Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE MINE
Rezultatele 671 - 680 din aproximativ 1232 pentru PE MINE.
... hibernat — o vară-ntreagă? O, Muza mea cu nasul mic Și coapse fine, Abia sculptate din nimic, De ce te-ai dus de lângă mine?... ți-am prins în părul inelat Vreo floare artificială? Te-am ofensat Cu vreo metaforă banală? Ori mi-ai bătut vreodată-n geam Și, spionând ... Acasă?... Vrei poate macii din livezi Pe toți cu mâna ta să-i scuturi? Sau te distrezi Cu pălăria după fluturi? N-ai adormit cumva pe-afară Și te-ai trezit sub un umbrar, Îndrăgostită de-un măgar Ca-n Visul unei nopți de vară? Cu Demonul lui Lermontof Te-i ... tot m-ai inspirat un pic De la distanță!) Ori m-ai zărit vreodată stând Cu Muza altuia? Se poate. Le-am spus cuvinte dulci, pe rând, La toate... Dar n-am făcut-o pe furiș Cum fac confrații mei cu tine, Ci pe afiș Mi-am spus păcatul la oricine, Și confidențele, tu știi, Le-am dat pe față, tale-quale, Într-un volum de Parodii Originale... Oricum, de-o fi ca-n viitor Să placă stihurile mele, Las mărturie tuturor Că n ...
George Topîrceanu - Sfârșit de vară
... George Topîrceanu - Sfârşit de vară Sfârșit de vară de George Topîrceanu Dacă liniștea pădurii adormite Nici o veste de-altădată nu-ți trimite Și pe freamăte pornite de departe Nu te-ajunge glas de dincolo de moarte, Vin’ cu mine să ne pierdem în zadar Printre galbenele rariști de stejar, Cu sfioase campanule și sulfine, Pe cărări pe unde nimeni nu mai vine. Dulce zumzet somnoros și ireal Să ne cheme spre poienile din deal. Taina liniștii înalte să ne fure Prin cotite ... clipe lungi același vis. Foi uscate-n jurul tău să cadă rar, La ureche să-ți descânte un bondar Și cum stai cu ochii-nchiși pe jumătate, Soare galben printre ramuri nemișcate Să-ți învăluie-n tăcere și-n lumină Fruntea mică de domniță bizantină. Iar la-ntoarcere, să trecem prin ... într-o mână, Dar cu vremea, desfoiat, să-ți pară greu Și la urmă să mi-l dai să-l duc tot eu... O șopârlă pe cărare, lângă noi, Speriată să foșnească dintre foi Și să stea, să vă uitați o dată bine, De departe, tu la ea și ea la ...
Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare în târgul Băiei
... Roman, fiul lui Ilieș v [oie ]v [od ] în vremea războiului civil din 1447 și 1448. Matei Corvin se hotărî, dar, a pedepsi pe Ștefan al nostru de nesupunerea și mai ales de ridicarea armelor în contra lui. El însărcină pe Hroiot, general vestit din Transilvania, ca să intre în Moldavia, în capul unei armii numeroase. Domnul, înștiințat de năvălirea dușmanilor în țară, porunci a ... mic și neputând a se arunca pe șa: "Doamne, îi zise aprodul, eu m-oi face o moviliță, și vino de te suie pe mine și încalecă" Voievodul, așa ajutat de slujitorul pus în brânci, încălecă și, dând pinteni: "Sărace Purice, îi răspunse, de vom scăpa, eu și tu, îți ... spaima între dușmani și puse capăt luptei. Ungurii fură deplin împrăștiați și luară drumul țării lor, mai cu grăbire decât veniseră. Ștefan biruitor nu uită pe aprodul Purice; după ce mulțumi Dumnezeului armiilor pentru norocitul sfârșit al războiului, el făcu pe Purice armaș mare și-i schimbă numele în Movilă; noul boier merită într-atât bunătățile domnitorului, încât ajunse la cele întâi ranguri a țării ... ...
Ioan Slavici - Păcală în satul lui
... ar fi voit, ar fi găsit el ac pentru cojocul sătenilor; el însă nu voia. Avea tragere de inimă penru oamenii din satul lui. Nu! pe oamenii din satul lui nu putea el să-i încurce, cum ar fi încurcat a bunăoară pe oamenii din satul lui Tândală. Întinse dar pielea să se usuce, iar după ce se uscă, o luă în vârf de băț și plecă cu ... ajunse Păcală iar pe drumuri. Se duse și tot se duse mereu, de dimineață până la prânz și de la prânz până seara. Când era pe înserate, el se opri într-un sat de la marginea drumului și se uită împrejurul său, ca să-și găsească vreo casă la care să ... Doamne ferește ce!... Nu! ci fiindcă vornicul era cel mai de frunte om din sat și nu putea să-l primească la casa ei ca pe orișicine, iar peste zi vornicul, om cu multe treburi, nu putuse să vie, ci le făcea cinstea acum, mai pe seară. Alt nimic nu era la mijloc, Doamne ferește! Era gata nevasta cu toate: purcelul era frumos și rumen de-ți poc- nea șoricul în ... ...
