Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru I��AN
Rezultatele 681 - 690 din aproximativ 1110 pentru I��AN.
Daniil Scavinschi - Călătoria dumisale hatmanului Constantin Paladi în feredeile Borsecului
... scăpat cu viață. Acea neagră nălucire, ce mă împluse de frică, N-au fost altă, decît butca cuconului Vasilică, Care pentru că la hamuri oarece i se rupsese De butcele celelalte mai în urmă rămăsese. Pe jos ! singur ! pe-ntuneric ! cînd dumnealui mă zărește Cu hohot prinde a rîde ... oftare ! Cerîndu-și una la alta cea mai de apoi iertare. Fu, înmărmurit de frică, mai că plîngeam de durere : „Să mor noaptea ce-i lăsată spre odihnă și plăcere ! Și să mor mai ales încă într-o-ntunecată stare, Fără să aib nici duhovnic, nici capăt de lumînare.â ... vie Iar fiindcă acea voie încă tot nu mai sosise Și-a cărăntinei bordeie de trecători se tixise, Au pus la cale să-i facă o casă nouă de scînduri, Fără a se mai supune la supărare sau gînduri. Într-această casă nouă ca-ntr-o cușcă ... zile, Trimițîndu-ni-se caii de păharnicul Vasile, Ne-am pornit cătră Moldova cu nespusă nerăbdare, Ca s-ajungem pe acasă mai curînd fieștecare. Cum an venit la Răpciune pentru să mergem mai iute Făr-a gîndi la primejdii, am plecat pe patru plute Și-am sosit în zece ...
Ion Luca Caragiale - Articole despre teatru
... sunt a admirabilă gradaÈ›iune de efecte [2] ; sublim de la început pînă la sfîrÈ™it, jocul maestrului, la încheiare, ajunge la culme È™i ne răpeÈ™te minÈ›ile. Mai presus decît momentul în care Luigi se repede în mare, ca trecînd înot să-È™i facă datoria È™i să moară, mai presus decît acest moment nu e decît entuziasmul publicului. Cununile cad la picioarele marelui actor, întregul public se rădică, teatrul se cutremură ... scamă pentru răniÈ›i? iar în loc de a fi cheltuit pentru tipărirea lor să fi cumpărat cîteva sacale de apă rece È™i să le fi vărsat de sus asupra publicului entuziasmat? Teatrul romînesc [4] Deschiderea stagiunii 1878-79 Dumineca trecută, 1 octombre, Asociația dramatică și-a ... e o traducție minunată, de vreme ce traducătorul, anume d. Frideric DamĂ©, nu știe, nu poate să știe românește. Onor. comitet teatral are în frunte-i, ca director general, pe d. Ion Ghica, prezidentul Academiei Române, și în sânu-i, pe d. G. Sion, membru în aceeași Academie; nu mai pomenim și de mult iscusitul d. Pseudo-Ureche [7] , membru și în comitetul teatral, care ... ...
Dimitrie Anghel - Omul care s-a pierdut pe sine
... gata ceea ce alții gîndise pentru dînsul, să mînuiască așa de frumos o spadă și să rostească așa de înduioșător : "te iubesc !..." victimei pe care i-o imola repertoriul, devenea sinistru și stupid cînd trebuia să iubească în adevăr. Nemaiavînd sufleurul care să-i sufle replĂcele, el devenea mut și fatal, colocviul trebuia să se isprăvească repede-repede, solilocul nefiind permis în dragoste și purtînd un nume destul ... rampă pe care și l-a aprins într-o zi o vecină pe gura ei rumenă, ce nu știuse încă pînă atunci ce-i o labă de iepure, un borcan de cold-cream sau un creion de carmin, l-a făcut să-și lipească fără să vrea ... îi aruncă toată mireasma primăverii în față. Îmboldit, cel ce fusese atîția amorezi și făcuse atîtea victime imaginare, schiță un gest, dar, simțind că nu-i al lui și că-l făcuse altădată în cutare rol, îl lăsă neisprăvit. Prin cuvinte vru să exprime atunci ce nu putuse gestul, dar gura ...
Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul
... Bolintineanu Cunoașteți voi pământul ce Nilul a născut? Ce crivățul cu coama de gheață n-a bătut; În care sub cununa-i se-nalță palmierul Și pare că sprijină cu mândra-i frunte cerul Așa ca o columnă de marmur minunat Ce sprijină un templu cu aur înstelat? În care dulcea Ibis de zefiri legănată, În silvele ... adoarme în ruine. Ce-o supără, în noapte, voioasele lumine. Ce s-a făcut poporul ce-aicea a trăit? Cu vechea-i strălucire el însuși a pierit. Dispare-o națiune ca orice viețuiește. Tot are-un timp, tot naște, produce,-mbătrânește, Și apoi vine moarte ... dărâmare. Pe vale și pe măguri plutește-un văl de dor. Nu mișcă, nu șoptește nimica trăitor. Când blonda dimineață revarsă dulci lumini Din genele-i de aur pe vechile ruini, Conrad lasă mormântul în care el dormise Și la Karnak se duce, făcând frumoase vise. Dar colo este sala cea ... de strălucirea ta; Dar popolul acela ce fruntea prosterna La templul tău cel splendid, de mult timp a pierit, Să plângă pe mormântu-i ...
Anton Pann - Lupul, țapul și varza
... două dodată. "Să trec întîi lupul, zice, Capra varza o să-mi strice, Să trec varza, ș-așa încă, Lupul capra îmi mănîncă." Deci dacă-i veni în minte Și trecu capra nainte, Stătu iar să se gîndească Ca cum să o nemerească. Gîndind, zicea întru sine; "Trecui una, merse bine ... întoarse înapoi țapul. Trecu și varza îndatâ, Mereu făcînd judecată, Și mergînd a doua oară, Trecu țapui supsioară. Omul dacă să gîndește, Orce i să înlesnește, Prejudecînd cele grele, Le găsește ușurele, Că pe cît el să gîndește, P-atît mintea-i să tocește. Și orce, cu judecată, Nu-l greșește niciodată. Această lucrare se află în domeniul public în întreaga lume, deoarece autorul a decedat ...
Antim Ivireanul - Cazanie la Adormirea preasfintei Născătoarei de Dumnezeu
... acesta carele ai zis tu ți-l voiu face pentru că ai aflat har înaintea mea și te știu decât pre toți; pentru David, că i-au zis: Aflat-am om după pofta inimii mĂ©le, pre fiul lui Iese, carele va împlini toate cĂ©rerile mĂ©le. Și pentru ca ... cu darul și cu mila Bucură-te cĂ©ia ce ești plină de dar. Domnul e cu tine. Și nu numai pentru bucuriia aceasta ce i s-au dat să fericĂ©ște de toate neamurile, ce și pentru numele ei cel preacinstit ce i s-au dăruit, de să numĂ©ște Mariam. Că precum iaste numele Fiiului ei mai presus decât toate numele, după cum zice fericitul Pavel: Și ... bucuriia și cu înălțarea la ceriu, șădĂ©ria de-a dreapta lui Dumnezeu, Tatăl. Așijderea și în cuvintele cĂ©le de bucurie ce i-au zis îngerul: Bucură-te ceia ce ești plină de dar, Domnul e cu tine, iar înțelĂ©gem numele preasfintei troițe. Că în cuvântul ce ... au născut pre un Dumnezeu carele s-au făcut om. Că pre dânsa o au ales Dumnezeu, mai înainte decât toată zidirea, pentru ca să- ...
Dimitrie Bolintineanu - Un tânăr român murind în străinătate
... eu sunt tânăr încă. Pe douăzeci de roze îmi număr anii mei! O! moarte, crudă moarte, abia-am ajuns sub stâncă, Și tu, din vârfu-i numai, ai dreptul să mă cei! Când toamna vieții vine, o frunte se-ntristează, Amorul rupe arcul și zboară râzător. Ghirlanda aurită de vise încetează ... vede, se duce mulțumit. Iar eu a cărui viață fu numai poezie, Ghirlandă împletită de grații și d-amor, Voiam să gust suava-i și dulce ambrozie Și-n aurora zilei eu nu voiam să mor! Așteaptă, dragă moarte, ca să mai văz o dată Acele văi frumoase în ...
