Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CA ACEASTA

 Rezultatele 711 - 720 din aproximativ 1797 pentru CA ACEASTA.

Ștefan Petică - Cântec uitat

... amara durere care zăcea în glasul lor, dar ele suspinară așa de rugător și notele se tânguiau așa de sfâșietor, încât am rămas pe loc, ca și când mi-ar fi fost ochii prinși de  ademenirea ucigătoare a unei prăpăstii. Iar coardele vorbiră prelung și trist. O notă stângace ... ca o umbră ce se mișcă fantastică într-o alee umbrită de tei negri în noapte. Noapte de vară! Cărarea se desfăcea albă și prăfuită ca ... argint peste pământul adormit. Copacii stăteau nemișcați ca niște copaci fermecați de poveste veche și luna părea prinsă pe imensa boltă albastră. Câmpul se întindea ca un strat de flori albe, și în toată această magie strălucită și ciudată a nopței numai umbrele negre ale teilor își lăsau dulcele ... un drum de visuri! Drumul se umbrea mai tare, ramurile se întindeau mai mult și visul se făcea mai nerăbdător. Fruntea se ridică în sus ca o cugetare plină de cutezanță și inima bătea ritmul viitoarelor fericiri. Portița verde apărea scăldată în raze de lună și n-a fost ... pridvor de biserică mai cu evalvie călcat decât pragul acelei portițe. Și coardele spuseră prelung și trist povestea înainte. O notă suavă se înălța lină ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Irinel

... fie așa de timid în fața domnilor liniștiți și galanți. Dar când vorbesc cu o femeie frumoasă? Ah, femeile, femeile! Nu, nu, ele nu vorbesc ca noi, nu privesc ca noi, nu se mișcă ca noi. Cuvântul lor e cald și amețitor. Unei femei îi e de ajuns tinerețea și deșteptăciunea. Și, dacă e să vă spun drept, eu prefer ... așa de bun și de timid că, împlinind 21 de ani, n-am voit să ies de sub tutela unchiu-meu, fratele mamei, om blând ca și mine, rușinos ca și mama. Îmi vine să râd... Nu cumva vă spun vreo minciună?... De ce v-aș spune?... Nu vă cer nimic, nu-mi cereți nimic ... Îmi plăceau casele?... Da. Iubeam pe unchiul meu, care-mi îndoise averea?... Da. Mi-era rușine ca, îndată ce ajunsesem vârstnic, sa-i cer socoteală, ca și cum m-aș fi îndoit de cinstea lui?... Da. Ei șir?... De aceea rămăsesem eu la epitropie? Dacă v-ați uita cam la o ... mult casele în care crescusem și pe unchiul meu care mă crescuse... Mai era cineva pe-acolo, afară de un văr, cam de aceeași vârstă ca ...

 

Mihail Săulescu - Durerea lui Faust

... Ce valuri se frământă pe-al mărilor pustiu,     Și mâna ce le poartă, nu-i nimeni să o știe,     Dece le face veșnic spre țărmuri ca să vie,     Dece le face veșnic să spumege în soare,     De-apururi neoprite și veșnic călătoare !...     Ce știu acum, nu este cu-adevărat ce știu ... tu ești atât de mic,     Că nu pot ști nimic, —     Că tot ce știi și câte vei ști de-aci 'nainte —     Va fi ca o poveste ce pururea te minte.     ...Dar cine-mi puse oare otrava asta'n mine,     A veșnicei iluzii, a veșnicului dor ... primăveri...     Â« Nimic nu-i veșnic, iată, doar trecerea spre moarte     Ușoară, fără știre, — e singurul etern.     Și peste-atâtea visuri și sbuciumări deșarte,     Ca stavilă pe toate, doar clipele s'aștern...     Â« Eu le ascult, din goana lor repede, nebună;     De unde vin și unde pornesc așa curând?     Mereu ...

