Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NOROC !
Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 533 pentru NOROC !.
Ștefan Octavian Iosif - Adio (Iosif)
... mare, mai deștept — Cînd oi muri, pe tine-i las, Și multe de la tine-aștept : Nădejdea-n tine mi-a rămas. Noroc măcar dac-ai avea Să dai de vreun stăpîn milos : Să-mi scrii mereu, cît 'ei putea, Că doar tu știi să scrii frumos ! Și ...
Ștefan Octavian Iosif - Cîntec din Caucaz
... alta-n sat Și azi de mine nu-i mai pasă. De-aș ști că pe alta dezmiardă Și m-a lăsat fără noroc
Ștefan Octavian Iosif - Cavalerul Olaf
Ştefan Octavian Iosif - Cavalerul Olaf Cavalerul Olaf de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Epoca , 5 martie 1898 I Doi bărbați de-un ceas așteaptă La biserică, în poartă; Rege-i unul, gîde-i altul, Haine roșii ambii poartă. — După cum aud eu, slujba Cununiei e sfîrșită. Regele s-a-ntors spre gîde: — Stai cu barda pregătită ! Orgă, clopote... Norodul Dă năval din catedrală: Lung alai; în mijloc mirii Strălucind ies la iveală. Firavă, nespus de tristă, Fiica regelui privește; Vesel și semeț e Olaf: Gura-i rumenă zîmbește. Cînd spre-ntunecatul rege Gura-i rumenă-și îndreaptă: — Ziuă bună, tată-socru ! Moartea astăzi, știu, m-așteaptă. Rege, pîn’ la miez de noapte Mai amînă-mi ceasul morții; Vreau să-mi văd banchetul nunții, Danțul la lumina torții. Lasă-mi viața pîn’ ce cupa Cea din urmă voi goli-o. Lasă-mi viața, lasă-mi viața Pîn’ la danțul de adio ! Regele s-a-ntors spre gîde: — Viața-i fie-ngăduită Pînă azi, la miezul nopții — Stai cu barda pregătită ! II Stă Olaf la praznicul său nupțial, E ultima cupă, e ceasul fatal, Femeia lui ...
Ștefan Octavian Iosif - Domnu' profesor
Ştefan Octavian Iosif - Domnu' profesor Domnu profesor de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Nimic nu-nvață blestemații ! Și eu mi-am zis de-atîtea ori Că dau la dracu meditații... Dar vezi că cele trei surori Îmi sînt cu mult mai dragi ca frații Cei răi și neascultători. Afară-i noapte, vijelie, Și-i cald în salonașul lor... Mă-ntîmpină cu veselie Și toate mă salută-n cor Și fiecare vrea să știe : „Ce face domnu profesor?â€� În lecții ele-și spun secrete, Fac haz pe socoteala mea. Își mușcă buzele șirete, Pufnesc de rîs, fără să vrea... „Ti, bată-vă norocul, fete !â€� Și mama face haz și ea... La masă — glume, gălăgie... Și cea dintîi îmi toarnă vin, Drăguț a doua mă îmbie, A treia-mi dă paharul plin... E, cine-mi poate spune mie În sănătatea cui să-nchin ? Tîrziu, cînd plec de ies în stradă Și-i întunerec peste tot, Ah ! unde-s ele să mă vadă, Orbit de viscol, cum înot Prin valurile de zăpadă... Și drumu-i lung și nu mai pot... În odăița-ntunecată E frig... Eu, zgribulit, din pat Ascult vifornița ...
Ștefan Octavian Iosif - Glontele
... frumosul tînăr, căzut viteazul neînvins, Și inima-i învăpăiată și-obrajii lui aprinși s-au stins ! El — sufletul nădejdii noastre, el — răsfățatul de noroc, Pe care cu mîndrie ochii îl urmăreau din loc în loc, A cărui voce mîngăioasă, al cărui zîmbet plin de vrajă Făcea să ...
