Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DAT FIIND CA
Rezultatele 681 - 690 din aproximativ 1905 pentru DAT FIIND CA.
Titu Maiorescu - Direcția nouă în poezia și proza română
... mi rele sugrum cele bune, Când sorii se sting și când stelele pică, Îmi vine a crede că toate-s nimică. Se poate ca bolta de sus să se spargă, Să cadă nimicul cu noaptea lui largă, Să văd cerul negru că lumile-și cerne Ca prăzi trecătoare a morții eterne... Ș-atunci, de-ai fi astfel... atunci în vecie Suflarea ta caldă ea n-o să învie, Atunci graiu-ți dulce în veci este mut... Atunci acest înger n-a ... moartea ta n-o plâng, ci mai fericesc O rază fugită din haos lumesc. Ș-apoi cine știe de este mai bine A fi sau a nu fi; dar știe orcine Că ceea ce nu e nu simte dureri, Și multe dureri-s, puține plăceri. A fi? Nebunie și tristă și goală! Urechea te minte și ochiul te-nșeală; Ce-un secol ne zice, ceilalți o deszic - Decât un vis sarbed, mai ... greu va putea încălzi cetitorii mai critici de astăzi. Cea mai bună din cele trei poezii ale d-lui Eminescu ne pare a fi ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la pogrebaniia omului prestăvit
... moartea am chiemat-o să-mi fie tată, Iov, 17, adecă, ea cum ar zice: moartea-mi iaste tatăl, carele mă naște. Oare ce poate fi aceasta, iubiții miei, ce zice direptul acesta, Iov? Nu iaste lucru împrotivă, nu iaste lucru neunit. Moartea tae și strică ca o sĂ©cere, iar tatăl naște. Dară cum poate nașterea și stricăciunea să se unească, fiind amândoao împotrivă? Poate că de ispitele cĂ©le multe ... multe ce l-au ajuns îș va fi pierdut mintea, de zice că moartea îi iaste tată, sau de multele dureri poate că nu va fi știind ce grăiaște? Ba, iubiții miei, ba! Nu ș-au pierdut mintea și știe ce grăiaște. Ci numai socotind că cu alta nu să poate ... troițe, într-acestaș chip și la nașterea cea dea treia, carea iaste mântuitoare, să naște sufletul omului și iase dintru întunĂ©recul și tina trupului, ca dintr-o pușcărie întunecată și mĂ©rge să vază lumina cea strălucitoare și slava cea fericită a vieții cei de pururea. Această naștere ... cu toții o ertăciune și mă rog să ziceț cu toții, din tot sufletul vostru: Dumnezeu să-l iarte. De vrĂ©me ce au viețuit ca
Ioan Slavici - Doi feți cu stea în frunte
... stâmpărate, cele trei surori se duseră ca să culeagă căpșune în marginea codrilor. Pe când ele culegeau căpșunele, îndată se aude un șir de tropote, ca și când ar veni și s-ar apropia o ceată de călăreți. Era cine era: era tocmai feciorul împăratului, venind ca să meargă cu prietenii și cu curtenii săi la vânat. Tot voinici frumoși, crescuți în șeile cailor, dar cel mai frumos și pe cel mai ... coase o cămașă pe care, îmbrăcând-o, s-ar putea lupta cu zmeii, trecând prin apă fără ca să se ude, trecând prin foc fără ca să se ardă. — Iară eu, grăi Lăptița, cea mai tânără soră, dacă i-aș fi soție, i-aș face doi feți-frumoși, gemeni cu părul de aur și cu stea în frunte, stea ca luceafărul din zori. Când trec pe lângă fete, voinicii, chiar și cei împărătești, văd cu ochii și ascultă cu urechile. Ascultând, ei auziră, auzind, înțeleseră ... li se zvârcolește inima în trup, li se frământă creierii în cap, li se împăienjenesc ochii... lasă nevastă și feți în grija Domnului și pornesc ca vântul la război. Feciorul de împărat a pornit ca ...
Dimitrie Bolintineanu - Ana-doamna
... nouă grijile străine Și petrece-n casă zile dulci și line!" Timpuri de virtute și de fapte mari! Suflete străbune, nobile și rari! Ați trecut ca frunza ce de vânt răpită, Lângă tristul arbor cade veștejită. Dar stejarul mândru încă se-nvelește Cu cununa-i verde care ne răpește. Iar tu ... lin. VI Într-o sală mare, cu lumini puține, Intră căpitanii, nobilă junime. Nu sunt de părerea sfatului domnesc Actul de-nchinare îl disprețuiesc. Vor ca să lovească armia maghiară Și să spele pata ce-ar pica pe țară. La lumini de candeli ce se-ngân ușor, Ana-doamna vine în ... doamnă astfel le vorbește — ,,Știți că totd-auna, cela ce domnește Are mari răspunderi, mari împiedicări, Și-n înțelepciune cată cugetări. Domnu-nchină țara ca s-o mântuiască D-armia străină ce va s-o robească. Așteptând să vie timpul priicios. Astfel, prin furtună un pilot mintos Strânge pretutindeni vălurile ... toți jur să moară pentru țara lor. VII Oștile maghiare țara părăsesc. Dar ieșind, pe cale pradă și robesc. Prada și robia nu sunt rănitoare Ca aceste vorbe crude, râzătoare ,,O, români, ascundeți armele-ostășești Și-mbrăcați d-acuma rochii femeiești! ...
