Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DA' DE UNDE!
Rezultatele 701 - 710 din aproximativ 1035 pentru DA' DE UNDE!.
Ion Luca Caragiale - Educațiunea sentimentală la vite
... fapt — faptul va vorbi de sine. Iată. Un negustor econom de vite a mers la Cocioc să cumpere un taur de prăsilă de rasa elvețiană. Și-a ales unul tinerel de vreo trei ani, foarte frumușel. — Câte parale? întrebă negustorul. — Un franc kilogramul, i se răspunse. Negustorul, om fără educație sistematică, crescut pe alte ... prea poate. — E stricat cântarul, șefule! — Stricat ? Și șeful verifică cu greutăți: cântarul e exact. — Atunci? — Atunci... o fi stricat cântarul de la Cocioc. O telegramă... De la Cocioc se răspunde că s-a cântărit taurul exact. O a doua telegramă, același răspuns. Negustorul merge-n persoană la ... — A slăbit taurul pe drum, desigur. — Cum, domnule, să slăbească o vită îngrijită bine în timp de douăzeci de ceasuri cu optzeci de kilo? nu vedeți dv. că vine câte patru kilo pe ceas? — Se prea poate!... de dor. — Cum de dor? — De dorul mă-si! de dorul nostru care l-am crescut... asta e vită cu educatie de familie... Glumesti cu dorul ...
Nicolae Filimon - Mateo Cipriani
... șoseaua ce duce pe eminențele colinei Fiesole. Călătorul, dar, ce voiește a vizita această localitate are a face o călătorie aproape de două ore printre cele mai frumoase grădini și vile și a privi o mulțime de vedute încîntătoare. Ajungînd pe creștetul colinei, primul obiect care îi lovește privirea este monasterul călugărilor dominicani, clădit tocmai pe acel loc unde odată era monasterul antic în care își fini cariera vieții celebrul pictor Fra Giovanni Angelico. Esteriorul acestei biserici nu are nimic de admirat pentru călătorul arheolog, dar cînd cineva vizitează interiorul ei, este peste putință a nu se simți transportat în timpii cei mai glorioși ... acești din urmă termeni, călugării noștri, ce aveau prea multă inteligență, se simțiră foarte mult atinși la amoarea proprie, dar vestmîntul ce purtau oprindu-i de a da curs mîniei, se mărginiră numai a se scuza cu niște cuvinte umilitoare, dar foarte contradictorii cu agitarea ce se vedea imprimată pe fizionomiile ... l și prin alte chilii, îmi ațîță curiozitatea de a ști care era cauza ce făcea pe bunii părinți a-i
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Fata moșului
... mine, că-ți aduc apă de la "Susana" șă-ți fac o turtă cât toate zilele. Așa îl rugară fetele pe bătrân, întinzându-l toate de mânecă. Doroftei își plecă capul în poala Marichei și începu să povestească. "Pe vremea când se înnodau iepurii de coadă și iepuroaicele își spălau mustățile în vârful stejarilor, în nu se știe ce parte de loc, o babă și-un unchiaș îmbătrâniseră fără să aibă copil. Bani aveau, bucate aveau, cirezi de boi și herghelii sumedenie. Unde zgâriau pământul, scoteau galbenul, că nici nu mai știau ce să-și mai facă capului de atâta avuție. Într-o zi, baba trânti de la gură lingura cu zeamă și aduse vorba așa: — Da' bine, bărbate, ce ne folosește nouă, unor bătrâni, atâta bogăție? Mai bine am fi săraci lipiți, fără petic de cămașă în spinare. Barem atunci ne-am trudi pentru gură. Dar așa, bogați, putrezi de bani, și să n-avem noi un copil măcar care să ne zică "tată" și "mamă" și să ne închidă ochii când o fi să ... îi sărută poala și se șterse cu o cută pe la ochi, îi sărută mâna dreaptă, i-o puse la frunte, apoi o întrebă și de
Ștefan Octavian Iosif - Novăceștii