Traian Demetrescu - Biletul de noroc
... Traian Demetrescu - Biletul de noroc Biletul de noroc de Traian Demetrescu Iubita mea, care mă-nșeală De două ori pe săptămînă. Mergea alăturea de mine. Ținîndu-mă de mînă. Și mă gîndeam c-amăgitoarea, Rîzînd de visul meu deșert, Mai dulce o să mă sărute Rugîndu-mă s-o iert ... și l-am plătit; În el sta scris aceste vorbe: „Nu poți fi fericit!â€� De-atuncea, cînd îmi cert iubita Că mă înșeală pe
... În Timpul din 15 iulie 1890; p. 1. În Note și schițe , 1892, p. 17, și Momente, schițe, amintiri , 1908. Am cunoscut foarte de-aproape pe un om de o superioară înzestrare intelectuală; rareori a încăput într-un cap atîta putere de gîndire. Era pe lîngă aceasta un mare poet; cu cea mai nobilă și mai înaltă fantazie, ajutată de un rafinat instinct artistic, el a turnat într ... de petreceri ușoare, ura din convingere așa-numitele conveniențe și poleiala lumii. Niciodată nu primea bucuros laude, nici chiar de la puținii prietini, foarte puțini, pe cari-i avea și-n judecata și sinceritatea cărora credea — darmite pe ale acelei mulțimi de seci fără talent, judecată, nici sinceritate, cari se tot vîră în biata noastră literatură ca microbii răufăcători în trupul omului sănătos ... să ne permitem cu atîta ușurință a băsni despre trista lui viață!... a trăit pînă mai ieri, aci, cu noi, cu mine, zi cu zi, ani întregi... Pe cine vrem noi să amăgim? Talentul lui de poet nu-i producea nimica; două-trei funcțiuni care le-a avut — bibliotecar, apoi ...
... numaidecât. Și astă-seară, la 8 ceasuri, cred că știi: sunt cele două întruniri, în despărțirile III și IV, la care trebuia să vorbesc. Bizuit pe marele tău talent, plec mai mulțumit și împăcat în mine însumi decât dacă aș fi vorbit eu alegătorilor. Al tău îndatorat, Jean P.-S. Iartă-mă că-ți scriu așa, pe fugă; mai am jumătate de oră până să plece trenul. Tocmai, semnul buletinelor noastre de vot e Crucea. De multe ori îi scrisese șeful; dar ... ăsta era greul: ce spusese dincolo trebuia să întoarcă aici. La urma urmei, vorbele, gândea conul Tase, sunt ca și mănușile: le poți întrebuința și pe dos dacă nu ți-e de ce-or zice alții. Se potrivi bine în redingotă: — Așadar, iubiții mei prieteni, un lucru mai am să ... cum magii s-au călăuzit de steaua tainică ce i-a dus la ieslele în care se născuse Mântuitorul! Și nu uitați că, pe câtă vreme noi pășim pe urma unei raze de lumină, potrivnicii noștri și-au luat ca semn al lor Crucea! Crucea, semnul ce se pune ...
Cincinat Pavelescu - În goana artei
... Fugea un cal, fugea mai tare Ca vântul prin pustii. Sub el pământul tremura Și orice piatră scăpăra Scânteietor, Dar el, în vraja unei ținte Pe care nimeni n-o vedea, Fugea, fugea-nainte, Mai iute, tot mereu mai iute, Părând că-n aprigul lui zbor Îl poartă aripi nevăzute; Dar ... zicea: Eu bănuiam de la-nceput! Ce s-a-ntâmplat i se cuvine; De ce n-a mers și el ca mine La pas... pe
... tânărul străin e băiat foarte de duh. Pătrunzând în casa lui Popi, tocmai când norocul stă să zâmbească foarte de aproape cântărețului levantin, tânărul, arătând pe Spyros, exclamă viclean: Recunosc că acest înfocat regalist a fost mai tare ca mine! Levantinul e supralicitat, iar Popi e biruită de blufful politic... Pentru a-l convinge să-i închirieze glasul și ghitara, străinul mințise energic ... ai turcilor și n-a văzut decât păcate și uriciuni. Multe din acestea le-a văzut bine. Gebhart confirmă foarte plauzibil pe About, și acum Teodor Scorțescu pe Gebhart, tot atât de plauzibil. Amintim aceasta, pentru că Popi va stârni, mai întâi și irezistibil, curiozitatea cititorilor prin partea ei informativă. Adică: pe care cititorul în general binevoiește să o considere ca informativă. Însă aceasta e o confuzie. Arta nu informează. Când nu e pur fantastică, ea, inevitabil ... trăim. În acord cu peisajul de crudă lumină, el face ca lumina aceasta să ne ardă: aerul înfierbântat învăluia trecătorul într-un giulgiu de foc pe trotuar mă înghiți cuptorul orbitor al străzii simțeam pe ...
Ștefan Octavian Iosif - Cîntec din Caucaz
... Prea-s tristă azi și supărată. Eu stau și plîng de dor în casă, Cînd poate dînsul m-a lăsat... Va fi găsit pe alta-n sat Și azi de mine nu-i mai pasă. De-aș ști că pe
Dimitrie Anghel - Paharul fermecat
... Publicată în Sămănătorul , 11 nov. 1907 Visam privind în fundul paharului cu ceai Și-n sticla străvezie, ca-ntr-o metempsichoză, Eu m-am văzut pe gînduri ținînd în mînă-o roză, Subt un portic de aur cu bolta de email. Ca un turban albastru pe cerul roz de mai, Pe-un cer mai roz ca roza care-o țineam în mînă, Un domn se profilează, și-acum văd o fîntînă, Spre care o caretă se ... cai A stat acum, și iute descinde o cadînă, Lumini multicolore s-aprind și-o albă mînă Desprinde-un văl de purpur de pe-un obraz bălai. Scînteie doi ochi negri... și roza mea de mai Miroas-așa de tare cînd i-o arunc... "Stăpînă", S-aude-un glas ... și iată că surugiul mînă Și nu mai văd careta... O ! tu, cine erai? Cine-ai fost tu...? răspunde, din ce metempsichoză, Ai revenit spre mine în tropote de cai Ca să dispari pe urmă cu roza mea de mai, Cu cea mai de pe