Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru SORȚI
Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 474 pentru SORȚI.
Alexandru Macedonski - Cu morții
... flori. Sunt din atome nevăzute Țesuți, Ș-amestecați pe întrecute, Resimt plăceri necunoscute, Tăcuți. Iubind simțirea ce mă poartă Spre ei, Sunt însetat de-aceeași soartă, Căci nu se află-n lumea moartă Mișei. O! morți frumoși, veniți întruna... Cu voi Nu vine ura, nici minciuna Să răscolească iar furtuna Din ...
Alexandru Macedonski - Fântâna
... Oh! grangur de aur cu viers neuitat! Albește pe vale prin frunze ascunsă Izvorul ei curge de zori sărutat, Dar e a mea soartă
Alexandru Macedonski - Gândului
... am gândi, sau n-am gândi, Rău-n veci va izbândi, Și cu gând și fără gând, Ne vom duce toți pe rând. Tot o soartă vom avea, În zadar fugim de ea, Căci de suntem pe pământ, Ne-am născut pentru mormânt. Gând mișel, grozav blestem, Eu de azi nu ...
Alexandru Macedonski - La suflet
... lutul pământesc, Ce-ți pasă dacă-n valea de vecinică plânsoare Mai sunt și mai trăiesc? Ce-ți pasă dacă sufăr lovit de-o crudă soartă?... Ce-ți pasă de injurii la cari sunt supus?... Ce-ți pasă ca pe-o frunză răstriștea de mă poartă? Tu ești și rămâi sus ...
Alexandru Macedonski - La visul profan
Alexandru Macedonski - La visul profan La visul profan de Alexandru Macedonski Frumos ca îngerii din cer E visul ce-n adânc mister Urzesc! În mii de feluri îl prefac, Căci albele conture-mi plac. O! Vis frumos, cât te iubesc! Când din-nălțime te cobori Cu ochii tăi scânteietori, O! vis, Vis parfumat de buze dulci, Tu vii cu mine să te culci, Ș-alunec în al tău abis! Frumos cum nu e pe pământ Nici om, nici cuget, nici cuvânt, Vis alb Încoronat de primăveri, Că te iubesc n-o știi de ieri Nici tu, nici corpul tău rozalb. În schimb de mă iubești și tu Fiindcă soarta nu putu Să-mi ia Nici inimă, nici ochi, nici minți, Oh! strânge-mă la sâni fierbinți, Să nu mai simt durerea mea. Fă-mi loc în floarea ta de crin Să nu m-ajungă alt suspin Decât Suspinul unei voluptăți Într-însul cu eternități, Ce sunt scutite de urât. Primește-n ochii tăi profunzi, Privirile să mi le-ascunzi... Voiesc Să mai sărut cum sărutam, Să-ți dau tot sângele ce am Și sub plăceri să-nnebunesc! Iar când vom fi transfigurați, Ca doi columbi înaripați, În sus Luând- ...
Alexandru Macedonski - Mănăstirea
... crezusem pe veci moartă, Înviere, și în tine, schit de taină, a tocat, Și sub lacrimă lunară, — strop de rouă-n orice soartă, -- Flori de-argint albesc în cerul unui trai întunecat... Iar în vraja răzlețită, scânteiază taina rară Că-n afar' de clipa vieții sunt sublimele-aurori ...
Alexandru Macedonski - Noaptea de ianuarie
... pe sârmă, N-am cu voi niciun amestec, căci în lume de-ați trăit, Este o satiră-ntreagă faptul că v-ați zămislit. III Aide, soartă nempăcată, scoală-te din nou la luptă... Sau dă-mi viață, sau dă-mi moarte căci din somn m-am deșteptat; Ia pumnalul laș dar ...
Alexandru Macedonski - Noaptea de martie
... a muri, Poate nu mai vream să intru și să ies pe-aceeași poartă, Poate că fugeam de viață, poate că-mi fugeam de soartă, Poate vream în neființă, o problemă-a urmări, Poate n-adunasem încă de pe câmpul veciniciei Toată iarba-nțelepciunii, toată floarea poeziei, Poate ...
Alexandru Macedonski - Noaptea de septembrie
... în rău, și nici în bine... În portul disperării furtuna m-a băgat! În lume de-am fost, însă, ursit de-o crudă soartă, Să am sfârșitu-acesta, de-aș face orișice, Mai bine-ar fi fost poate să-mi lași simțirea moartă... Când poți vorbi cu vorba, cu ...
Alexandru Macedonski - Prietenie apusă
Alexandru Macedonski - Prietenie apusă Prietenie apusă de Alexandru Macedonski I Moara ta zăcea-ntr-o vale liniștită — printre ulmi -- Pitorească o zărirăm printre plante urcătoare, Și era prietenie între noi, și zi cu soare, Zi de vară-apunătoare spre poeticele culmi. Într-o vale liniștită moara ta dormea în pace Și pârâul fără zgomot o scălda și se ducea, Nici o șoaptă omenească adierea n-aducea, Ci abia ieșea un freamăt de sub frunzele opace. Moara ta zăcea-ntr-o vale liniștită — printre ulmi, -- Și era pârâul neted ca un luciu de oglindă; Însă soarele de vară își sfârșise-a lui colindă... Se-nnopta prietenia și poeticele culmi. Moara ta zăcea-ntr-o vale liniștită — printre ulmi. — II Casa ta privea-ntr-o stradă luminoasă și voioasă... Avea dafini la intrare și năuntrul ei cânta Visul clar al poeziei, voce-n veci armonioasă, Când e-n taină-nsuflețită de-o simțire ca a ta. Luminoasă și voioasă ți-era casa părintească... La intrare verzii dafini o-nfloreau fermecători, Avea aer împrejuru-i, soare cald s-o poleiască Casa ta ce-adăpostise anii tăi surâzători. Casa ta privea-ntr-o stradă luminoasă ...
Alexandru Macedonski - Raze Raze de Alexandru Macedonski Dacă raze de-astă dată voi s-adun cu-mbelșugare E că frunțile brăzdate de al grijilor făgaș Sub a razelor coroană află-o sfântă alinare Și să urle pasiunea nerozescului oraș. Cerurile pentru mine nu mai pot să fie stinse, Îmi vând partea mea de lume pentru partea mea de cer, Către ziua veciniciei zbor cu aripe destinse, Și să mă strivească soarta sub călcâiul ei de fier. Razele de astă dată îmi vor fi îmbrăcămintea, Tot ce am avut cu lumea de-mpărțit am împărțit. Iar de-mi las în urmă corpul, e că-mi duc nainte mintea Și să nu mă înțeleagă decât cine-a