Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru SCRIE PENTRU ALTUL

 Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 302 pentru SCRIE PENTRU ALTUL.

Garabet Ibrăileanu - Eternul feminin

... jertfă de sine nu poate fi și ea cauza marii pasiuni a femeii care se ,,jertfește"? Căci -- cine nu știe? -- iubim mai mult pentru ceea ce dăm, decât pentru ceea ce ni se dă și, mai ales, pe acei pentru care ne jertfim. Cea mai mare iubire din lume, a mamei pentru copil, nu are altă cauză... 16. Nimic nu este mai deosebit de bărbat, decât femeia. Priviți numai la aceste două ființe, la bărbosul animal masculin ... femeia are o sentimentalitate superioară bărbatului: sentimentalitatea ,,casnică". Sentimentul de familie e mai dezvoltat la ea. Femeia va sacrifica aproape totdeauna interesele generale intereselor ei. Pentru femeie, acei care nu fac parte din casa ei sunt străini, sunt chiar dușmani. Când o femeie are simpatie pentru cineva, ea simte nevoia ca acela sa devină membru al familiei ei. Ea nu poate concepe simpatia pentru cineva care, într-un fel sau altul, n-ar face parte din ,,casa" ei. Mai curios e că chiar atunci când femeia dă o lovitură teribilă casei, ea tot rămâne ,,casnică" [...] Această ... De aceea, pe o femeie ,,fină" mai degrabă o va ,,cuceri" un domn tomnatic simplu, decât unul tomnatic la puterea a doua. 23.

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de aprilie

... Alexandru Macedonski Mai ții oare încă minte noaptea-n care ne-am iubit?... Un moment! Și-n el o viață de un secol am trăit! Pentru tine ce-am fost însă? Tot ce-ai fost și pentru mine. Un capriciu de o clipă pe-ale inimii ruine! Iată tot. Fără-ndoială, noaptea, c-o vei fi uitat Și te miri de întrebare ... este foarte-adevărat! Dar secretul întrebării, cunoscut inimii mele, Nu e-al meu să-l dau pe față, și-ți rămâne a ghici Pentru ce aceste vorbe vin pe buze-a-mi rătăci ,,Mai ții oare încă minte noaptea-n care ne-am iubit?... Un moment!... Și ... ale dragostei-mbătări! Tu în arte, eu în versuri, ne-ncepuserăm solia, Viitoru-n fața noastră surâdea, și între noi Sta capriciul molatic; iar deschis pentru-amândoi Se afla Musset pe masă. Mai ții minte, spune-mi, oare, Frazele armonioase din poema-ncântătoare, Când perdelele alcovei tresăreau? Când Rolla, mut, În ... Le urmez, și iată totul: să le înțeleg nu cer! De e scris însă departe unde te-afli-acuma, doamnă, Să uiți nopțile de-aprile pentru ...

 

Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific național în literatura română

... române), Eminescu, Jean Bart, Sadoveanu, Hogaș, Patrașcanu, Gârleanu, Anghel (cred că proza iscălită cu St. O. Iosif e mai mult a lui Anghel, pentru aceleași motive pentru care "Mirea" e mai mult Anghel -- vezi recenzia noastră despre Helianta -- și pentru motivul că Iosif, singur, n-a scris proză ca Anghel, ceea ce arată că dintre amândoi, numai acesta din urmă era prozator). Iar ... o nuvelă sau într-un roman -- adică în epopeea modernă -- și în teatru, subiectul e luat din viața națională, explicațiile fiind rare, aproape curiozități. Apoi, pentru realizarea unor asemenea opere -- mai puțin pentru teatru, unde e vorba mai des de rezolvarea unor "probleme" --, autorul trebuie să cunoască cât mai variat și mai adânc realitățile ce are de zugrăvit ... mult din relațiile noastre, o atitudine atât de națională și o limbă atât de românească și caracteristică personajelor, încât comediile lui localizate sunt documente indispensabile pentru cunoașterea concepției de viață (noi l-am utilizat pentru a defini "spiritul critic" al epocii) și pentru cunoașterea societății din vremea lui -- ca și a limbii de atunci (dl A. Philippide a utilizat aceste piese de ...