... Ştefan Octavian Iosif - Novăceştii Novăceștii de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție La orînda-mpărătească De la marginea pieții Vezi lumină printre loduri Pînă-n faptul dimineții ; Venetici din lumea toată Fac popas acolo sara... Dairaua se mărită Cu cimpoiul și ... s-ascunde Îngrozit, iar împăratul Dă poruncă să-ntărească Straja peste tot palatul... Forfotesc iscoade multe Ca să afle, să scornească : Cine-s preaciudații oaspeți De la crîșma-mpărătească ? Pasămite să-i întrebe Nu cutează nici un crainic... Gîfăind se-ntoarce-n goană La palat trimisul tainic : — Înălțate împărate ! La ... Agnița crîșmăreasa, Trei străini descălicară Și de-abia-i încape casa, Ca-ntr-un fund dogit de clopot Tună-n gura lor cuvîntul, Și pe unde calcă dînșii Se cutremură pămîntul ! După mese s-așezară Cîteșitrei și, largi în spete, Între umeri fiecare A cuprins cîte-un părete. Nouă ... vin goliră, Și-ncă tot mai cer să beie, Iar Agnița crîșmărița N-are vin să le mai deie ! — Duce-vă-ți pe loc de-i spuneți Să le-aducă băutură Și-i plătesc eu cît o face, Cu asupra de măsură. Doar aceia-s chiar Novacii, Căpitani vestiți în țară : Oastea mea fără
Ion Luca Caragiale - Orientale. Două documente
... berbecul la coadă, ba că e geniu și câte toate secături — începu să-și ia nasul la purtare: prinsese muhalibiul coaje. Să las că de câte ori îl chemam să mă frece, ca de obicei, pe tălpi, îmi trimitea vorbă că n-are vreme, că e ocupat cu trebile statului; să las că l-am prins de câteva ori cu mâna în cheseaua mea cu tutun; — dar într-o zi, după ce cumnatu-meu Mahmud-Damat — care e un băiat ... a ne apăra. Zice că până acuma, noi am pierdut mult; mâine-poimâine poate să pierdem și Stambulul. Multe fesuri au rămas fără capete și de două ori pe atâția iminei și-au pierdut labele!... dar, nu face nimic! vorba bragagiului: „Așa e negustoria: unde e marfă multă, și pagubă multă este!" Domnilor senatori, Domnilor deputați, Vedeți dar că, întrucât privește politica din năuntru, stăm bine și temeinic; putem în ... numai și numai fiindcă nu ne-am depărtat de loc de la-nțeleptul cuvânt al strămoșilor noștri: „Pilaful să-l mănânci dedesubt, iar ciorba de deasupra, și-ncolo, toate bune!" ...
Mihail Kogălniceanu - Tainele inimii
... decât în grădina raiului, unde nici d-voastră, nici eu nu cred că vom întra prea lesne, totuși sunt în stare a vă da novelele cele mai pozitive și mai complete asupra confetăriei și persoanei dlui Felix Barla. Iașii, cu toate atributele și pretențiile sale de capitalie, n-a putut încă introduce obiceiul cafelelor. În Paris sunt: Le CafĂ© de Paris , Le CafĂ© Cardinal , Le CafĂ© Foy ; în Viena este cafeul Dam , și pentru români Le CafĂ© Grec ; în Berlin, Josty , Fuchs și Stehely ; în ... Cea mai vizitată cofetărie este acea din ulița mare, în preajma uliței ce duce la palatul domnului Sturdza; în această cofetărie adeseori societatea este așa de numeroasă, că gustătorii nu-și pot apropie lingurița cu înghețată de la farfurie la gură, și scaunele se caută cu nu mai puțină râvnă decât posturile statului; lungi șiruri de trăsuri stau dinainte; și nu este rar de a vedea un ministru sau o damă de sferă înaltă ocupând locul unde cu câteva minute mai înainte șezuse un simplu șef de ...
... 1.000 ai lui Giuseppe Garibaldi - volintir în Italia, volintir într-o revoluție polonă, vrăjmaș jurat al tiranilor și frate pasionat al poporului. Cu astfel de șef, mergi în foc bucuros pentru o idee mare. De cu seară din ajun, 7 august, mai mulți conspiratori, între cari și Stan Popescu, așteptând vești (de unde? istoria nu poate încă spune), jucaseră, în salonul de la otel "Moldova", la chilometru. Ce însemnează la chilometru ? E un joc inocent, foarte puțin complicat - iată. Jucătorii, indiferent de numărul lor, se așează la o masă în colțul unui salon. Se aduce fiecăruia câte o sticluță de vin. Încep să bea. Când unul și-a isprăvit porția, așază sticla goală pe jos, lângă zid, în lungul salonului. A doua ... la pompieri și de la ipistați, cu puști de vânat, cu pistoale și reteveie. La 6, în Piața Unirii plină de popor - tocmai pe locul unde se ridică astăzi mândră statua Libertății (cetățenilor ploeșteni, Națiunea recunoscătoare!) - Prezidentul, urcat pe un scaun de ...
