Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru P��ZI
Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 402 pentru P��ZI.
Ioan Cantacuzino - Satiră Omul
... bun. Unde pă cel ce nu dă pun. Omul face și preface, Ce glagole și ce tace. Acu-i zice fericitul, Dar dă-l știi, zi-i ticăitul. El în cap e plin dă fum, Care sfîrșit n-are nici cum. Inima sa, tot rugină, Care-l roade p-a sa vină. El, ce are nu-i ce-i place, Pofta-i crește, nu-i dă pace, Or el ceva ce dorește ... cuprinză nici în sine Gînduri ce nu ies bine. Cel ce lumea au așezat Tot prea bine au vrut d-au dat, Ca ver care p-a lui ființă, A avea a sa trebuință. Deci vai celui ce s-abate Și p
Mihail Kogălniceanu - Bătălia de la Războieni și pricinile ei, 26 iulie 1476
... împins de către mumă-sa Elena de dinaintea zidurilor Neamțului, el și-a ascuns drumul prin căi lăturalnice "și, a treia zi după bătălie, au ajuns noaptea la satul Negrești pe râul Almaș. Turcii, după crunta lor biruință, se împrăștiesă, parte rămâind la tabără (la Războieni), parte ... de adevărat, cât cu putință; și așa îcepem: Mohamed II, de mai multă vreme avea ochii țintiți asupra Moldaviei, a căreia putere din zi în zi creștea prin ostășeștile talente ale viteazului Ștefan. Prevăzând că acel stat născând va putea să fie o mare stavilă la planurile sale de izbândă, el ... în floare, puternică și cinstită; astăzi nici străinii, nici aliații noștri nu ne bagă în seamă. Provinciile noastre măresc staturile vecinilor noștri, și noi din zi în zi ne apropiem de pieire" [5]. Toate fură în zadar. Cazimir se mărgini de a trimite către sultanul soli, rugându-l ca să nu ...
Ion Heliade Rădulescu - Ingratul
... al versurilor dar. Din toată neaverea-mi, sperjur, ți-aduci aminte Că drumul învățării cu râvnă ți-am lesnit; La orice trebuință m-aveai ca p-un părinte Și hrană, -mbrăcăminte, nimic nu ți-a lipsit. Și vorbe rătăcite ți le puneam pe cale, Și rima-ți zbârnâindă mereu ... când fac un ajutor. Gândeam că e natura ce-n timpul său s-arată, Gândeam că e talentul ce-ncepe-a se ivi. P-oloaga-ți poezie și proză-ntortocheată Pierdeam ceasuri și zile a ți le zdreveni. Te scoli; dragostea-n mine creștea ca răutatea-ți ...
Ion Heliade Rădulescu - Elegie II. Dragele mele umbre
... apus; D-atâtea chinuri, lungă mâhnire, Al meu trist suflet jăli supus. Voi ușurați-l, umbre-ndrăgite, Voi din lăcașuri nelocuite Pe fericire o îndemnați; P-astă streină faceți să vie Necunoscută mult mai mult mie; Vă rog d-acolo o îndreptați. Lina ta mână mă ușurează, Tânără maică, și-nsuflețesc ... odihnă-ți mă-mpărtășesc. Asupră-mi ochii tăi ațintează, Plini de iubire nu lăcrimează; Peste durere tu ai sărit! Blând ei revarsă rază cerească; Ah! p-a mea inimă ei citească, Focul ei vază cel înmulțit. Zâmbire plină de mângăiere, Cât e de dulce când te ivești! A ...
... a supus la dor, Pentru ce chiar însuți îți urzești în lume Altă suferință care te supune? Viața și mărirea, fericiri lumești, Vine-o zi în care tu le părăsești, Iar a ta țărână viermilor e dată Cât de dalbă fie fala ce te-mbată!" Cheamă capii oștii ... călărime!" Zice. Dar sub cortu-i iată a părut Doamna lui maghiară, ca un vis plăcut. Coama-i poleită de raze de soare, P-albu-i sân revarsă valuri râzătoare. Chipul ei cel palid prevestește-un rău. Ce,-necat, se luptă cu sufletul său. Însă cu mărire ea atunci ... la turci. I-a lăsat să intre fără-mpotrivire Și ți-a scris că-i numai o prea mică-oștire, Când p-această țară se vărsau mereu. Ești trădat de moarte, o, stăpânul meu!" Astfel zice doamna. Lacrimi, dulci roșețe Înecau atuncea palidele-i fețe... Domnul către ... spumoase valuri ce pe mări pornesc, Află vânt contrariu, stau, se zguduiesc, Apoi iar se-nturnă repezi, spumegate, Astfel se-nturnară cetele turbate. Toți restrânși, p-ai noștri, repede cobor, Îi strivesc prin număr și prin focul lor. Calul și piciorul nu mai pot să calce Decât pe cadaveri... Câmpu-n ...