 

Alexei Mateevici - Sfântul Vasile - Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni

... Toate zilele acestea satul vuiește de veselia oamenilor, de jocuri, de cântece. Și copiii, și flăcăii, și bărbații, și femeile — toți se veselesc, căci pentru veselie îs lăsate de la Dumnezeu aceste sărbători, pentru ca să mai uiți acele amare griji ale vieții, care te cuprind iarăși îndată ce-i păși din sărbători în zilele de lucru. Dar iată ... sită deasă, De mătasă, Ș-a cernut un sac, Ș-a făcut un colac, Cu miere îndulcit, Cu zahar zăhăruit, Ca pentru noi, plugărașii, gătit. V-am ura, v-am mai ura, Dar ne temem că vom însera, C-avem să trecem Trei dealuri îngemănate, Șed balaurii ... că în hăitul adus aici se povestește toata istoria muncii plugarului și a facerii pâinii chiar pân' la coacerea colacului ,,zăhăruit" și ,,îndulcit" pentru ,,plugărași". Țăranul nostru basarabean, întâlnind Anul Nou, se gândește mai înainte de toate la roada acestui an și la munca câmpului; în mintea lui toată ... stăpânului plugarilor, este cu totul plugărească, țărănească, iar nu bisericească. Adăuza după hăit, chiar de Anul Nou, toți oamenii din sat, hiritisându-se unul pe altul ...

 

Titu Maiorescu - Din experiență

... să se facă acea adunare de material din experiența sufletească a fiecăruia. Se va vedea îndată (și aceasta e totdeauna un semn bun pentru valoarea materialului) că orice asemenea constatare are numaidecât aplicabilitatea ei practică, adică în prima linie ne înlesnește pentru o parte oarecare cunoașterea oamenilor, cunoaștere fără de care psihologia nu are nici un folos, precum chimia nu ar avea nici unul dacă nu ne ... în fiece moment dat ascunse, nu încap în prea strâmta conștiință actuală, ci rămân în afară de lumina ei; și nu numai că stau ascunse pentru observatorul străin, ci stau ascunse pentru însuși individul care le are și care se miră adeseori singur de curioasele idei ce-i „vin în minte“ sau de curioasa lipsă ... de idei și de emoțiuni ce și-o constată uneori în propria lui conștiință. În această „îngustime“ a conștiinței, sufletul omului (pentru a varia celebra comparare a lui Platon) seamănă unei imense colecții cu mii și mii de felurite obiecte, ascunsă într-o ... trece în mișcare succesivă prin strâmta lumină a conștiinței. Într-o așa întunecime fatală este cufundată viața sufletească a fiecărui om pentru ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Munca creatoare și munca-exercițiu

... a pricepe arta. A pricepe că arta e produsul muncii creatoare, în deosebi de munca-exercițiu, e de cea mai mare importanță pentru analiza artei. Aicea în fuga condeiului am atras întreaga atenție a cititorilor noștri asupra acestui principiu, pentru că voim să-i dăm o aplicare practică, analizând din acest punct de vedere literatura noastră națională contemporană, ceea ce vom și face în articolul ... strofă înseamnă că iubita așteaptă pe poet sub un salcâm, pe deal, pe care sună buciumul și urcă turmele. Ce poate fi mai simplu? Și pentru aceasta a devenit Eminescu celebru. Pentru ce? Doar că a spus-o în versuri. Atunci încearcă și tânărul nostru să versifice pe teme tot așa de simple ca a ... a pătruns întrucâtva modul lui Eminescu de a versifica, el se așterne pe lucru și, pe teme similare ca ale lui Eminescu, scrie una sau mai multe poezii. Comparându-le pe urmă cu poeziile scrise de Eminescu, vede că se aseamănă aidoma. Și versurile lui au ritm, rime ... ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bursierul

... ca o momâie. Deschide gura parc-ar fi un mort care-și scuipă pământul din gură și slomnește îndesat prin știrbiturile dinților: "Afu-ri-situle!" Altul, gros, roșu-verzui, ca un ficat; fără gât; cu ochii umflați și repezi; mânile îi bănănăie în toate părțile; înfige degetele în urechile cuiva și ... nespălate și oțelite de nevoi, injuriile aveau un mediu prielnic; blestemul plutea în aer: n-aveai decât să-l sorbi și să-l azvârli. Lupta pentru aceeași tablă, pentru aceeași cretă, pentru aceeași lumânare năpădea sângele la cap, smâcea mânele din încheieturi. Pumnii mei începuseră a se încleșta mai des și mai grabnic; gesturile mi ... și de rușine. Iluziile amorțite se deșteptau mai anevoie. Închipuirea nu mai clădea minuni într-o clipă. Limbile moarte și vii (haos de sunete noi pentru noțiunile vechi și indiferente), aritmetica, geometria și algebra, cu socotelile lor reci, simbolice, micșorară focul sufletului meu încet-încet, pe nesimțite. O ghiulea înroșită la ... brațe. De multe ori am amețit în brațele ei. Nu vă puteți închipui. - Se poate, dar nu e ca a portarului, zicea un altul ...

