Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru SĂ TRĂIEȘTI!

 Rezultatele 701 - 710 din aproximativ 1016 pentru SĂ TRĂIEȘTI!.

Ion Creangă - Punguța cu doi bani

... aista! Ei, las' că ți-oiu da eu ție de cheltuială, măi crestatule și pintenatule! Și cum ajunge acasă, zice unei babe de la bucătărie ia cucoșul, -l azvârle într-un cuptor plin cu jăratic și pună o lespede la gura cuptorului. Baba, cânoasă la inimă, de cuvânt; face cum i-a zis stăpânu-său. Cucoșul, cum vede și ... și iarăși începe! Cucurigu ! boieri mari, Dați punguța cu doi bani ! Boierul, când mai vede și astă dandanaie, crăpa de ciudă și nu știa ce mai facă, doar va scăpa de cucoș. Mai stă boierul cât stă pe gânduri, pănă-i vine iarăși în cap una. — Am -l dau în haznaua cu banii; poate va înghiți la galbeni, i-a sta vreunul în gât, s-a îneca și ... pe lângă babă și se pune pe cuibariu; și, după vrun ceas de ședere, sare de pe cuibariu, cotcodocind. Baba atunci se duce cu fuga, vadă ce i-a făcut găina!... Și, când se uită în cuibariu, ce ...

 

Daniil Scavinschi - Călătoria dumisale hatmanului Constantin Paladi în feredeile Borsecului

... la Dealul-Doamnei, caii cad de grea povară Deci, ca se mai răsufle, boi la trăsuri se-njugară. Toți încep atunci pedestri la deal călătorească Ca peregrinii ce pleacă la Sinai se spăsească. Pe coasta acestui mare și bogat în veacuri munte O stînă de oi se află cu turme la număr multe. Acolo nevinovata a ... toate-s mai delicate din fire, Neputînd fi mulțămite cu-asemenea găzduire, Pe călăuzul acesta încep -l îndătorească O gazdă mai de odihnă numaidecât găsească ; Bine ar fi făcut însă de primea aici mîie, nu cate huzur casnic într-o lature pustie. Cînd la drum și împărații la-ntîmplări deosebite, Cu toată a lor mărire, dorm și ... mai de apoi iertare. Fu, înmărmurit de frică, mai că plîngeam de durere : „Să mor noaptea ce-i lăsată spre odihnă și plăcere ! Și mor mai ales încă într-o-ntunecată stare, Fără aib nici duhovnic, nici capăt de lumînare.â€� Dar de așa hal pătrunsă cereasca milostivire, Am ajuns fără primejdii pîn la sînta mînăstire, După o ... ...

 

Ion Creangă - Soacra cu trei nurori

... ș-o bucată de mămăligă rece din poliță sunt destul pentru o nevastă tânără ca tine... Lapte, brânză, unt și ouă de-am putea sclipui ducem în târg ca facem ceva parale; căci casa s-a mai îngreuiat cu un mâncău și eu nu vreau -mi pierd comândul. Apoi, când înseră, baba se culcă în pat, cu fața la perete, ca n-o supere lumina de la opaiț, mai dând a înțelege nurori-sa că are s-o privigheze; dar somnul o cuprinse îndată ... și începu a trânti ș-a plesni prin casă, încât biata noră, care de-abia ațipise, de voie, de nevoie, trebui se scoale, sărute mâna soacrei și -i arate ce-a lucrat. Încet-încet, nora s-a dat la brazdă, și baba era mulțumită cu alegerea ce-a ... în cap? ne zvârlă baba pe drum? — Las' dacă v-a durea capul! Când v-a întreba pe voi, dați vina pe mine și lăsați ...

 

Ioan Slavici - Zâna Zorilor

... că am aÈ™a trei feciori ca voi; iar celălalt plânge pentru că mă tem că voi nu veÈ›i fi în stare împărăÈ›iÈ›i în pace È™i apăraÈ›i È›ara de vecinii cei vicleni. Dacă-mi veÈ›i aduce însă apă de la fântâna Zânei Zorilor, ca mă spăl cu ea pe ochi, îmi vor râde amândoi ochii, căci voi È™ti că am feciori voinici, pe care mă pot răzema. AÈ ... împrejur pe lângă împărăÈ›ie era o prapastie adâncă È™i peste această prăpastie o singură punte. La puntea asta mai stătu Florea o dată: privească înapoi, apoi ia "ziua-bună" de la È›ară. Ferească Dumnezeu È™i pe sufletul păgân de aceea ce văzu Florea acum, când era plece mai departe. Un balaur! dar balaur cu trei capete, cu niÈ™te feÈ›e grozave, cu o falcă-n cer, cu una în pământ ... Petru sări pe cal simÈ›ea cum că de trei ori este mai puternic la braÈ› È™i de atâtea ori mai pietros la inimă. - te È›ii bine stăpâne, c-avem cale lungă È™i trebuie ...