Ștefan Octavian Iosif - Haiducul (Iosif, 2)
... vînt ușor și somnoros adie Și-n codru prinde frunza să se miște... Mierloiul sprinten șuieră o clipă ; Un sturz ștrengar îngîn-o turturică ; Vestind noroc
Ștefan Octavian Iosif - Hornarul
Ştefan Octavian Iosif - Hornarul Hornarul de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Pe cerul alb se face-o pată, Apare și dispare iar, Și pata asta-ndoliată E-o siluetă de hornar ... Se pleacă omul de cărbune, Ținând în mână un odgon, Și-ntr-un ogeac nu știu ce spune Ca printr-un negru telefon. Din horn în horn își schimbă locul, La orice pas primejduit, Dar neschimbat îi e norocul ... Și-atunci cu jale m-am gândit : De ce atâtea suferințe Să-ndure-naltul funcționar, Când sunt atâtea conștiințe, Ce au nevoie de-un
Ștefan Octavian Iosif - La o ciocîrlie
Ştefan Octavian Iosif - La o ciocîrlie La o ciocîrlie de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Convorbiri literare , an. XXXIV, nr. 5, 15 mai 1900. După Shelley Salut, zeiță a cîntării ! Căci pasere nu poți să fii Tu, care, plină de simțire Prin viersu-ți măiestrit din fire, Reverși din bolțile tăriei așa voioase melodii. Întocmai unui nor de pară mai sus și tot mai sus te-avînți: Și-n adîncimile albastre Răsuni dasupra lumei noastre, Și tot cîntînd te urci într-una, precum urcînd într-una cînți. În slava soarelui ce-apune scăldat în valuri aurii, Te legeni tu, fermecătoare, Bătînd cu drag din aripioare, Asemeni unei ideale, nețărmurite bucurii. Plutind prin purpura-nserării, te pierzi și nu te mai zărim ; Cum piere steaua cînd o-nghite Lumina zilei strălucite, Dar eu ți-aud, ca și-nainte, recitativul tău sublim ; Precum în amijit de ziuă luceafărul ne-apare șters. Și-ndepărtata-i scânteiere. Deși se stinge din vedere, Ne urmărește mai departe, urmîndu-și calea-n univers, Tot astfel cântecele tale triumfă pe pămînt și-n cer, Precum din norul ce-o ascunde, Lumina lunei blînd pătrunde Și-nseninează firmamentul în noaptea plină de mister. Cu ce- ...
Ștefan Octavian Iosif - Meduza
Ştefan Octavian Iosif - Meduza Meduza de Ștefan Octavian Iosif Poem dramatic PERSOANELE DARIUS, MEDUZA, DOUĂ SCLAVE MEDUZA (culcată pe o blană de tigru) Aduceți flori și muzică s-adie... Vreau să m-adoarmă dulcea melodie... (Muzică) O SCLAVĂ Stăpâna nu coboară în odaie? MEDUZA Să-mi puneți flori de busuioc în baie, Că floare a iubirii-i busuiocul Și poate-așa să-mi mai astâmpăr focul. A DOUA SCLAVĂ Stăpâna nu coboară în grădină? MEDUZA Pe Darius îl cer, el vreau să vină... (Intră Darius): DARIUS Umil în față robul ți se-nchină! MEDUZA De ce nu vii aproape, lângă mine? DARIUS Stăpână, mă întorc din țări străine Și-s plin de praf... MEDUZA Ci vino să te scutur, Berbantul și șăgalnicul meu flutur! Ah, ce frumos ești tu! Și cum te plac... Ieri se plângea un ram de liliac Că tu ai fi mai alb ca dânsul... Spune: Adevărat să fie?... Și-un căpșune Plângea, zicând că ți-e mai roșă buza... DARIUS Dar cea mai albă floare e Meduza! MEDUZA Să nu te uiți cu ochii tăi de pară Așa de trist la mine-n astă-seară, Că poate mor... DARIUS Eu voi ...
Ștefan Octavian Iosif - Thogrul și străjerul
... ți pasă noaptea mea cum a trecut ! Ce-i pasă caravanei care scapă De-aceia ce-n nisip își află groapă ! Un blînd noroc te leagănă în somn, Ai călăuză bună și ești domn, Nu te oprește dealul, valea, nu. La cei rămași gîndești vreodată tu ?... De pe cămila ...
Ștefan Octavian Iosif - Unui luptător
Ştefan Octavian Iosif - Unui luptător Unui luptător de Ștefan Octavian Iosif E mult de-atunci... și, totuși, ai crede c-adineauri Visai că lupți de-a valma cu zmei și cu balauri, Să dezrobești pe mândra copilă de-mpărat... E mult de-atunci... și, totuși, ai crede c-adineauri Visai pe-nvingătorul, încununat cu lauri, În lupta pentru bine, de-o lume admirat... Azi, obosit și sceptic, ai devenit cuminte, De visul de mărire râzi când ți-aduci aminte, Cum râzi și de himera minunii din povești; Dar te cuprinde jalea că te-ai jertfit durerii, Și-ai prăpădit o viață, luptând cu mici mizerii, Și n-ai avut o clipă norocul s-o