Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru LĂSA SĂ CADĂ
Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 672 pentru LĂSA SĂ CADĂ.
Alexandru Vlahuță - În amurg...
... împins în zare De oarba sete a fericirii, Pe câmp de ape fără cărare, Omul e pururi prad-amăgirii; Căci scris e dorul să și-l agațe Numai de umbre și de năluce, Ce-n a lui veșnic întinse brațe Zadarnic cearcă să le apuce. Și când viața abia-i o rază Atât de slabă și trecătoare, Când știe bine că-naintează Înspre-a pieirii de ... n care se stinge. Tremurătoare, viața bate, C-o frică oarbă și nențeleasă, La poarta păcii neturburate, Din care omul n-a vrut să iasă; Căci chinul vieții cine l-ar cere? Ce stea de sineși s-ar mai aprinde Când ar ști bine că i-o durere Din ... te-afunzi în zare, Mă lași în urmă-ți tot mai departe, Pe câmp de ape fără cărare? Unde-s acele limanuri sfinte Chinul amarnic să mi-l omoare?... Mai înainte! Mai înainte! Îl cheamă glasuri amăgitoare; Și omul trece pe-ntinsa mare Cu valuri răpezi și ape-adânci, Călător, veșnic ... i pare-o comoară De fericire, rămasă-n drum. Păn și durerea-i de-odinioară Plină de farmec o vede-acum, Și nu se-ndură ...
... rugăciunile ei, o primi înăuntru. Spuse și împărătesei că o fată sărmană și nenorocită a năzuit la curtea împărătească și o rugă ca să o priimească să fie găinăreasa curții. Împărăteasa se înduioși când auzi că o sirimană nevoiașă cere adăpost de la dânsa și porunci ca să o puie îngrijitoare de găini; dară ea, bucătăreasa, să răspunză de dânsa. Fiind sub ascultarea bucătăresei, fata de împărat se silea în toate chipurile să-i fie pe plac. Unde să se adune ea cu celelalte slugi din curte? Unde să scoață ea un cuvințel de pâră sau de zâzanie? Unde să calce ea cuvântul bucătăresei și să se amestece în certurile și becisniciile celorlalți? Ferit-a Dumnezeu! Ea îngrijea de păsările din curtea împărătească, ca de ale dânsei; după ce ... aveau milă de ea. Se dusese vestea până la împărăteasa de hărnicia, de bărbăția și de curățenia de inimă a găinăresei. Împărăteasa ceru să i se înfățișeze ca să o vază și dânsa. Smerenia, nevinovăția și sfiala ce băgă de seamă împărăteasa la găinăreasă îi plăcu. Ea porunci bucătăresei să ...
Dimitrie Anghel - Culegătorul de stele căzătoare
... fost stropite de lacrimi, gîndirile mari ce-au chinuit mintea cugetătorilor au lăsat dîre de sînge și cîntecele de dragoste nu sunt de ajuns ca să liniștească tumultul rîului roș care aleargă fără astîmpăr în noi. El însă nu vedea acestea și, urmînd să trăiască singur, cum nu mai putea să sufere oamenii, de la o vreme nu mai putu să sufere nici pămîntul. Frumoasa natură ce se preschimbă veșnic, bogată în decoruri și în priveliști, pe care cei patru mari pictori, ce sînt anotimpurile, vin ... de bolovani, de pietroaie de toate formele și în toate culorile. Visul lui prinsese acum o formă și începuse a sa concretiza. Neputînd să urce la cer, după cum îl îmbia tainicul dor născut într-însul, hotărî să înfăptuiască cerul pe pămînt. Din materialul acesta căzut din toate astrele și adunat pretutindeni, visă să-și dureze o casă, să-și înalțe o tebaidă cu sfărîmături de univers, să-și clădească o citadelă de uranoliți, un mausoleu planetar în care să se izoleze și să ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a IV
... o sfadă Unii voind să călătorească, Iar' alții pe loc să hodinească. Din bătrâni încă mai mare parte Stă pe-aceaia ca cât mai degrabă Să meargă la Spăteni, nici să-întarte Domnia, prin zăbavă fără treabă. Drept aceasta țiganii grămadă Strângându-să-începusă la sfadă. Unii striga că pentru o fată A unui ciurariu nu să cuvine Să zăbovească tabăra toată, Alții răspundea că fieștine Datoriu e păn' atunci să rămâie, Păn' să va ști de-i Romica vie... Iar' în cea curte mândră măiastră, Voinicii zăuitându-și de toate Bea, mânca, juca, ședea-în fereastră; Parpangel fĂ ... nu pot să fie, Lucruri de rușine și mișele, Porunci să-l bată peste față Pentru vorba proastă și-îndrăzneață. Iar' deacă din solii repezite Să-încredință, mai nu turbă-în sine De ciudă și de-urgie-ocărâte Văzându-și porunci, nici să-ș-aline Firea putu cu deobște târzie Izbândă, ci cât mai tâmpurie. Deci la pași de aproape, de parte, Porunci de sârg oști să-și armeză, Și întracela chip ei să să poarte Ca să aducă cele mai viteze Cu sine, iar' păn' la primăvară ...
