Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru ÎNDRĂZNI SĂ SPUNĂ CEVA

 Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 124 pentru ÎNDRĂZNI SĂ SPUNĂ CEVA.

Vasile Alecsandri - Vasile Porojan (Alecsandri)

... mea!... De-abia scăpat din mâinile jupânesei cu chica topor și cu obrajii bujorați de palme, el alerga la mine și, uitând usturimea, mă îndemna ne jucăm în puf. Eu îl mângâiam, dându-i câteva parale turcești ca cumpere halviță și simit, două friandize, cum zic francezii, două Delicatessen, cum zic nemții, pentru care Porojan era în stare -și vândă căciula dacă ar fi avut-o, și eu în stare -mi dau papucii din picioare. Ce talent avea el pentru confecționarea arcelor de nuiele cu săgeți de șindrilă! Cum știa de bine înalțe zmeie de hârtie poleită până sub nori și le trimită răvașe pe șfară!... Acele zmeie cu cozi lungi erau fabricate de dascălul bisericii și purtau pe fața lor următoarele cuvinte scrise cu slove ... a fost destinat a deveni pitar. Într-o bună dimineață Porojan a fost dat pe mâna unui brutar pentru ca învețe a plămădi pâini, ciurecuri, colaci, cozonaci etc., și eu am fost trimis la pansionul dlui Victor CuĂ©nim ca învăț tot ce se putea învăța pe atunci: un pic de franțuzească, un pic de nemțească, un pic de grecească și ceva ...

 

Nicolae Gane - Comoara de pe Rarău

... soarelui începuse a-i acoperi fruntea de sudoare. — Domnule, îi zise călăuzul desfăcându-și traista cu merinde, te văd cam ostenit; gustă ceva din vinul ista mai prinzi la putere, și ne grăbim pasul, ca nu cumva fim siliți dormim la Pietrele Doamnei, cu liliecii și stafiile. — Ce, sunt stafii pe-acolo? He, ba ce! Acolo nu-i loc curat, cică în toată ... Ce dracu! adause el după o pauză, uitându-se cam cu îngrijire la ceri, de câte ori mă urc la afurisitele astea de pietre, trebuie mi se întâmple câte ceva. — Ce ți s-a mai întâmplat? — Într-un rând mi-a luat dracul pălăria din cap și a ... în mine și doar cât l-am sfătuit nu se potrivească unui cap de muiere! Numai dă!... Când se leagă păcatul de om, trebuie -l tragă! Așa-i părdalnica asta de dragoste! — Vra zică era și o femeie la mijloc? — Ba bine că nu! știi de la mine că oriunde s-ar întâmpla vro nenorocire, trebuie ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecu I

... apĂ²i ce va fie, Mai că nu leșină de mănie!... Căci nu rabdă năsâlnica zână Ca rând bun oamenii păzască, Și temându- ca nu vină La cevaș' rând gloata țigănească, Gândi cum sfaturi le strămută; Ș'indată, iaca, scoală iute; Pe arepi de volburi cu fortună Încălecând, la iad pogoară. Pe-unde mèrgere, fĂșlgeră, tĂșnă, Toate spulbără, frânge ș-oboară. Însuș' pe diavoli prinsă mirare De năpraznă-așa iute și mare. Iar' deacă ... Că-aveți voi mințile-așa deschise, Ca faceți vreo bună-așezare Sânguri dân voi. Drept ahasta, eu V-oi spune pă scurt sfatul mieu. pĂșnem nește oameni aleși, Care-înțăleg puținel și carte, Oameni întregi la minte, direși, Ahești sfătuindu- de-o parte Și sămnându-și toate pă-o hârtie, Cum or afla ei, așa hie." Însă Burda n-așteptă zică Mircea tot sfatul său: ,,Dară (zisă) Pănă cându-ți vorbi tot nimică? Mămăligă, măi! brânză și clisă! [13] Dă-aheste vă sfătuiți nainte, Dar ... a hărțuire?... Noi încă-avem câte doao mâini, Inimă-în sân și duh în plumâni! Eu gândesc că ha mai grea tâmplare Care poate

 

Nicolae Gane - Șanta

... Atunci Duman spătosul, ieșind din grămada hoților și punându-se în fața lui, îi zise cu ton hotărât: — Căpitane!... Tovarășii mei m-au însărcinat -ți spun că ei s-au săturat -și vază puștile totdeauna pline și pungile totdeauna deșarte, că ei n-au venit în codru prindă vrăbii, nici culeagă urzici, nici ofteze de dor de muiere; și dacă tu ai ajuns a fi de râsul crâșmăresei Șanta, apoi ei s-au hotărât nu te mai asculte și și-au ales alt căpitan. Ce răspuns le dau? Mii de scântei scăpărară sub genele căpitanului la auzul acestor cuvinte. — Iată răspunsul, zise el, și, scoțând un pistol de la brâu ... pentru astă dată, copii; însă nu mai cerce nimene -mi surpe drepturile, căci, pe sfântul Dumnezeu, va merge după Duman!... Șotrea, vino încoace!... te îmbraci în haine de cerșetor, -ți prefaci fața și mersul și mâne în zori de ziuă pleci la Iași, afli ce se petrece. Am auzit că o poteră mare, mai mare decât totdeauna, are ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VII