... Alecu Donici - Parnas Parnas de Alecu Donici Pe când la greci au părăsit Ciopliții dumnezei, Iar locurile lor, pe drept le-au împărțit Norodul între ei: Atunci și muntele Parnas ... La unul muritor moșie a rămas. Stăpânul nou pe el îndat-au așezat Câțiva măgari la pășunat. Măgarii au aflat, De unde, până unde! Că muzele odat' Au locuit pe munte Și zic: "Se vede, dar, Că noi aici suntem mânați nu în zadar. Pesemne muzele de oameni s-au urât Și ei au hotărât: Ca noi în locul lor cântări să iscodim. Aideți! voinicilor! cu toții să răcnim. Nu pierdeți cumpătul ... un glas îl îmbunătățesc. Și-odată toți pornesc Așa strigare mare, Încât stăpânul lor, pierzând toată răbdarea, Au poruncit cu ură Să-nchidă pe măgari, de
... Alecu Donici - Capra şi iada Capra și iada de Alecu Donici Țăranul între vitișoare Avea și o căpriță. El o numea leliță, Îi da adese tăricioare. Și bine o ținea. Ea însă un nărav avea: De câte ori țăranul intra pe zi în casă, Căprița după dânsul pe-o laviță sărea, Apoi și peste masă... Stăpânu-i suferea, Căci aștepta să ... unde omul este pe cale de sporit Oricare suferință O poartă, mulțumit, Vânând a lui dorință.) Nu după multă vreme ieduța se născu. De aldămaș țăranul la crâșmă petrecu. Dar când napoi se-ntoarse, Văzând cum sare iada de pe bordei pe casă, El a bufnit de râs, Și în proverb a zis: — Căprița sare masa, Ieduța — casa! E prea adevărat, Că vițiul din născare Nu e vindecat ...
... toate-s eu de vină! Zice Nina și deșdină Din bălaiul păr buclat Roze două; a sfărmat Roze două, Și-n potop întreg de rouă Ochii ei i s-au scăldat. Oh, tu știi de bună seamă, Că din suflet îl iubesc Și tu știi că pătimesc Pentru Sandru, dragă mamă! Cât de cu iubiri mă cheamă Sufletul, să mi-l fac steag Pentru Sandru: câte trag Pentru Sandru! El abia-i un copilandru, Vai, dar cât îmi ... Lung la mine Și cotind fete străine, Pricină de râs făcea. Mamă, pentru ce se ține Sandru chiar așa-nținat? Știu că nu-i el de-mpărat! De ce-și bate joc de mine? Dacă-i place oarecine, Mai frumoasă de-a dorit, Las să-i placă; de-i orbit Las să-i placă, Dar, de-am fost fată săracă, Pentru ce m-a amăgit? Așa-i mamă oare-n țară, Tot așa-i în orice loc? Dragostea-i ... sătulă de joc dară! Și plângea cu jale-amară Și ținea privirea-n jos Tot întruna; dureros Tot întruna Vărsa lacrimi, pe când luna Răsărea de ...
Gheorghe Asachi - Momița la bal masche
... Gheorghe Asachi - Momiţa la bal masche Momița la bal masche de Gheorghe Asachi Un filozof, ce aflasă A științelor secret, De pe lume adunasă, Pentru public cabinet, Dupre sistematic plan: Scoice, pești din ocean, Fiare, paseri cu verzi pene, Bolovani și buruiene, Crocodili de pe la Nil Și tablo de Rafail. Iar apoi cel învățat, De un gust, de o capriță, Pentru sine-au cumpărat Mare, tânără momiță. Care-i zic orangutan Și-i de țărmul african. În cărți ziua îngropat Și-n negrală împlântat, După lucru-ostenitor Iubea șaga uneori, Și, lăsând doparte tomul, Învățatul meu, ca omul, Să ... organ Unui doftor la consult, Latinește vorbind mult. Vezi din școală un băiet Cu cunună de poet; Dama care-o lume-nșală Vezi cu hohot de vestală; Jidovul din Podul-Vechi, Îmbrăcat ca erou grec; Ș-advocatul cel limbut Gioac-aice rol de mut. Prin astfeli de iarmaroc A mei oaspeți își fac loc. Filozoful prin desime Trece, dar nu-l caută nime; A momiței pas mărit Și ... I fac curte și-i să pleacă, Ca protectoră s-o facă, Iar pe omul învățat Nici în samă l-au băgat. El atunci, plin