Grigore Alexandrescu - Mănăstirea Dintr-un Lemn
... demn a te odihni în sfântul lăcaș zidit de Matei Basarab; timpul și oamenii ți-au lipsit pentru libertatea noastră! dar românii îți vor fi totdeauna recunoscători pentru bunele tale cugetări; tu știai că luminile și învățătura, vrăjmași ai tiraniei, sînt prieteni și reazem al prinților celor buni. Ocolit de ... vrut să formezi cetățeni, și ai fost din micul număr de prinți începători ai civilizației și fala noroa- delor. Odihnește în pace, măreață umbră, ocolită ca de atâtea diademe de suvenirele faptelor tale; și, când bolta bisericii răsună de gloria dumnezeirii, când credincioșii își fac rugăciunea în limba părinților noștri, când ... a-și mântui sufletul. Multe din ele sînt june, multe încă copile, care nu știu nici cum, nici pentru ce se află acolo. Ar fi de trebuință să ridice cineva glasul împotriva nedreptului obicei de a închina la slujba lui Dumnezeu niște ființe a cărora judecată ... oare sînt ele de osândit dacă, în loc de rugăciuni sfinte, de cugetări cerești, duc la altar suspinuri înecate și patimi osândite? A fi primite acolo femeile care dezgustate de lume și de nenorociri își aleg azilul acesta ...
... Cucuveaua Cucuveaua de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Un vis simbolic", în Tribuna , XV, 159, 22 iul. [4 aug.] 1911, p. 2. O tăcere nețărmurită, ca și cum tot cuprinsul ar fi fost vătuit de zăpadă, împrejmuia căsuța din fundul curții în care stam într-o noapte de toamnă. Pe cerul nemăsurat de nalt, luna, ca obosită de a fi urmat mereu aceeași cale, se avânta ca un balon pierdut, voind să urce parcă dincolo de raza ochilor noștri pămînteni și să nu-și mai poarte melancolia rotundului de gheață deasupra acelorași ... clipă, brațul inert al celui ce dormea, la chemarea aceasta prevestitoare de moarte, se mișcă deodată, pipăind cu mîna păroasă locul unde era pușca, dar, ca și cum ar fi fost țintuit de ceva, se întinse din nou și rămase neclintit. Străbătut de un fior, am lăsat atunci să cadă perdeaua încet, cu gîndul să ... lîngă pușcă, am luat-o de lîngă el și, pășind peste somnul lui, și peste moarte, poate, am alergat în curte. Deasupra ogeagului alb, pasărea, ca și cum n-ar fi ...
... frumușică Are mama! Mă gândeam eu că-s frumoasă! Dar cum nu! Și mama-mi coasă Șorț cu flori, minune mare Nu-s eu fată ca oricare: Mama poate fi făloasă Că mă are. Știi ce-a zis și ieri la vie? A zis: Ce-mi tot spun ei mie! Am ... Tot trupșorul. Brațul drept dacă-l întinde Roată peste brâu te prinde Și te-ntreabă: Dragă, strângu-l? Și tu-l cerți, dar el, nătângul, Ca răspuns te mai cuprinde Și cu stângul. Iar de-ți cere și-o guriță Doamne! Cine-i la portiță? Om să fie? Nu e cine ... nu te-i pune Să mă spui! Tu ai, surată, Gânduri bune. De-ar ști mama! Vai, să știe Ce-i fac azi, mi-ar da ea mie! D-apoi! N-am să fiu tot fată, Voi fi și nevast-odată: Las să văd cât e de bine Măritată. Că mi-a spus bunica mie Că nevasta una știe Mai mult ... casă? O, ba bine, Și-a găsit niște vecine, Stă la sfat... toată-s văpaie! Junghiul peste piept mă taie; Doamne, de-ar fi
Titu Maiorescu - Scrisoarea lui Maiorescu către Eminescu (februarie 1884)
... pesimismul D-tale. Nici griji materiale nu trebuie să ai. În privința aceasta iată cum stau lucrurile. Chibici pleacă poimâine duminică la Viena și va fi dar luni la 4 ore la D-ta la Ober-Döbling, precum ți-am telegrafiat alaltăieri. El vine pentru ca, în înțelegere cu dr. Obersteiner și dupa sfatul lui, să te scoată din Institut și să facă împreuna cu D-ta o excursiune de vreo ... poate până la Venezia, Padua sau Florența. Are mijloace bănești pentru aceasta precum și — se-nțelege — pentru împrospătarea garderobei D-tale, care va fi stat și ea ca-n vis în aceste 7 luni. După aceasta, dacă nu va fi indicată vreo cură de băi, la Hall de exemplu, vă veți întoarce împreună în țară unde trebuie să te mai odihnești câteva luni, pentru a ... iubire cu cari noi toți prieteni D-tale și nu numai aceștia am contribuit pentru puținele trebuințe materiale ce le reclamă situația. Și n-ai fi făcut și D-ta tot așa din mult puținul ce l-ai fi avut când ar fi ...
