Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU CINE ȘTIE CE
Rezultatele 671 - 680 din aproximativ 837 pentru NU CINE ȘTIE CE.
Ion Heliade Rădulescu - Gheorghe Lazăr (Heliade)
... după acea măsură, cum pot să ierte și ei greșalele celor greșiți (mare legătură! mare vorbă! mare osândă chemată!); cerând să-i scape de ceea ce e mai greu din toate --de a nu fi duși în ispită. Câtă jale, zic, era să auză norodul aceste neprețuite și dumnezeiești cuvinte într-o limbă ce nu o înțelegea; și în vreme ce bietul copil îngâna aceste vorbe cerești, și părinții lui se îngâmfau de bucurie de pelticirea acestei ființe nevinovate, norodul din lăcașul Domnului poate că își ... și în religie, și în naționalitate când românul ajunsese a avea drept fală a batjocori așa religia, nevrând să înțeleagă ceea ce îl povățuiește ea, astupându-și auzul la glasul ei cel mântuitor, punând într-adins a le vorbi într-o limbă ce nu era a părinților lor și pe care nu o înțelegea! Când altădată ar fi putut mai bine a se potrivi acel verset al prorocului și împăratului: "Urechi au și nu aud"? Tot era degenerație, amorțeală! Ieșind din biserică, vedeai pe jeluitor a se sili să-și dea jalba către stăpânire în limba grecească ...
... palide din visuri dalbe. De-umărul junilor de razim, zboară, De raze umede ochii-s izvoare, Ca-n vânt se leagănă zveltele poze Prin păr ce flutură cununi de roze... Și beți de muzică plutesc ca vântul, Jocul e repede, încet e cântul Și pe când sufletul stă de beție Plutesc ... Să mă ia cu sine-n sarai, În nalte albastrele sale, Furtuna, copila de crai. Doresc ca să intru cu luna În dome de nouri, ce pier  Doresc cu popoare de stele Să merg drumul mare din cer. Ce caut eu nu vă știu spune, Eu singură nu știu ce vreu, Atât e de tainic ascunsă Dorința în sufletul meu. Mi-e ciudă pe frunza cuminte, Pe vorbarețe valuri de râu, Ele-mi spun ce ... A salei tăcere senină. Din bolta ferestei arcată pompos S-aude vibrând mandolină Și-un eco ușor Petrece cu-amor, Cu dulcea vibrare de strune, Ce spune. Și toată viața lui, tot ce-a cules Din unde, din munte, din vale, Tot sufletu-i june, tot scumpu-i eres Alunecă-n cântecu-i moale Ș-al ... ...
Constantin Stamati - Roman din Vrancea în orașul Iași
... îi zice suspinând: "Dragul tatei, cum se poate să te duci din a ta țară Și să cerci străinătate, părinți și frați părăsind; Ce poftă măgulitoare te-au răpus, te-au amăgit? Și ce vrei, fătul meu, altă, dacă aici ești fericit? Sau ce pot să-ți folosească meserii meșteșugoase, Care sunt de prisos nouă prostaticilor păstori, Și care nu pot să facă clima noastră mai frumoasă, Nici turmele mai plodoase, nici munții mai roditori, Nici a izvoarelor ape mai limpezi și mai ... face semn lui Roman, ce stă-n poartă înlemnit, Și frumosul flăcău mișcă, se simte însuflețit, Intră în palat la dânsa, și ea râzând cercetează: Cine este? Ce voiește? El îi spune cu suspin Că au venit de la munte faimosul oraș să vază, Că ș-au lăsat părinți, rude și că se ... îi zicea uneori: "Romane, du-te ș-adună pentru acești boieri flori"... A sosit însă minutul unde a lui suflet mare Nu au putut să mai rabde focul ce îl pârjolea, Nici a pieptului slăbire ce venise-n dărâmare, Nici a trupului putere ...
Ion Heliade Rădulescu - O noapte pe ruinele Târgoviștii
... voi; Este ș-a mea odihnă sălășluirea voastră: Eu sânt însumi o umbră împinsă de nevoi. Sânt de al vostru sânge, brațu-mi nu se armează D-acea armă slăvită ce voi ați mânuit; Muza-mi a voastre fapte la umbră cercetează Ș-a voastră pomenire pana-mi a consfințit ... de unde ochiul de mii de ori văzu Biruința să zboare p-oștirea rumânească, În muta voastră șoaptă câte-mi vorbiți acu! Mușchiul acesta verde ce vremea-l grămădește, Aste ierburi sălbatici ce în pustiuri cresc, La inima gemândă sânt laure ce crește, Deșteaptă bărbăția; din ochi robii vorbesc. Vitejilor războinici! frunza când vă suspină Și când astupat geme vântul pân boltituri, Este al vostru nume ce ... tăcere sfântă! E glasul cucuvaii ce plânge al său dor. Asta este poetul? p-al vostru mormânt cântă Acest fiu al pustiii?... O, glas preacobitor! Ce-mi spui d-a noastră soartă? vaietul ce nu-ți tace? Ca ce fel de restriște? ca ce fel de nevoi? Corbul nu este vultur? ce ...
