Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ARE SA
Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 875 pentru ARE SA.
Constantin Negruzzi - Aprodul Purice (Negruzzi)
... printr-e unguri petrecând Și carele auzise tot planul acel cumplit Ce asupra țării sale ungurii au schimuit Deși se găsea nemernic, pribegit din țara sa Patriotică-i simțire in inimă-i tot s-afla; Așadar în vălmășagul ce gătirea prijeli, S-aruncă pe-un cal cu grabă și ... Apoi strângând călărașii și parte din târgoveți Înarmați cu lănci, cu săbii, cu arce și cu săneți, Au ieșit din târg afară cu mica urdia sa, Și pre dușman fără frică ca să vie-îl aștepta. Precum norul de lăcuste soarele întunecând Vine pre sus cu iuțeală țarinile-amenințând, Încât tremurând ... bordeie, ca să-l poată întreba. Iată că îmblând haiducii piste un moșneag au dat, Gârbovit de bătrâneță, într-un toiag răzămat; A sa barbă ca zăpada, a lui plete argintii, Fața lui cea cuvioasă, ochii săi măreți și vii Îl aseamănă că este îngerul ocrotitor Al ... greu te-i răfui. Dumnezeu mult milostivul nu gândi că te-a lăsa Să sfâșii cu-a ta turbare credincioasă turma sa, Ce-și va înturna urgia preste spurcat capul tău, Ș-îl va detuna zdrobindu-l cu-nfocat trăsnitul tău!“ Zicând, face semnul crucei ...
... ntr-a lui Hristos milă. Și Vasilie-vodă cu domnii în rândul I-au dat Hristos odihnă precum i-au fost gândul, Cu doamnă-sa Tudosca prăvind cu dulceață, Cu ale ei odrasle, pre Hristos în față. Gheorghi Ștefan-vodă el încă nu-ș pierde Nedejdea de la Domnul, ce ... rândul cu svinții trăiește-n ferice. Lui Ștefăniță-vodă Dumnezău să-i facă Odihneală cu domnii de viață, să-i placă. Cu a sa bună maică, cu Ecaterina, La Domnul din direapta să-i fie odihna. Evstratie Dabijea scris este la viață Să trăiască cu svinții în rând, fără ... vază La Dumnezău în casă cu dânș, să să-ncrează. Și Duca voievoda Dumnezău să-i caĂ¹te Sufletul cu odihnă,-ntr-a sa bunătate. Iliaș Alexandru, din domnii de țară, Prin săraci ce da milă ș-au tins spre ceri scară. Și Petriceico Ștefan-vodă ș-are parte ... porunca De la-mpărat, să-ș șază domn bun preste țară, Să giudece săracii într-a ei hotară. Dară ismailtenii a sa lăcomie Nu vor mai părăsî-o într-a lor vecie. Dăjdi și biruri, prumute, barot, zaharele. Și cu alte dări multe, cu destule ...
Ion Luca Caragiale - Reportaj parlamentar
... Furculescu, Misail, Cernătescu, Isvoranu, Burileanu, Mărgăritescu e tutti quanti. Cel d-întâi care a luat cuvântul a fost d. Misail. D-sa avea intenția să facă o disertație academică în regulă, să dovedească, precum expusese în exordul cuvântării d-sale, că România a fost înainte mergătoarea ...