Grigore Alexandrescu - Memorial de călătorie
... o reputație uzurpată, care am dobândit-o fără să o căutăm, și aceasta ne-a făcut să gândim că dacă libertatea presei ar fi fost ceva mai întinsă, noi am fi putut, fără a atinge guvernul, nici religia, nici morala, să demascăm pe acei care inventează asemenea calomnii, ce interes găsesc în ele, cât ... lighioane de purici ne-au muncit toată noaptea: socoteam că Decebal și oștirea lui, ce credea la metemsicoz, au înviat negreșit sub forma acelor insecte, ca să ne pedepsească, căci nu puteam crede că cercam aceasta din partea armatei lui Traian, care n-ar fi avut nici un interes să-și facă o glumă din repaosul nostru, pedepsind fără milostivire pe nevinovații și debilii săi strănepoți. A doua ... de la Viișoara de o armată turcească, adusă de boieri împreună cu un nou domnitor, Vlad "Înecatul", care se sfârși în undele Dâmboviței, alegătorii prinților, ca să înceteze neunirea ce domnea între ei, deteră tronul acelui boier din Slatina, și Vintilă I fu unul din domnii cei mai tirani și vărsători ... ...
... bunuri să aibă singur parte. Ei! Lumea-i împărțită în proști și în șireți, Iar patimelor rele viclenii le dau preț. Sămânța roditoare se cade ca să sameni. Ca să fii domn, se cade să-i iei adânc pe oameni. Voiești ca să se-nchine cu toți l-a tale oase, Atunci învie-într-înșii pornirea dușmănoasă, Invidia și ura botează-le virtuți, Numește-erou ... Că cu a lor micime de suflet tu îi măsuri, Că lauda, cu care i-ncarci e o ocară, Că tot ce e ca dânșii e vrednic ca să piară." Deodată iar ascultă... se îmflă a lui nări, Aude glasuri multe și pași urcând pe scări, Iar ușa de la mijloc ...  privirea ta n-o port..." ,,Dar, mă iubești, Tomiris  tu mă iubești atât, Precum pe al meu frate nicicând nu l-ai iubit." ,,Da, simt că în puterea ta sunt, că tu mi-ești domn Și te urmez ca umbra, dar te urmez ca-n somn. Simt că l-a ta privire voințele-mi sunt sterpe, M-atragi precum m-atrage un rece ochi de șerpe, Fugi ... ...
Alexandru Macedonski - Filozofia morții
... este-o parte, În fum ușor pe dată cealaltă se desparte; Așa și corpul nostru din două e-ntocmit La lut, rămâne lutul, de flori ca să-l brăzdeze, Iar gazele prin aer se duc să-nvioreze Aceleași elemente din care au ieșit! Sfintelor umbre care-ați trecut, Nu, voi prin ... Copiii voștri sunt tot cu voi! Nu, nu se pierde-n lume nimic, Nimic nu trece, totul e viu Firul de iarbă oricât de mic Ca și țărâna care-o să fiu! Zadarnic piatra cea mormântală Ne țintuiește sub umezeală; Paseri pe dânsa vin de s-adapă; Vântu-o izbește, ploaia ... sapă! Mușchiul o roade, timpul o crapă; Cade-n rugină lacăt și toarte Soldați ai țării, mergeți la moarte, Veți fi-n tot locul, veți fi și-n noi! Nu mă voi duce-n iad ca să cat Pe câți din lume nălucă pier, Și-n rai îmi pare prea depărtat, Că-i lungă scara până la cer! Ci-n două ... june în orice floare! Mume,-ntr-acele tulpini puternici, Și în stejarii de munți — eroi! De moarte să se teamă ființa mărginită Ce pune, ca să scape de-o vecinică ispită, Sfârșitul veciniciei l-al traiului hotar; Dar dincolo de groapă acei ce pot să vadă, -- De-ar fi