Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FACE
Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 2416 pentru FACE.
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură în 26 a lunii lui octomvrie, asupra cutremurului și a marelui
... și altuia mai puțin, sau să iubească pre cel dintâi mai vârtos decât pre cel de pre urmă, fără numai când însuș feciorul să va face mai ascultătoriu, sau mai neascultătoriu poruncilor tătâne-său; și așa cu acest mijloc, poate fi el pricina a înmulți dragostea tătâne-său asupra ... făcea. Așa iaste de bun și de drept tatăl tuturor, Dumnezeu, cât toate zidirile, ca niște faceri ale lui le-au născut și bunătatea o face întocma, la toate, după vredniciia a fieștecăruia. Drept aceia va să cinstiască pre îngeri, ca pe niște zidiri mai aproape și fără de ... Anaxagora, Aristotel, Dimocrit și Anaxament și vom crĂ©de mai vârtos pre dumnezeul filosof, pre David, carele zice: Cela ce caută pre pământ și-l face de să cutremură și, întorcându-și fața, să vor turbura. Drept acĂ©ia, socotind și noi a fi pricina cea dintâi a ... de pre cruce și prin îngropăciune și prin înviiarea din morți; vâzduhul, prin înălțarea la ceriu. AcĂ©ste îndoite lucruri vrând să le arate astăzi, face cutremurul cel mare ce povestiaște Mathei evanghelistul zicând: Și iată cutremur mare să făcu în mare, cu cutremurul să dea puțină certare, ca cum ar ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Preobrajeniia Domnului nostru Iisus Hristos 2
... sa lui Dumnnezeu și slobozeniia, dintru care ascultare ce altă jărtvă poate să se afle mai plăcută lui Dumnezeu? Și dumnezeescul Efrem, la cuvântul ce face pentru ascultare zice: O ascultare poate mai mult decât toate bunătățile. Și pentru aceasta vedem, atâta în Scriptura vĂ©che, cât și în cea noao ... Dumnezeu și-l numim Domn. Și de-l numim Domn și stăpân, unde ne iaste suppunerea ce arătăm, ca niște slugi la domnul nostru? Sluga face voia domnului său, dară noi care voe facem, acestui domn al nostru? Care din poruncile lui păzim? Care dragoste avem cătră dânsul și ce cinste ... mine? Nu iaste, până la unul-zice David la Psalm 3 toț s-au abătut împreună, netrĂ©bnici, s-au făcut; nu iaste cel ce face bunătate, nu iaste până la unul. Drept acĂ©ia nu iaste minune de nu ne ascultă nici pre noi fiii noștri, nici ni să suppun ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Streteniia Domnului nostru Iisus Hristos
... pre nimeni nu gonĂ©ște, de nimeni nu să scârbĂ©ște, nici să ferește a duce cĂ©le mântuitoare și pre nimeni nu face părtaș-stricăciunii, că iubitoriul de oameni, Dumnezeu, să odihnĂ©ște într-însa. AcĂ©știa sunt darurile milii cei noao. Aceasta s-au făcut întâi supt ...
Constantin Negruzzi - Duchesa Milanului
Constantin Negruzzi - Duchesa Milanului Duchesa Milanului de Constantin Negruzzi martie 1826 Italie, după ce o îndelungă vremi s-au luptat pentru slobozănie sa cu împărații, la ce de pe urmă o dobândisă; și ei nu mai avĂ© întru ea decât o umbră de stăpâniri în niște particularnice staturi, cari încă îi cunoște, nu atât ca să-s încredințăzi de protecsie lor, cu cât să temĂ© să aibă din puterea lor. Milanezul era cel mai mari dintre toate. Viscontezii, cari din particularnici stăpânitori să făcusă duchi, să bucura de o stăpâniri legiuită prin bunăvoință a noroadelor, și prin aceea a împăraților. Dar parte bărbătească a aceștii familii sfârșându-să, toate driturile sali au trecut în Casa de Orleans, prin Valentina Milanului, cari să măritasă după acest vestit duc de Orleans, ci s-au omorât de Ioan, ducul de Burgon. Stare ce jalnică întru care catandisâsă Franța, din pricina războaielor cu englejii și a feliuri de tarifuri de cari această împărăție era stricată, nu au lăsat pe copiii ducului de Orleans ca să-s ducă să puie stăpânire pe acest ducat. Venețienii, cari afla milanezul după plăcerea lor, negreșit l-ar fi apucat ...
Emil Gârleanu - În fel de fel de fețe
Emil Gârleanu - În fel de fel de feţe În fel de fel de fețe... de Emil Gârleanu Gaița mea e foc. V-am destăinuit pățania ciocănitorii și de-atunci și-a pierdut încrederea în mine. O săptămână întreagă am rugat-o până să-și ție cuvântul, să-mi spuie cum au căpătat păsările penele lor așa de minunate la vedere. Ascultați ce-am vorbit cu gaița: Eu : Pasăre dragă, îți făgăduiesc că de acum înainte n-o să mai spun altora nimic din ceea ce-mi împărtășești. Gaița : Lasă că te cunosc. Așa mi-ai vorbit și rândul trecut, și mi-ai pus ciocănitoarea pe cap, de-mi amărăște zilele. Eu : Gaiță dragă, mă jur... Gaița : Jurămintele tale sunt ca fulgii mei de ușoare. Uite (își scoate un fulg cu ciocul și-l lasă să plutească în aer). Eu : Gaiță dragă, crede-mă, jurămintele mele sunt ceva mai grele... Gaița : Lasă! lasă!... În sfârșit, o să-ți spun și povestea asta, și atâta tot... Eu : Și lada-n pod! Gaița : Așa. Ascultă: La-nceput toate păsările aveau penele de două feluri; albe și negre, ca ziua și noaptea. Decât Dumnezeu se cam săturase să le vadă pe ...