... Ba,-în loc de-a fugi, caută năpastă! Iar' unul ce le mergea-înainte Cu aceste-i răspunsă cuvinte: ,,Feri, țăran mișel! Destul -ț fie Că-astă dată-ți dăruiesc viață, Iar' de te vei mai arăta mie, Ț-oi tăia, știi, limba-îndrăzneață." Și zicând spre dâns' calu-înțetește. Argineanul stă, nici clătește. Atunci turcul aprins cu mănie Lucind sabia vru -i zboare Capul, nici Argineanul -îmbie Mai mult, ci puindu- la stare De-a sprijini lovitura păgână, S-Ă¡pără cu groaznica prăjină. Ș-izbindu-i sabia-într-o lovită, Alta-i întoarsă ... ca vază Locul împregiur -ispitească De-ar putea ști de-oastea romănească. Spuind ei de tâmplarea-îngrozită Și de voinicul fără de teamă, meargă-în urmă-i apoi o-învită. Acolea sosind bagă de samă Că voinicul doarme fără de grijă. Dau știre și fac semn nu strige. Apoi cu toți îl năpădire; Care de mâni, care de picioare L-apucă,-îl leagă și-l țin. miră Argineanu trezindu-: ș-oare Aieavea sau în vis el privește? De-abia precepe,

 

Constantin Stamati-Ciurea - Sofia Karpov

... lut își întinde brațele sale puternice spre a sugruma Europa...“ Ce contrazicere ciudată între doi eminenți scriitori francezi! Cui din ei dai crezare? Cititorul rămâne în nedumerire, și mulți își amintesc maxima cosmopoliților: Ubi bene ibi patria 2. Deci lăsăm pe unii înduplecați de MĂ©rimĂ©e, pe alții de Chiustin și întoarcem privirea noastră la capitala împărăției Rusiei, la această frumoasă cochetă, care, cu bogățiile ei, ca o sirenă mitologică a răsărit pe neașteptate ... de pe scaun roșindu-se și mai tare și ochii ei mari și frumoși scânteiau. — De spete afară? strigă ea... Apoi voi ieși ca mă întorc iarăși și iarăși... — Liniștește-te, fiica mea, poate că așa nu se va întâmpla, dar orișicum, nu trebuie zădărâm mânia acestor puternici, care pot ne nimicească sub picioarele lor, ca pe niște viermișori. Mâine mă voi duce la megieșul nostru Kolosov care mi-a scris petiția și ... el îmi va da un sfat bun. — Dar până când mai dureze aceste sfaturi și alergări? Mamă, eu nu pot te las ...

 

Panait Istrati - Chira Chiralina

... cu însurătoarea? N-am decât optsprezece ani și ea se gândește -mi arunce o neroadă în spinare, o neroadă sau poate o puioasă, care mă copleșească cu dragostea ei și facă din odaia mea o hazna! Ei drace! S-ar zice că nu e nimic mai inteligent pe lume decât prăsești la proști, umpli lumea de sclavi și devii însuți primul sclav al acestei prăsile! Nu, nu!... Mai bine un prieten ca MIhail, fie el și de zece ori mai suspect! Cât despre ... am păcălit, Adrian, l-am tras pe sfoară, șoptea el, la urechea tânărului. — Ba nu, Stavrule! protestă Adrian; nu l-ai păcălit deloc, o plătești! — Da, Adrian, o -i plătesc de n-oi muri... Și dacă o mor, o -i plătească dracu! — Dacă mori!... Asta e altceva. Dar tu zici că l-ai păcălit: asta ar însemna că ești necinstit... — Poate că ... Adrian: — Lasă-mă-n pace! strigă el supărat. Apoi, nițel mai departe, socotind că a jignit pe tânăr, adăugă: — Îți voi spune, când o

 