 

Ion Luca Caragiale - Imaginație, stil și clistir

... cer lucruri imposibile." Dar deși le cere la toți aceste lucruri nu imposibile, directorul general se grăbește a adăoga: „...sunt sigur ca mulți dintre dv. țineți ca și mine, ca medicul să fie apreciat la justa lui valoare." Și acum o anecdotă pentru a termina. La răspântia bulevardului, o teribilă mișcare de trăsuri ... la Obilești. Birjarii, vizitiii de la tramcar îi strigă — degeaba; un automobil era cât p-aci s-o calce, două biciclete au ocolit-o ca niște rândunici; dar iată! o clipă, și baba are să dispară sub roatele tramvaiului electric, care trece ca praștia. Un sergent de stradă vede; sare degrabă, o înșfacă pe babă de ceafă și-o smulge de la atingerea morții grozave. Tramvaiul a ... ani, cade de bucurie pe șezute la marginea trotoarului și-ncepe să plângă făcându-și cruce. Minunea minunilor! Salvată ! Ei? Ce fel de om este acest brav sergent? — Un brutal! zici d-ta. — Un făcător de minuni! zice un altul. — Un salvator! zice un al treilea. — Nu ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Micuța

... capul locului aplauzele publicului iubitor de... domnișoare. Eu o numeam "Micuța", deși era nemțoaică, ba chiar poate pentru că era nemțoaică: pe de o parte, ca om, o iubeam; va să zică, o iubeam pe de o parte; pe de altă parte, ca român, nu-mi plăceau lucrurile și chiar fetele nemțești, și, numind pe frumușica mea "Micuța", prin însăși aceasta o românizam și o iubeam oarecum și ... plăcut. - Pentru ce? - D-șoara joacă cu prea mult foc. - Și de aceea nu vă place? - Da; artistul ar trebui să fie totdauna răce, răce ca dreptul pozitiv, răce ca litera legilor, răce ca pandectele, răce ca... - Dar fi-va el atunci natural? - Pentru mine. - Cum așa, pentru d-ta?... - Natura mea fiind răce, răceala pentru mine e naturală. Doamna Pacht trecuse ... Evei, plăcuse șerpele, cel mai răce din toate ființele. În orice caz, dacă natura mea nu vă place dv., am fost destul de fericit pentru ca ea să placă neneacăi matale. Să fi văzut azi-dimineață cu ce ochi dulci... Cucoana Ana, lângă care ședeam, m-a pișcat de ... ...

 

Nicolae Gane - Șanta

... în carne macră. Meargă să toarcă în furcă, iar nu să ție pușca în spate și să steie în fruntea a doisprezece voinici ca noi. N-am lăsat doar satul și târgul ca să venim în codru să ne muierim. De aceea ascultați-mă pe mine: când va veni căpitanul, să-i spunem să-și caute de drum ... târguri, totdeauna cu alt nume, cu alte haine, cu altă figură, încât nime nu-l cunoștea; dar era destul să se auză de numele lui ca să se cutremure însuși scaunul domniei. Multe poteri au fost risipite de dânsul, căci el și cu ai lui plăteau în luptă unul cât zece ... Iași, căci sunt olog de picioare și nu pot merge pe jos prin arșița soarelui. M-oi pune așa pe marginea căruței cu picioarele afară, ca să nu te supăr. Omul cu cațaveica albastră, făcându-și socoteală că aceasta nu-l costă nimic, fiindu-i căruța sănătoasă și calul voinic, îi ... ușor, doar eu sunt fratele Șantei! — Frate!... zise cerșitorul tresărind. — Frate!... da!... însă frate numai de sânge, dar nu și de inimă. În acest ...

 

Emil Gârleanu - Cea dintâi durere

... am uitat și eu: în fund, cerul se rumenise, unde de fum negru se ridicau în văzduh și, uneori, câte un smoc de scântei scăpăra ca niște mărgele împrăștiate. Ne-am întors lângă poartă. Un călăreț trecu în goană; nu mult după aceea, alte pâlcuri de soldați se perindară, ca niște vedenii. Seara se așezase ușoară; odată cu răcoarea ei, veni un miros acru și înecăcios; rumeneala cuprinse tot cerul, iar vârfurile copacilor din grădina ... a alergat mama lângă mine, și toată noaptea mi-am simțit mâna într-a ei. A doua zi m-am jucat, ca de obicei. Tot ce privisem cu o seară mai înainte se ștersese ca un vis. La întâmplarea din seara trecută nu mai gândeam, cum nu mai gândeam la zgâriiturile care mă usturaseră numai în clipa când mi le ... lor, cu drapelul și cu goarnele ce sunau, duios, o rugăciune. E o paradă, îmi spuse mama, care mă ținea în brațe, o paradă, știi, ca atunci când a venit generalul. Eu n-am crezut; căci de la fereastră am văzut sicriul purtat pe un tun, iar deasupra sicriului ... ...