Constantin Stamati - Eroul Ciubăr-Vodă. Fabula fabulelor vechi populare sau Rolando furios moldovene
... mai că nu l-au stropșit, Și zicea: “Ce vrei să-ți dau, Comorile de sub munți, Sau să te fac împărat? Căci eu nu pot s-aleg Cine-i bun și cine-i rău, Și demn de al meu dar, Pentru că m-am născut orb; Însă uneori fac haz Să ajut pe nătărăiâ€�... Iar Bogdan i ... Pân’ și noi de ne lăsăm Pe locul unde alergi Balaurii ne înghitâ€�. Iar el în loc de răspuns Le zice: “Fugiți, fugiți, De nu vreți să vă pătrund Cu săgețile ce portâ€�. Deci vulturii sperieți. Zburând roată-n orizont, Se urca mereu în sus, Pân’ când s-au văzut pe cer, Intâi ca niște porumbi, Apoi ... porni, Iar soarele începu Spre sfințit a se pleca; Aerul se limpezi Ca cel mai curat cristal; Și-n acel timp liniștit Altă nu se auzea, Decât numai sfârâind Nisipul ce arunca Calul cu al său picior Sau vreun țânțar flămând Bâzâind pe la urechi. Însă deodată zări Obositul călăreț, În pustiul acel sterp, Pe un ... vreți ca să trăiți; Iar de sunteți arătări, Eu pe crucea mea vă jur Să pieriți din calea mea Ca dracul de tămâietâ€�... Însă lui
... viglele l-a ferecat Și la rege domnitorul l-a condus mai înainte. Cu urgie ista-ntreabă: Zi-m, pumnarul pentru cine? De tirani să scape patria, menit era pentru tine! Dacă așa, sumețe giune, tu pe cruce vei pieri! Nu cer ca să-mi ierți viața; din doi unu-avea să moară; Ce, de vrei a mele patimi mai mult încă-a prelungi, Lasă-mă, te rog, trei zile, să mărit p-orfana soră ... în sus, Îns verunde ochi-ntoarnă, a lui voce oriunde sună, Agiutor chemat n-aduce de pe malul cel opus, Că la vad nu-i nici o luntre ca să-l treacă împreună, Nici munteanul nu conduce de la codru a sa plută, Că salbatică cea apă e în mare prefăcută. În genunchi mizerul cade, lângă valul întartat, Plânge ... trei i culcă, ceialalți se dau la fugă. Soarele ieșind din nouri săgetează al său foc, De căldură, d-osteneală, a păși el nu mai poate, Că genunchii i se-ndoaie, încât cade chiar pe loc. Tu, ce ...
Alecu Donici - Pietrenii și Bistrița
... şi Bistriţa Pietrenii și Bistrița* de Alecu Donici Pietrenii au ieșit cu totul din răbdare, Nemaiputând a suferi Ei pagube struncinătoare, Pe care nu putea feri: Pentru că în tot anul, Cuejdiul** nimicit Pe mulți au sărăcit. Dar cine e deprins, ca viermele în hrean, Greu schimbă locul lui, unde au trăit an. Așadar, târgul tot, odat' s-au sfătuit Să deie jalobă la ... care arătând dovezi lămuritoare De păgubirile ce mulți au suferit Și sufăr mai necontenit, Zicea: "Că pe Cuejdi, precum pe Bistrițoară*** Nici într-o primăvară Nu se stăvesc cu moară; * Și case cu zăplaz, ba uneori și vite Le sunt primejduite." Deci dar, ei socotind că Bistrița cea mare Va face ... bătrân cu minte Au zis către un alt șoptind așa cuvinte: — Eu știu mai de mult, că oamenii în lume Asupra celor mici dreptatea nu-și găsesc: Când ei cu cei mai mari răpirile-mpărțesc. Note Locuitorii unui târg de acest nume și un râu repede care spală malurile acelui ...
Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul
... mormânt. Cât de frumoasă-ai face, o, Nil, această vale, Când civilizațiunea aici și-ar face cale, Când oamenii-ar fi liberi, când jugu-apăsător Nu ar sorbi și viața, și fructu muncii lor! Aceste unde-eterne cât sânge nu sorbiră, O, martor al durerii acelor ce pieriră, Ca să păstreze lanțul ce de atâția ani Le dete moștenire un crud zeu la tirani? Dar unde sunt tiranii și sclavii? Au murit! Da; au murit aceia, dar alții ... gigantici o sprijină. Să stăm puțin aicea! O, mare Sesostris, Aici din belle-arte făcuși un paradis, Aici ți-a fost palatul. Dar cine poate spune Tot ce aici încântă, răpește și supune? Ce a putut să fie acest locaș divin, În timpul tinereții când orice-aici privim, Acuma, în ruine, acum în întristare, Atâta farmec încă ... timp a pierit, Să plângă pe mormântu-i destinul ne-mblânzit! Alți popoli, vai! urmară acelor mari popoare De uriași! Șiroaie de barbari trecătoare, Ce pier pe toată ziua și nu produc nimic. Ei nu v-admiră, ziduri; pe sufletul lor mic Aceste monuminte prea mari descuragează, Prin comparațiune, pe ei îi micșorează. Vedeți această sală ...
... Ce târziu? — Nu face pentru ca să ne-aștepte... — Stăi un moment... Pentru ca să vie, mă-nțelegi... —Țal!!! — ...Aș!... Asta, nu! să mă ierți!Asta, trebuie pedeapsa cu moarte! Opiniile sunt împărțite de acum încolo. Părerea lui Diaconescu găsește la câțiva camarazi aprobare, pe când alții ... Lache. Da dumnealor, mă-nțelegi, moderni sunt? —Țal!!! strigă desperat Mache. — Ci stai! monșer; mă plictisești... — E târziu, Lache... Șapte trecute... — Nu e nici șapte și jumătate. — Era vorba la șapte. — Las' că știu eu... Ce-ți pasă? — Da, monșer; dar nu face pentru ca să lăsăm s-aștepte... — N-așteaptă, n-ai grije, știu eu... Care va să zică, dacă vii și invoci principiile moderne ... moderne". Dar pumnalul d-tale tot principii moderne este?... Care va să zică toporul tot principii moderne, ai? — Lache ! — Las'că nici noi nu suntem așa de proști, cum credeți dv., pentru ca să nu știm ce va să zică principiile moderne. — Lache!! — Ești teribil, monșer, când îți abate ție ceva; ești teribil, parol! Lasă-mă, domnule, să termin, și ... ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură și de umilință în Dumineca Florilor
... ramuri întru întâmpinarea lui Hristos, precum au făcut astăzi, la înviiarea lui Lazar. Că și cei mici și cei mari striga: Bine e cuvântat cel ce vine în numele Domnului, Osanna, celui dintru înălțime. Dară (oare pentru ce) această despărțeală între cei doi morți și între cest de al treilea? Nu era minuni și acĂ©le doao, precum iaste și această de a treia? Nu era acestaș Hristos ce au înviiiat și pre cei doi morți, precum au înviiat și pre acest de al treilea? Dară apoi pentru ce, la înviiarea lui Lazăr, atâta bucurie, atâta cinste, atâta mărire și la acei doi morți numai o mulțemită proastă cătră Dumnezeu și nu mai mult? Pentru ca să pricĂ©pem taina acestui cuvânt să cuvine să socotim pre acești morți, nu după slova evangheliceștii istoricii, ci după duh și după taina gândului evanghelicesc. Dumnezeeștii părinți să unesc într-un gând și zic cum că și acești ... paguba vecinului său. Al treilea mort, carele iaste Lazar, ne adeverează pre cel ce au îmbătrânit în păcat și s-au obicinuit în răutate și nu poartă grijă niciodată pentru mântuirea sufletului său. Toată zioa curvĂ©ște, preacurvĂ©ste, năpăstuiaște, apucă, nu să rușinează de oameni, ...
Grigore Alexandrescu - Cântece de peste Olt
... târg cu tine Ș-am pierdut firea din mine. V Foaie verde arțăraș, Te iubii de copilaș Ș-acum te duci și mă lași! Aoleo! ce foc mă calcă! Neica mă lasă și pleacă Și mi-și trece prin dumbravă Și pe mine nu mă-ntreabă, Parc-aș fi de nici o treabă. VI Lele, ce păgână ești, Pe la biserică treci Și nu faci o sfântă cruce, Când pe mine mort mă duce. VII Dacă-ți este, neică, dor, Dă-mi basmaua ta odor Și-n basma un ... un cătun afumat. Cât e Cladova de mare, Haz ca Siberelul n-are! Siberelu-i mititel Ș-a-mpuiat dragostea-n el. Dragostea ce-aveam odată, Gândeam moartea ne-o desparte Ș-o grădină cu bucate, Să nu mai avem păcate, Ș-o leasă de mărăcini, Ca să nu mai fim vecini. X Foaie verde măr mușcat, De când neica mi-a plecat, Furca-n pod am aruncat. De când neica mi ... copil, Ci mi-l pun ca pe-un mazil. El de frica birului, De groaza zapciului, Trecu vadul Jiului. XIX Foaie verde de areu, Ibovnică ce-aveam eu ...