Vasile Alecsandri - Iorgu de la Sadagura

... la Sadagura, unde l-am trimis -nvețe carte!... De doi ani nu l-am văzut, și când gândesc că poate peste-un ceas am -l strâng în brațe... parcă- mi furnică ceva prin inimă... ochii mi se păinjenesc... și-mi vine sughiț... (Cu dragoste și ștergându-și ochii.) Iorgule! dragul moșului!... Gugulea moșului!... cât necaz a ... drăguțul cu învățătura prin academiile din Sadagura!... parcă-l văd zi și noapte cu ochii pe carte, nemâncat, nebăut și nedorind altă-n lume decât se procopsească, după cum mi-a scris în toate răvașele... Dragă gugule! bine zicea răposatul dascălul Ieni, Dumnezeu -l ierte, c-ai s-agjungi om mare!. deie Domnul, fătul meu, mi te-nalți ca ciocârlia, și cu tine -ți înalți și neamul!... deie Domnul s-ajungi și ispravnic, pentru ca faci stare mare!... Dar ce stau eu ca vorbesc singur ca un nebun, când am o grămadă de trebi?. Astăzi dau masă mare prietenilor de buna venire a lui Iorgu... Am ... Iese prin fund.) SCENA III DAMIAN: Mai pe dos om n-am văzut de când sunt și, slavă Domnului! sunt de multișor. Toate lucrurile le

 

Vasile Alecsandri - Introducere la scrisorile lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri

... da clădirii despicăturilor de lemne forme arhitectonice care ar merita medalie de aur, dacă asemene talente s-ar recompensa în țara noastră. Dimineața îmi place mă scol de cu noapte și găsesc cabinetul meu de lucru bine încălzit și vesel luminat de un candelabru aprins. Ceaiul e gata pe masă; cățeii mei sar prin cameră cu ... acelor săvârșite sub îndemnul ambiției personale sau al dobândirii de averi colosale. Această idee m-a îndreptat către tine, amice, cu propunerea ca începem între noi o corespondență menită de a continua convorbirile noastre și le publicăm într-o foaie literară pentru plăcerea noastră intimă. M-am măgulit totodată cu slaba sperare că acea corespondență va fi bine primită de ... dor de a ieși afară, precum se bat păsărelele de gratiile coliviei. Fă-ți milă cu ele și le deschide colivia, pentru ca se bucure de încântarea libertății și ele, spre mulțumire, ne încânte cu glasul lor armonios. Din parte-mi îți promit urmez exemplul tău precât îmi vor permite puterile și împrejurările vieții. Spune ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Iancu Moroi

... — Sofi, îngână șeful de masă, am pus și lanțul, și ceasornicul la ovrei, atât ne mai rămăsese în casă. Am scontat leafa numai ca -ți fac 200 de lei... Te-am ascultat... Dar gândește-te și tu... Până când?... Ce-o mai amanetăm dacă pierdem și-n astă seară? — Destul! Aceeași comedie de la nuntă și până azi!... Aceeași nesimțire... Același egoism! Vreau vorbesc directorului de înaintarea ta. Mi-a făgăduit mie... mie! Nu putem stăm la o parte, ca niște cerșetori... Oamenii cu educație fac ce fac și ceilalți... Mă mir că nu simți aroganța oamenilor cu maniere când ... și de greutatea de-a-și mai ridica capul, și de frică de-a o privi drept în față. Neștiind cum sfârșească și nemaiputând lupta cu tăcerea, îngână: — Dacă vrei tu... dacă zici tu... Poate în astăseară avem mai mult noroc... Scoală, Sofi... Mă duc îndată după trăsură... Dna Moroi, ștergându-și ochii ei uscați, îi răspunse răstit, nevoind -și trădeze mulțumirea: — Cum, tu?... tu?... Dar slujnica unde e? — Stanei... n-am putut ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii

... dar ce are autorul, dar excepțional, care-l va face neimitabil, fără pereche între toți scriitorii noștri de azi." Despre Zobie și Milogul , criticul ne spune că-s... ,,perfecte, frumoase... de adevărat maestru". Iancu Moroi e ,,o schiță care singură ar fi de ajuns ne arate pătrunderea și măiestria autorului". Trubadurul, Ziua, Noaptea sunt ,,capodopere de stil"; iar în Liniște , în sfârșit, deșertând sacul de laude, criticul ne spune ... departe este ceea ce a visat ș-a vrut întrupeze în scrierea sa de ceea ce a reușit facă! De câte ori i-a venit azvârle în foc tot ce-a scris, și cât va fi zvârlit!... Pe ce ne bizuim ca spunem toate acestea? Pe pagina citată mai sus, precum și pe temperamentul artistic al scriitorului. Dacă scriitorul însuși nu e, nu poate fie cu desăvârșire mulțumit de creațiunea sa, simțind unele lipsuri fără a le pricepe bine, pricepând pe altele fără a le ... când cugetâm la imposibilitatea de a ajunge la o creațiune perfectă, absolut perfectă, ni se lămurește cum o operă de artă nu poate ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>