Paul Zarifopol - Artă și virtuozitate
... s-a tăiat în spini" este qeistreich, desigur. Și care animare poetică nu e geistreich? Așa, orice poezie, care nu copiază, e geistreich. Ca să găsești: Amurg. Dama cu camelii a scuipat sânge. Toamna. Câmpuri verzi, luminoase, așa cum descriu literații primăvara. Opalul. Lapte stricat. trebuie să dispui de aptitudini ce, la un loc, se numesc, convenabil, spirit. Poetul însă ar fi vrut să scrie cu miresme de culori. Dar culori și miruri se prefăceau în cuvinte negre, la fel cu toate civintele. Și întreba pe Cel-ce-toate ... și de loc să nu supere pe nici un om de bine. Se mai poate bănui și așa: că acea iritare, căreia mai ales trebuie să-i fie simțitor un om ce vede atât de mult și ascuțit, îl aduce pe Maniu să soluționeze, uneori, prin intervenție ironică. 0 citire în Ceașca de cafea: Fir subțire, un drum lung și șerpuit se arată. Treci peste o apă întunecată ... Mai stă bordeiul jumătate dărâmat, / Coperit cu stuf, cu găuri de un cot. / Dar înflorit cu rapiță galbenă de tot. / Cu noaptea în cap, fără să ...
Ion Creangă - Soacra cu trei nurori
... ș-o bucată de mămăligă rece din poliță sunt destul pentru o nevastă tânără ca tine... Lapte, brânză, unt și ouă de-am putea sclipui să ducem în târg ca să facem ceva parale; căci casa s-a mai îngreuiat cu un mâncău și eu nu vreau să-mi pierd comândul. Apoi, când înseră, baba se culcă în pat, cu fața la perete, ca să n-o supere lumina de la opaiț, mai dând a înțelege nurori-sa că are s-o privigheze; dar somnul o cuprinse îndată ... și începu a trânti ș-a plesni prin casă, încât biata noră, care de-abia ațipise, de voie, de nevoie, trebui să se scoale, să sărute mâna soacrei și să-i arate ce-a lucrat. Încet-încet, nora s-a dat la brazdă, și baba era mulțumită cu alegerea ce-a ... în cap? să ne zvârlă baba pe drum? — Las' dacă v-a durea capul! Când v-a întreba pe voi, să dați vina pe mine și să lăsați ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la nașterea domnului nostru
... să va face la dânsele căzuta vindecare; păcatul cel dintâi iaste trufiia, dintru carele să naște semețiia și neascultarea; al doilea iaste zavistiia, dintru carele să naște vrăjmășiia și uciderea; al treilea iaste iubirea de argint, carele să numĂ©ște a doua închinare de idoli, dintru carele să nasc toate rĂ©lele; al patrulea iaste călcarea de lĂ©ge, adecă nebăgarea în seamă celor hotărâte și așăzate în legi și în pravile, dintru ... pământului; deci de să va strica sarea, cu ce să va mai săra? Îi numĂ©ște lumină, zicând: Voi sunteți lumina lumii. Și iarăși: Așa să luminĂ©ze lumina voastră înaintea oamenilor, ca, văzând faptele voastre cĂ©le bune, să mărească pre părintele vostru cel ceresc. (Îi numĂ©ște cetate, zicând: Nu să poate ascunde cetatea în vârful muntelui. Îi numĂ©ște făclie aprinsă, zicând: Nimeni nu aprinde făclie să o pue subt obroc, ci în sfĂ©șnic, ca să luminĂ©ze tuturor celor ce sunt în casă. Că nu să mânie Dumnezeu atâta pre omul cel prost când face păcat, cât să mânie pre omul cel bisericesc și pre omul cel de cinste. Și pentru acĂ©ia li să cade să fie mai cu omenie și nu li ...