Ion Heliade Rădulescu - Prolog la serbarea numelui preaînălțatului nostru domn Alexandru D. Ghica 18
... strămoșii voștri: am trăit între dânșii și le-am adus veacul de aur. La voi am venit acum și v-am adus ziua de astăzi, zi de sărbătoare vouă. Ferice de prinții aceia ce și-n viitorime își lasă al lor nume, un nume de mărime și-n veci de sărbătoare ... și stăpânirea lor; Înger trimis din ceruri fac buna guvernare, Pe cea rea o fac spaimă, Satan pustiitor. Lira-mi dulce suspină plăcuta pomenire, Zefirii p-a lor aripi o duc în veselii; Fiori sunt a ei coarde la fapte de-ngrozire, Și sunetul ce scoate e ... se-ncordează Să cânt vitejii voștri și lumii să-i vestesc; A lor sfântă țărână la glasu-mi înviază, Și faptele lor toate p-urmași însuflețesc. Târgoviștea e templu l-a mea călătorie Și p-ale ei ruine în pace mă așăz, Și lupte fără număr pă-ntinsa ei câmpie Și biruințe-atâtea în fața mea le văz. În tainica ... și glasu-mi în sărbători obștești, Ș-atunci am fost eu însumi îndemnul bucuriei În templuri, în teatre, palate-mpărătești. Ziua de astăzi fie o
Dimitrie Anghel - Moartea babacului
... Dimitrie Anghel - Moartea babacului Moartea babacului de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , III, 945, 5 aug. 1911, p. 2. Sever e aspectul morții. Crepul de doliu face pată, mărginește lumina și întunecă. Noapte și zi, întuneric și lumină, neîmbinate lucruri, eternă vrăjmășie. Și cu toate aceste, funerara urzeală de umbră, neagra îmbrăcăminte ce intră în casă o dată cu moartea ... o idilică viață de străbun împresurat de dragostea fiilor și a nepoților. Și cînd gîndul lui s-a stins într-o zi ca un putregai, cînd vine ziua și nici amintirile n-au mai putut să-l alinte, atunci a rămas așa, prostit, privind înaintea ... ce așteaptă lovitura mîntuitoare a securei. Așa trăia babacul, ieroglifa asta nedescifrabilă, în ciuda tuturor, care îmbătrîniseră și ei acuma... Dar într-o zi, moartea, fantezista rătăcitoare ce nu mai are hodină, nici astîmpăr, ușernica umbră care colindă toată lumea și umblă toate drumurile, s-a oprit ...
... zăbrelele pe care cest din urmă le-a durat Pentru fată-sa, căci fata la părinți fu numai una Și era detot frumoasă: p-a ei frunte juca luna Și-i juca prin dezmierdare soarele pe tipul ei Și-i jucau pe cei doi umeri doi d ... tip de poezie, farmec de-admirate sfântă: Ea-i Ileana Cosintiana, din cosiță-i floarea cântă! Sub serinele-i surâsuri, ierni se schimbă-n primăveri; P-a ei urmă azi renvie crinul veștezit de ieri; Și de drag, soarele-n cale stă pe loc și mi-o privește Și ... Căci de mult iubește dânsul pe Ileana Consintiana Și de dorul ei lăsat-a doi părinți și-apoi pribeag Rătăcit-a zi și noapte peste țări, și de-al ei drag El plângând încălecase pe Cal-Galben de sub soare, Căci e năzdravan din fire acest cal ... De-ncântare fără margini: vulturească fantazie V-a creat și întreite facultăți de poezie. Vi-a depus un tron de aur p-un pământ de-ntipuiri! Văd apoi zâne maestre și văd alte năluciri: Pe Zorilă și Murgilă, cari grăbesc să mi se culce La cele trei ...
Dimitrie Bolintineanu - Scopul omului
... multă strălucire, nici farmec mai plăcut? Mă-ntreb ce este oare a noastră misiune, Noi, care-aici în viață n-avem decât o zi? Noi, ale căror fapte, țărână, fală, nume Se spulberă în vânturi-nainte d-a luci? Cărarea mea în lume se șterge de sub ... profume în capistea ființei, O rază să-aurească abimul făra fund; O lacrimă s-aline un suflet în durere, Și roua să fragide arșițele de zi, Și tu s-aduni p
... anume Prin țară și lume Pe la vrăjitori Și descântători; Pe la crai de meșteri, Cari trăiesc în peșteri Și cari pot s-adune Dragoste p-alune Și pot munți să-nșire P-o sârmă subțire, Și pot face vrajă Și scot fier din glajă Și din nea scot sânge Și pot dealuri strânge, Și ei strâng un ... de cu seară Pentru jale-amară Vis de miezul nopții Pentru vraja morții; Vis de dimineață, Vraja de viață. II Iar a doua zi, Cât ce se trezi Fira veseloasă A ieșit din casă Și s-a dus prin sat Și-apoi mi-a ... glumește Însă n-o iubește. III Anei nu-i plăcea Mă-sa ce zicea, Deci se tot gândea, Moartă se făcea Și mi se punea P-o laviță lată Mândru ridicată, Iar Fira-i punea La cap făclioare, Făclii la picioare, Giolgiul preste față, Cruce peste brață Și-apoi Fira mea ... Prin casă plângea Și se dăulea. Ana-i asculta, Se cutremura Și mi se-nnora, Căci vedea prin casă Lacrimi cum se varsă Și-auzea p ...
Dimitrie Bolintineanu - La Danubiu
... parfumate, Eroi și blânde vergine, De grații cununate. Iar undele cu vasele Se-ncununau voioase Ca valurile câmpului Cu flori primăvăroase. Când armele străinilor Tunau p-a ta câmpie, În vijelia luptelor Tu tresăreai c-urgie. Sub undele sălbatice Sorbeai tu hoarde rele; Cu sânge, cu cadavere Curau undele ... cu fericire nu le pot vedea, Căci aceste vase toate sunt străine Și tot pare-n lacrimi la vederea mea! Astăzi ca-n vechime, când p-aceste maluri Armele străine tună când și când, Tu tresări pe patu-ți, volvori spumegând, Sânge și cadaveri râuri printre valuri. Dar prin toate-aceste ...