 

Alexei Mateevici - Atunci când soarele apune

... i departe alinarea, Dar mintea mea mă amăgește Și tot mai tare mă muncește. Nădejde nu găsești în lume Și n-ai de ce nici

 

Duiliu Zamfirescu - August

... te-ai numi, în timp, uitare, Sau, în distanță, depărtare, Tu schimbi pământurile-n stele. Care-i privirea omenească Pătrunzătoare de mister, Ce-ar îndrăzni

 

Vasile Alecsandri - Groza

... nfiorare, La el se uita. Unii făceau cruce; alții, de mirare, Cu mâna la gură capul clătina Și-ncet, lângă dânsul, își șopteau așa: El fie Groza cel vestit în țară Și-n sânge-ncruntat! El fie Groza, cel ce ca o fiară, Fără nici o grijă de negrul păcat, A stins zile multe și lege-a călcat ... ca iarna în deal se ivi Ș-aproape de mine calul își opri. Nu plânge, îmi zise, n-ai grijă, române, Fă piept bărbătesc; Na, -ți cumperi haine, și casă, și pâine... Și de-atunci copiii-mi ce-l tot pomenesc, Oameni buni! de atunce în tihnă trăiesc. Și, sărutând ...

 

Ion Luca Caragiale - Din carnetul unui vechi sufleur

... balcon . Vine actul al patrulea ; replica se apropie . Raluca dă cutia cu pudră și oglinjoara în mâna madmazelei și-i zice foarte severă : — Madmazelo, faci bunătate vii după mine: nu te dezlipești de-aci, ai înțeles? daca nu vrei te scarmăn! Replica a sosit. Strigăte fioroase se aud sub balconul palatului regal. Regina se arată încruntată de spaimă în scenă. Cum intră ... hohot colosal și se pornește s-aplaude cu mâinile, cu picioarele, cu bastoanele — se zguduia policandrul. Regina își pierde cumpătul. Întîi nu știe ce crează, ea, atât de obijnuită captiveze și stăpânească publicul cu glasul ei frumos, cu ținuta și gesturile ei nobile. Apoi îi trece prin gând că este o cabală, pentru care trebuie ... crescând: nu e chip mai stea în scenă. Tremurând din toate fibrele, cu sufletul în prada unei senzații mortale, face la dreapta-mprejur ca fugă... Când se întoarce scape de privirile amețitoare a sutelor de chipuri strâmbe de râs, de cine dă cu ochii?... De madmazela... Madmazela era la spate, cu ... piciorul. Toată lumea scandalizată; grecul se reazimă de un felinar

 

Alexandru Vlahuță - Iubire

... despărțit... cu-ntoarceri, Cu trăgăniri copilărești. Ș-am urmărit-o cum se șterge, Ca o minune din povești. Și mult am stat așa, în noapte, -mi deslușesc tot ce-am simțit. Aveam în mâini căldura, forma, Parfumul visului iubit. În sat cocoșii prind cânte. Deasupra stelele clipesc. Mișcarea lumii întreruptă Reintră-n mersul ei firesc. Și când a doua zi, pe haină, Mirat, găsesc un fir ... l pui în rime. Viața mea se-nstrăinează De tot ce se petrece-afară, Și s-adâncește, visătoare, În calmul nopților de vară... O, am -ți scriu adesea, mamă, Scrisori nebune, de prin stele, Căci știu cine-o le citească Ș-o priceapă ce-i în ele. Tu, ascultându-le, vei crede Că-s basme de pe altă lume, Și nu vei bănui nimica... Vei râde, ca ... vor întuneca, Și pe obrazu-i trist și palid O lacrimă va luneca, Tu fă-te că nu vezi, și las-o De tine fața -și ascundă, Gândește-te că sunt departe, C-aștept și roag-o ...

 

Vasile Alecsandri - Margărita

... zise lui Alexis: — Adevărat e că ești decis a pleca din țară? — Adevărat. — Și pentru mult timp ai de gând te depărtezi? — Pentru mai mulți ani. Ea coborî ochii și după o scurtă tăcere întrebă iar: — Când ai hotărât pleci? — Peste două luni, la primăvară. — Ai petreci vara în Paris? — Nu cred, fiindcă voi merge negreșit la Londra, ca vizitez palatul expoziției universale, și apoi din Englitera poate că mă voi îmbarca pentru ca mă duc în America. — Tocmai în America!... singur! replică Margărita cu durere. — Singur în America sau singur în Europa nu e totuna pentru ... voi veni și eu la primăvară în Paris... sau la vară... sau la iarna anului viitor, îmi promiți că te-oi găsi acolo? — Promit mă aflu în orice parte a lumii vei merge și oriunde vei dori ca fiu. Figura Margăritei se lumină de focul unei bucurii nemărginite; și când la finitul contradansului Alexis o duse la locul ei, tânăra mireasă îi zise ... ...

 

Alexandru Macedonski - Pădurea

... pe sub seară și-adăpostește-a lui comoară De dragoste înflăcărată sub umbra ta ce-l înfășoară, Din om ce este-l faci pară ca sântu Gheorghe de măreț Și tremură sărmana fată sub buza lui de îndrăzneț. Pădure, cadrul tău convine la bucurie și durere... Dar cântecul ... liber și reia a lui putere, Pădure, are trebuință de cadrul și de umbra ta. Cu gândurile mele singur aș vrea ca mă pierd în tine, simt o dulce voluptate sorbindu-ți aerul cel viu, nu mai s-afle om știe nici de-al meu nume, nici de mine, Și tot așa nu mai fie nici om de care eu știu. Tăcut, sub frunze ca nălucă mă strecor fără-ncetare Pe unde locul mai sălbatic s-ar întâmpla în drumul meu, Iar dând uitării lumea-ntreagă și eu s-am parte ... e vecinic așternut. Și cufundat prin al meu suflet în armonie și verdeață, Răpit din visele frumoase ce-n al meu cuget s-ar ivi, simt și lumea ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>