Ion Luca Caragiale - Om cu noroc
... să reușească în lupta pentru viață: invidioșii, cu toate clevetirile lor, n-au putut nimic în contră-i. Odată, în vremea primei sale căsnicii, el avea o mare întreprindere publică, - aceea a fost începutul prosperității lui, deoarece din câștigul acelei afaceri a ieșit cheagul averei frumoase de ... nu mai meargă fără folos la locurile oficiale, unde fusese bruscat și amenințat cu rezilierea contractului și cu un proces răsunător, el trimise pe nevastă-sa să parlamenteze cu un personaj de mare influență, care oricând îl ajutase la nevoie arătându-i multă bunăvoință. Domnul Guvidi se cunoștea pe sine; el ... am suit în vagon cu toții, după ce am mulțumit gazdelor și îndeosebi doamnei, care făcuse onorurile cu grația ei obișnuită etc. N... care n-avea ca noi treaă, a rămas pentru o noapte la Moara-de-Piatră. Guvidi, așteptat a doua zi negreșit în orașul P ... pe drum - "contând, se înțelege, pe discreția noastră" - că N…, cum e cam bolnăvicios, și-a făcut testamentul și lasă aproape toată averea sa
Dimitrie Bolintineanu - Proscrisul
... lacrimi va-nchide un străin; Dar către voi adesea gândirea voi întoarce Șoptind al vostru nume în ultimu-mi suspin. O frunză dezlipită de ramura sa verde Îngălbenește-ndată, nu poate exista Asemenea proscrisul ce patria își pierde, Pe aripile morții înclină fruntea sa. Și-aicea stânca neagră ascunde fruntea-n ceață, Și-aici doi ochi albaștri în lacrimi strălucesc, Și-aicea valea are cascade și verdeață; Dar țara ... aveam un frate să-i spun a mea-ntristare, Eu nu aveam pe nimeni și am trecut plângând. Așa o păsărică pe calea sa pierdută Tot zboară înainte neîncetat cântând, Căci pentru dânsa nu e dumbravă cunoscută, Nici floare ce-i e dragă să-și puie capul blând. Proscris ...
Grigore Alexandrescu - Bistrița
... afla poprit la Constantinopol, făcu ban al Craiovei pe vornicul Pârvu, fratele Barbului, și după dânsul Moise I-i îi dete de soție pe sora sa, vrând să aibă mai de aproape puternica familie a Pârvuleștilor, care era groaza mai multor prinți; dar rudenia aceasta nu fu destulă ca ... ce ne ieșise spre întâmpinare. După ce înaintarăm câtva, el se opri și, întinzând mâinile, ne arătă cu un fel de mândrie întunecoasa și umeda sa locuință și mulțimea liliecilor, înaripaților săi tovarăși, care speriați de lumină vâjâiau în toate părțile pe la ochii noștri. Acest om fără a fi ... în locul acestui ideal un om gras și gros, rumen și rotund, care gustă dimineața nu știu câte biftecuri, a zis în uimirea sa
... tânăr fiiu cuprinde, Când sărmanul vrea să scape pe al său tată bătrân, Și să ducă mai departe unde apa nu se-ntinde, Pe maică-sa care ține frățiorul lui la sân. Nu e mijloc de scăpare de a Domnului urgie, Pretutindini este moarte, pretutindini ocean, Numai stânca uriașă ... Cum plutea ca niște plaghii leșile fraților lor. A Selminei line lacrimi cu ploaia amestecate Se prăval ca două râuri pe-ovilită fața sa, Inima-i din loc sărită de abia ceva se bate, Ca s-arate că viață în ea încă mai era. Ca o floare încujbată d ... pieirea ce era pe lângă sine. Lumea, viforul, potopul, viață, moarte a uitat. Nimic altă el nu vede decât pe-a sa mult-iubită Și-n vederea astă tristă în inima lui simțind O durere mult mai crudă decât moartea cea cumplită, Fața ei muiată-n lacrimi ... Neuitând că el de este drept, e și mult-îndurat — Ca un stăpân și părinte ceartă, dar și miluiește, Pentru noi, a sa zidire, îngrijire va avea ...
... apuc să-i spui o vorbă-n poară; Și dacă tac, îi vin călduri Să moară. Să vezi tu, mamă,-njurături! Că ea cu mă-sa-s zece guri. Cu gura, mă-sa bate-o gloată, Și-i de otravă Leana toată Mi-ar pune capul sub picior, Să poată. Dar lor pe plac eu n-am să ...
Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra maestrului Bellini și a operilor sale
... și abnegarea fiilor lui, iată în fine țara care dete lumei pe pateticul maestru Bellini, pe inventatorul școalei lirice și compatriotul tiranului Falaris, ce-și avea și el pasiunea sa muzicală, ba chiar școala sa fundată pe o teorie proprie a sa, și care în marele său amor pentru cultura muzicei vocale inventă faimosul taur de aramă pe care, după ce-l ardea binișor, adică pînă se ... Parma, scrise opera Zaira , care, deși conținea frumuseți de primul ordin, însă avu un succes foarte mediocru, pe care unii îl atribuiră marii slăbiciuni ce avea Bellini pentru romani, din care cauză refuză de a scrie muzica pe un libret prezintat de magistrații din Parma, compus de un compatriot ... cari acuzau scrierile sale de monotonie și de o mare asemănare între dînsele, scrise opera La Sonnambula , cea mai frumoasă din scrierile ieșite din pana sa, pentru delicioasele culori cîmpenești ce cu atîta măiestrie știu a-i da. Abia se reprezintă acea sublimă operă, și adversarii lui Bellini se ... buchete de flori și cu sonete. Directorul universității recită în onoarea lui un discurs din cele mai lingușitoare, iar prințul guvernator îl luă în trăsura ...
Mihail Kogălniceanu - Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țăranilor
... lui Frederic cel Mare. Această colonie a păstrat până astăzi libertățile ce i s-au dat de acest mare principe; ea are biserica sa, spitalul său, gimnaziul său, biblioteca sa; în toate aceste, limba franceză este predominantă și astăzi. Membrii săi actuali sunt toți deveniți buni germani și mulți din ei, păstrând numele lor de ... distins, pastorul Ionas, discipol favorit al marelui teolog Schleiermacher și editorul operelor acestui spirit înalt al bisericii protestante. Pastorul Ionas era un bărbat distins; el avea deja un nume bine văzut și era încuscrit cu familia lui Hufeland, autorul Macrobioticei sau arta de a trăi mult , și cu familia ... idei atât de larg, încât, din toate părțile Germaniei și chiar din alte țări, alergau cu miile studenții, ca să-i asculte vorbirea și elocvența sa dulce ca o melodie; astfel încât a trebuit a se abate pereții la doua săli pentru a lărgi sala ... acum câțiva ani, 20 februarie 1877, felicitările mele, felicitările întâiului său student român de la Universitatea din Berlin. Am avut fericirea de a avea ...
Elena Liliana Popescu - Imn Existenței
... cunoască, prin viața lui amară, atras de suferințe – urmând să le trăiască, sperând fără să știe că trista sa povară, de griji și umilințe, avea să îi trezească Treptat o licărire din Viața lui uitată, în minte o-ntrebare din ce în ce mai clară și care să pătrundă ființa ... a discerne, atât de mult dorită, Ținea doar de orgoliu, o falsă calitate a lumii-nșelătoare ce pân-atunci păruse, în mintea sa confuză, doar ea realitate mereu în transformare, pe care-o cunoscuse… VII Atunci văzu aievea momentul-despărțire în care-l stăpânise dorința să cunoască ce ... a prăbușit din Cer Pentru-a-se naște-n lume, la rândul ei creată să îl adăpostească exact în clipa-n care avea de ea nevoie ființa-om chemată, anume să-mplinească Voința de schimbare Aceea de-a cunoaște, din ce în ce mai bine, iluzia ... sine, senzația plăcerii, nepercepând în altul Decât deosebirea sau vălul ce separă, mirajul fericirii, ce e tot mai departe, făcându-l să trăiască, prin viața sa precară în umbra devenirii, doar amăgiri deșarte. De noi și noi dorințe împătimit să fie, a căror împlinire să-nlănțuie mai tare Ființa ...