Grigore Alexandrescu - Satiră Duhului meu
... tu care uiți lesne, duh fără de știință, Socotești că poți oare, prin altfel de mijloace, Arătându-te-n lume vreo figură-a face? Pretenția aceasta mi s-ar părea ciudată. Când pe la nunte, baluri, ne ducem vreodată (Căci din nenorocire puternica natură Ne-a unit ...
Ion Luca Caragiale - Apelul la unire
... aibă și dânsul o părere hotărâtă în această cestiune ? Care este această părere, care este, după părerea acestui guvern, limita concesiunilor ce s'ar putea face cerințelor manifestate prin tractatul dela Berlin, precum zice mesajul de deschidere ? Nu știe până acum nimini. Guvernul nu numai s'a pronunțat în ... în privința cestiunii israelite ? unire - pe ce temeiu ? Arătați-ne temeiul pe care să se facă această unire, punctul ei de plecare. După cum se face apelul la înfrățirea partidelor, așa vag și fără enunțarea unui temeiu, unirea nu se poate înțelege a fi decât platonică, teoretică; ei bine ... judecată pentru ca apoi să-i ierte fără să-i judece, îi chiamă pe foștii miniștri conservatori la înfrățire, la unire, spre a face împreună admirația Europei, după cum zice d. C. A. Rosetti. Foarte bine, conservatorii nu au nici o ură, nici o patimă contra purtării ... un lucru foarte frumos și măgulitor pentru o țară mică și tânără cum este a noastră; însă - pentru ca unirea să se poată face, rămâne a afla minoritatea dela d. C. A. Rosetti ce înțelege d-lui prin aceste două cuvinte admirația Europei ? cât costă ...
Mihail Kogălniceanu - Introducție la "Dacia literară"
... la 1827, dl I. Eliad vru și ar fi putut, pe o scară mult mai mare, să isprăvească aceea ce Racocea și Carcalechi nu putură face. Ocârmuirea de atunce a Țării Românești nu-i dădu voia trebuincioasă. Așa, puținii bărbați care pe atunce binevoia a se mai ...
Petre Ispirescu - Țugulea, fiul unchiașului și al mătușei
... el. Apoi daca se rugă și mă-sa de ei, îl luară și pe dânsul. Se gătiră și plecară. În pădure se mirau frații cum face Țugulea de nimerește așa de bine vânatul pe care punea el ochii. Nici o săgeată nu se ducea în vânt degeaba. Toate intrau în carne ... măi, zise el. Vine după mine. Voi împrăștiați-vă care încotro și vă duceți acasă, ca să nu vă aflați în calea ei, căci vă face mici fărâmi. După ce se despărțiră, Țugulea intră într-o peșteră să se adăpostească până va trece zmeoaica. Urgisita de zmeoaică, unde venea, măre, venea ...
Petre Ispirescu - Copiii văduvului și iepurele, vulpea, lupul și ursul
... Mai trecu, ce mai trecu, și strigoaica de vitregă iară se ținu de câra bărbatului său ca să-și prăpădească copiii. Și neavând ce-și face capului, tatăl își luă copiii și plecă cu dânșii iarăși în pădure. Fata voi să ia și de astă dată mălai, dară nu mai găsi ... el. Zmeul voia să se ducă în pădure după dânsul și să-l mănânce. - Nu te duce, vai de mine, îi zise ea, că te face mici fărâme câinii lui. - Apoi cum să facem dară? - Lasă că pui eu la cale, și pe urmă îți spui eu ce să faci. Și ...
Petre Ispirescu - George cel viteaz
... A fost odată ca niciodată. A fost odată un împărat și o împărăteasă. Zece ani au viețuit ei în căsătorie și nu putură face și ei măcar o stârpitură de copil. În cele de pe urmă, împăratul porunci împărătesei soției lui, că dacă într-un an de zile de ... tocmim, și să-mi dai bani cu cât ne-om învoi. - Ce este aceea bani? mai întrebă el. Negustorul, văzând că are a face cu ursul din pădure, îi deschise capul și-l făcu să priceapă cum merg lucrurile prin orașe. Se miră George deocamdată de toate nagodele ce ... învoiră, deci, ca pentru aceste lucruri să slujească un an și așa se băgă ucenic. Iscusința lui George ajunsese de poveste: unde alții nu puteau face unele lucrări de fierărie nici în trei ani, el într-o jumătate de an lucra ca o calfă veche. Barosul cel mare pe carele nici ...