Alexandru Macedonski - Accente intime
... pe-acela ce nu știe Că lumea este-o casă de joc de stosărie În care se despoaie prin orișice mijloc Și că se-ngăduiește să aibi prin pozunare Cărți bine măsluite spre-a face bancul mare, Destul să nu te prindă vreun altul mai excroc! Eu nu visasem lumea, desigur, precum este, Și când mă deștept astăzi ș-o văd fără de veste ... ruine, Închideți ochii voștri; ...Muriți; nu mai intrați; Veniți curați în lume, ieșiți din ea curați! Ce?... Plânsul mă îneacă și nu mai am putere Să-năbușesc în mine accentul de durere Când mumele m-ascultă c-o tristă-ncremenire, Privindu-și copilașii cu inima-n privire! Ce?... Dragile ființe să ... Mori tu, poete searbăd, cu drojdii amărâte, Din care pornești lumii neîmpăcat război! Să mor!... Zilele mele sunt astăzi hotărâte... Nenorocite mume, e prea târziu să mor! Dar dac-acea femeie ce-n pântecile sale, În zilele-i frumoase de glorii triumfale, Când supunea destinul c-un zâmbet răpitor, Ursită-a ... O! dac-acea femeie ar fi putut să știe Ce soartă pregătindu-și îmi pregătește mie, Nu ar fi fost mai bine cu mâini nendurătoare
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VIII
... Stai! Care-i măi!" țiind arma gata Ca, deacă nu vă-ar ști el răspunde, Să-l puteți nimeri măcar unde. Cuvântul între noi, ce să chiamă De taină, să fie astezi: baros ; Deci luați acuma bine samă, Ca, deacă la strigătul vârtos: ,,Stai! care..." n-ar ști răspunde-or cine: Baros! , să știți că vrăjmașul vine! Deci îndată strigați de departe Cătră-ai noștri: ,,La-arme, la-arme-afară!" Iar' voi să vă-apărați păn' la moarte, Ca să nu vă faceți de ocară." Așa străjile-învățate bine Să-împărțiră-în tufele vecine. [5] Drăgan care era mai viteaz, Într-un măr să sui pădureț, Călăban care n-avea bun plaz Cu părul său cel tufos și creț, Fiind mai tare din cei aleși, Să vârî-între nește spini preadeși, Iar' Șuvel după-un tufariu să trasă, Păpuc încă să-ascunsă într-o boartă A-unui fag, dar' nici alții să lasă Așa numai pe nedejdea moartă: Carii pe zios, carii pe sus, cată, Unde-ocrotință frica le-arată. Nu trecusă-un ceas și jumătate De ... Căzu, ca și mort de jumătate. [9] Atunci el crezu tare vârtos Cumcă doar un turc de cap îl ține, Și-începu a
Mihai Eminescu - Locul aripelor
... flăcări eu de sânul tău m-ating. O, atunci mâna ta-i tare și respinge cu putere Mâna mea, care profană ar intra în santuar Să se-ascundă-n sânii-ți tineri, pe când eu plin de plăcere Să uit lumea-n sărutarea-ți și în ochii tăi de jar. Astăzi însă nu-s ca flama cea profană și avară, Inima mi-e sântă ... ta ființă cum iubesc pe Dumnezeu. Tu surâzi cu nencrezare?... Cât de rea ești tu, copilă! Lasă ca sub gazul roșu eu la sânii-ți să pătrunz, Să deschei corsetul ista... Tu roșind să râzi gentilă, Eu s-apăs fruntea-mi arzândă între piepții albi, rotunzi Și să strecor a mea mână după gâtu-ți de zăpadă! Tu roșești... tu nu vrei, Marta?... O, de-ai ști ce caut eu... Ai ...
Mihai Eminescu - Locul aripilor
... flacări eu de sânul tău m'ating. O, atunci mâna ta-i tare și respinge cu putere Mâna mea care profană ar intra în santuar Să se-ascundă 'n sâni-ți tineri, pe când eu plin de plăcere Să uit lumea 'n sărutarea-ți și în ochii tăi de jar. Astăzi însă nu-s ca flama cea profană și avară Inima mi-e sântă ... ființă cum iubesc pe Dumnezeu. Tu surâzi cu ne 'ncrezare? . . .Cât de rea ești tu copilă! Lasă ca sub gazul rosa eu la sânu-ți să pătrunz, Să descheiu corsetul ista. . .Tu roșind să râzi gentilă Eu s'apăs fruntea-mi arzândă între piepții albi, rotunzi. Și să strecor a mea mână după gâtu-ți de zăpadă! Tu roșești'. . . tu nu vrei Marta? ... O, de-ai ști ce caut eu ... Ai ...