 

George Coșbuc - Inima mamei

... iubi, Să fiu iubită! Vreau să știu cum ești, Eu cer un sirigur semn, că mă iubești! Și el s-a îngrozit de-acest cuvânt! Ea-și bate joc de ce-avea el mai sfânt, Și, ca d-un demon, el s-a rupt de ea, Dar o iubea nebun, el o iubea Mai mult acum fără-nțeles Vorbea cu ... întrebat Pe draga lui, dar ea și-acum i-a dat Răspunsul vechi. și el gemea plângând Și nu putea să fugă d-acest gând Și nouă nopți cu gândul s-a zbătut Și-n urmă-a dus iubiteice-a cerut. El n ... În mână tremurat ținea, dar strâns Odorul drag, o inimă și-a cui? Aceasta este răsplătirea lui! Ea l-a iubit, ca ochii ei, și blând Plângea și ea, când îl vedea plângând, Și și-ar fi dat și capul pentru el: Și-acum o răsplătește-așa ...

 

Ion Luca Caragiale - Pomada fermecată

... fine, frizerii, urmărind pomada pentru creșterea părului pierdut, descopăr azi rețeta pentru căpătarea talentului și frumoaselor daruri intelectuale pe cari nu le-ai avut niciodată. Ca toate marile invențiuni, și aceasta este neînchipuit de simplă. E o rețetă care se poate face cu prea puțina cheltuială în orice familie. Iei: dureri ... spune — deși mi se pare c-ai înțeles deja, fiindcă ești deștept — că noua pomadă se deosibește de toate cele vechi la aplicare: ca să obții rezultatul dorit, trebuie să freci cu ea nu capul tău, ci pe al altora; dar să-i freci vârtos! să-i freci pân ...

 

Nicolae Filimon - Paralelism între fosta direcțiune și cele de astăzi

... între fosta direcţiune şi cele de astăzi Paralelism între fosta direcțiune și cele de astăzi de Nicolae Filimon Este necontestabil că teatrul italian, la noi, ca și în celelalte țări, are multe datorii de împlinit ca să corespunză cu fidelitate misiunii lui. El urmează a fi întocmit astfel pe cît să poată servi nu numai de distracțiune și petrecere ... muzica, va ști cînd să aprobeze și cînd nu; aplaudele nu vor mai fi prodigate tocmai la pasagele cele mai rău esecutate și chiar false, ca să nu mai dăm ocaziune impresarilor a ne taxa de ignoranță muzicală și de lipsă de gust și să scăpăm de îndrăzneața espresiune ... I Valachi non connoscono niente di musica [2] . Sperăm că direcțiunea nu se va mărgini aci și credem că va păși la îmbunătățiri mai mari, ca defectele trecutului să nu se mai reproducă pe scena noastră. În numerile viitoare ne vom încerca, pe cît cunoștințele noastre asupra muzicii teatrale ne vor ... și în ansamblul ei, vom critica cu imparțialitate și fără pasiune felul cîntării fiecărui artist, frumosul și urîtul, binele și răul, fiindcă ne-am propus ca ...

 

Emil Gârleanu - Musafirul

... ce ocrotesc, sub umbra deasă a crengilor despletite, un izvor din care și ele își sug viața. Izvorul curge subțire, întinzând în față, ca pe o năframă, o baltă mică, pe care, uneori, o împunge, ca un ac de aur, câte o rază de soare. În frunzișul salciilor acestora se strâng stoluri întregi de păsări, de stau ziulica întreagă să se ... neamuri de zburătoare, toate își găsesc aici sălașul. E un ciripit, un piruit, spre seară, de te crezi în rai. Nimeni altcineva nu calcă sub acest umbrar singuratic. Și păsările trăiesc ca-n împărăția lor... Azi e o zi înăbușitoare. E în iulie. Aerul undulează, pare că-i răsufletul pământului ostenit de alergătura lui prin haos. Păsările ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>