 

Nicolae Filimon - Schițe trase din viața și scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi

... Verdi. Astfel, junele maestru, care nu avea lipsă de esperiință, preferă pe impresarii aceia cari îi oferiră mai multe avantage și se legă cu dînșii pentru patru ani, după ce mai întîi dete teatrului de la Milan pe Giovanna d’Arco și celui din Neapole pe Alzira ; iar după ce scăpă ... lui Verdi fu în adevăr fina și ingenioasa abilitate cu care știu atît de bine a impiega vocea și diversele capacități ale artiștilor pentru care compunea operile sale. Instinctul ce avea despre efect îi servi prea mult cînd scrise partițiunile sale separate pentru artiști, fiindcă el studia mai întîi calitățile lor și, după convincțiunea ce-și făcea despre dînsele, învestea apoi acele părți cu o muzică combinată astfel ... Giseldei din Lombardi și al eroinei din opera Giovanna d’Arco create de dînsa deșteptară cel mai mare entuziasm în publicul teatrului italian și rămaseră pentru totdauna neimitabile. Debassini, acel june bas care se bucură de o așa înaltă reputațiune și care a putut să atragă simpatia tutulor celor ... o eminentissimă agilitate, precum și toți artiștii ce fură chemați a interpreta operile lui Verdi, găsiră în această armă muzicală un nemărginit spațiu pentru ...

 

Vasile Alecsandri - Cântece de stea și povestea vorbei de Anton Pann

... seculare, acele adevăruri de prin lume adunate și iarăși la lume date. Ne pare mult rău că nu posedăm notițe biografice asupra dascălului Anton Pann, pentru ca să le publicăm aici; căci tot ce privește viața unui autor este interesant. Ne lipsește asemene lista completă a scrierilor sale și ... e considerabil, nu există nici o confuzie între dânsele. Astfel, de pildă, într-un șir găsim toate proverburile relative la frică sau la vitejie , în altul acele ce se raportă la nerozie...etc. și de fiecare sunt lipite anecdote originale, povestite cu destul talent. Să răsfoim acele trei volumuri ale lui ... vorbei sunt de natură a convinge că în adevăr uvragiul lui Anton Pann este o operă națională de un foarte mare preț, atât pentru noi, cât și chiar pentru filologii străini; iar judecând după varietatea anecdotelor adăugate pe lângă proverburi, precum și după felul celorlalte publicații, adică: Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea, Moș alb sau ... uniform al civilizației și sub năvălirea preocupărilor timpului de față. Dacă Anton Pann ar mai fi trăit, el singur ar fi fost în stare să scrie ...

 

Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cant

... tu, lună.     Boiari, striini și rudelor, s-ascultați d-ănpreună,     Înpărații și prințipii, și toată politiia,     De la mare până la mic, să vedeți istoriia,     Pentru ca să vă minunați de marea strâmbătate,     Care scrie că s-au făcut din multă răutate!     Zic, dară, și voi, pietrilor și liamnelor, să plângeți,     Și tuturor săracilor, de jale să vă atingeți!     Și ... slăviți.     Șapte luni în casa lor șăzut-au tot slăviți.     Mihnia, dar, dacă au aflat de a lor pribegie,     Numaidecât, cu multe daruri, scrie la Înpărăție,     Multe pungi făgăduiaște, ca doară i-ar face moarte!     Scrie că e obrezuit, și alte câte poate,     Și cum că, câte ficlenii s-au întâmplat domniei,     Toate de el că s-au făcut, dă știre ... de l-au și mazâlit,     Și cu răpire l-au luat, nimica nu i-au lăsat,     Și la înpăratul cu dăgrab trimisu-l-au legat.     Pentru că nu vrea să trimită bani la înpărăție,     Nici țara să scuture de multa datorie.     Pentru aceia s-au lipsit îndată dă domnie.     Și așa la temniță îl trimite, cu scârbă și urgie,     Și de domnie socotescu pre altul ...

 

Alexandru Beldiman - Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea greci

... adînci oftări,     Plîng cu tînguire mare, privind jalnicele stări.     Aice am trebuință de Iraclit [6] să aduc,     Starea Moldovii să plîngă, sau să pui să scrie Iung [7] .     Dar, în câtu-i prin putință, mă voiu nevoi și eu     Osînda țării a scrie, oricât-mi va fi de greu. [Parada eteriștilor]     După prînz la noă ceasuri, încă păr-a nu toca,     Năvală mare de oameni, cela ... căta     Amîndoi cu șishanele, greci, dar bine îmbrăcați,     Cît n-aveau deosebire din ostașii ceilalți.     Unul dintre doi cocardă avè și purta la cap,     Iar altul de fir o cruce o pusese la potcap.     După dînșii, într-o butcă, un arhiereu vinè,     Cu omofor peste rasă, și-n mînă cruce ținĂ ... se afla încungiurat.     Muzica italienească după dînsul răsuna,     Îți părè pe pămînt Aris, și dînd pildă îndemna.     Și-ndată artileria cu șef și artileriști,     Și pentru mai mare fală, cinci-șase din eteriști.     Anastasi Pezodromul era întru acest hal,     Încît făcè mare silă, a putè să stè pe cal ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>