... Alexandru Vlahuţă - No. 5 No. 5 de Alexandru Vlahuță Publicată în Naționalul , an II, nr. 57, 20 august 1891 Ramzes suflă-n lumînare Și se culcă liniștit, Bucuros, zicînd în sineși: „Încă unul a murit ... gol, mînjit de sînge, Și strîngea copii de gît; Și-nviau din nou copiii, Tot mai mulți parcă veneau Și, ca niște draci în juru-i, Chicoteau și țupăiau... Asudat, se scoală-n ziuă Ca de-o luptă ostenit, Și-și aduce-ndat-aminte Cu ce gînd a adormit ... dînsul Ca de-un groaznic cămătar. Mai tîrziu aude iarăși De-un talent c-a răsărit, Și că lumea îl admiră: Asta nu-i de suferit ! Furios se-nchide-n casă Și-i ia cartea la refec, Răsfoind dicționare, Scrie, nădușeli îl trec... Mai întîi, un lung pomelnic De franțuji, de nemți, de ruși, Morți sau vii, sunt ... n-a fost. Și citații, nume proprii De romani, de greci antici, Spun curat că numai Ramzes E savant – n-ai ce să-i zici. Apoi aspru dojenește Pe-acest public indulgent, Care laudă-n neștire Tineri fără de talent... "O, te plîng, sărmană țară !... Cum nu știi să
Vasile Alecsandri - Suvenire din viața mea
... Amândoi erau tipul cel mai adevărat de servitori credincioși ce cu vremea fac parte din familie. Mama Gafița m-a crescut pe brațe-i și moș Gheorghe m-a învățat a vorbi grecește. Mi-am făcut cele întâi studii la călugărul Gherman, amic al casei ...
Constantin Stamati - Dragoș (Stamati)
... Constantin Stamati - Dragoş (Stamati) Dragoș de Constantin Stamati (Baladă) Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Ochii minții mele îndărăt se uită, Răzbătând prin pâcla trecutelor seculi; Deci ridic voalul vechimei bătrâne Și Dragoș s-arată pe cal de minune. Pe ... Iată, îți dau ție un încântat fluier, El poate să-nchidă a zmeilor gură. Dar de vrei să scape scumpa ta Dochie, Să-i verși al ei sânge, așa-i voia soarteiâ€�... Muzica-ncântată iarăș răsunară Și se ridicară zeița pe nour; Iar Dragoș rămase privind după dânsa, Încremenind încă de ceea ce-aude. Și ... dezvelește ca și oceanul, A căruia margini cu marea s-încheagă. Iar vântul nu mișcă acele nisipuri Și zăduh fierbinte usucă gâtlejul; Nu-i de leac verdeață, nu-i de izvor stiglă, Ce firea îi moartă ca și țintirimul. Nu-i măcar nici urmă de vro vietate În câmpul acela pustiu și sălbatic, Ce spre apus numai se zărește munte, Și pe el, în zare, o ... ceea ce vede, Nu știe: aievea, sau nălucă este? Aleargă la dânsa cu învăpăiere Și se teme foarte să nu se înșele. Ah! dar nu- ...
Ion Luca Caragiale - O nouă societate română
... și mai ales pentru orice româncă, pentru orice mamă, care, se-nțelege, are copii, căci altminteri nu am mai putea înțelege de ce limbii naționale i se zice limba maternă. Naște numai o întrebare, chiar mai multe. Limba românească este mai grea puțin decât limba franceză, mai cu seamă dacă voim ... dar limba franceză este o limbă deja aproape cristalizată în formule precise, așa că orice minte găsește în repertorul de formule franceze pe aceea care-i trebuie în orice ocazie. Așa se explică ușor cum atâtea domnișoare au aerul că spun ceva când baraguineazăfranțuzește. De câte ori n-auzi foarte pe ... propriu-zisă — și tot ce se tipărește negru pe alb, ba de la o vreme și roșu, nu se cheamă tocmai literatură. Atunci ce-i rămâne tinerei societăți de făcut? va întreba cineva. Mult, îi vom răspunde: să învețe românește, și asta nu e lucru ușor. O societate care a ...