Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ������������������AN������������������
Rezultatele 671 - 680 din aproximativ 1253 pentru ������������������AN������������������.
Dimitrie Anghel - Sonete antimusicale
... Ierichonului cetate Cu ziduri tari și turnuri crenelate Ce-a fost de mulți asediată-n van. Dar nu mi-aduc aminte în ce an Veni în fruntea unei mari armate Un șef de orchestră Josua, sau poate Un alt ales al neamului jidan Și când văzu că nu-și ...
Dimitrie Anghel - Stejarul și vîscul
Dimitrie Anghel - Stejarul şi vîscul Stejarul și vîscul de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul , 9 aprilie 1906 Unui critic Pusese ani de zile să crească nalt stejarul... Rotundă umbră scrie acum sub el umbrarul, Dar dînsul singur știe în lumea lui umilă, Ca un poet ce-adună visînd filă cu filă, Comoara lui de visuri, cît timp a fost să-ndure Mîhnitul întuneric ce doarme în pădure Păn' să-și înalțe fruntea, și-n nopțile cu lună, Să-și potrivească-n creștet frumoasa lui cunună. El singur și-amintește acum duios și cîntă, Căci azi se simte tare, și nu-l mai înspăimîntă, Cumplitele furtune ce-odat' îl cercetară, Senin își pleacă fruntea sub arșița de vară, Lung răbdător stă-n fața suflărilor de ghiață, Căci îndărăt se simte bogat de-o-ntreagă viață De visuri și revolte, de lacrimi și-augurii, Cu care să trezească tăcerile pădurii. Duios își amintește, și crengile lui toate, Asemeni unei harpe cu strune fermecate: Cu viers de păsărele, cu lacrime de ploaie, Cu taina ce și-o spune mereu foaie cu foaie. La cele patru vînturi ce plîng din boltă-n boltă Sonor pornesc să cìnte, cînd imnuri de ...
Dimitrie Anghel - Steluța (Anghel)
Dimitrie Anghel - Steluţa (Anghel) Steluța de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Romanțe vechi", în Minerva , IV, 1175, 25 martie 1912, p. 3. Orășelele de provincie sunt ca niște muzee în cari rămîi surprins regăsind lucruri pe cari le-ai văzut odată, mode ce dorm uitate prin vitrine, portrete vechi ce-au comemorat o faptă peste care a curs nepăsătoarea năvală a anilor. Diferitele districte sunt multiplele ocheane ale unui panopticum, făpturile și lucrurile pe cari le vezi sunt la fel, sau ți se par așa, și cu toate aceste, dacă-ți fixezi bine atenția și vei avea puțină răbdare ca să privești, vei vedea că, deși toată lumea aceasta, ce se mișcă îndărătul ocheanelor de sticlă, pare aceeași, e totuși aparte, deși din același neam, are nuanțe deosebite, deși arată un vag aer de familie, la întîia privire, e cu totul neasemănată, dacă o cauți de aproape. Oricum, toate sunt mai prietenoase, oamenii au un aer mai potolit, atmosfera patriarhală mai dăinuiește încă, vechile cîntece sentimentale mai urmează să răsune și să te înduioșeze cu farmecul lor negrăit. Steluța lui Alecsandri răsare încă fidelă pe cerul provinciei, și taraful de lăutari ce-o cînta pe ...
Dimitrie Anghel - Triumful vieții
Dimitrie Anghel - Triumful vieţii Triumful vieții de Dimitrie Anghel Doctorului Hoenig Să reînvii din nou ca pasărea Phoenix e desigur o problemă extraordinară. Dar, oricîte mizerii te-ar abate, oricîte dezastre ar fi să ți se întîmple, ești dator să păstrezi scînteia care mai arde în tine și s-o ațîți din nou, s-o faci flacără. Dacă flacările mi-au luat tot ce-am avut pămîntesc, dacă a fost scris să mi se distrugă toate pioasele amintiri, dacă mi s-a fărîmat cuibul acela unde mă aciuiasem o clipă și unde am fost fericit, visînd și lucrînd, trebuie să fiu tot atît de fericit că viața a pus cu prisos puteri în mine ca să pot renaște. Visurile, pe cari le-am visat și am încercat să le încheg, va trebui să renunț la ele, căci nu poți visa de două ori același lucru, precum nu te poți scălda de două ori în același fluviu, cum spune un vechi adagiu. În cazul meu, acel scripta manent e o tristă ironie, și manuscrisele mele au dovedit-o îndeajuns. Dacă am perdut atîtea însă, sufletul meu a avut și bucurii, căci numai ...
Dimitrie Anghel - Vis Biblic Vis Biblic de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Am fost să-mi văd ocolul meu de vite. Sărmanele duc lipsă de nutreț... Am dejunat apoi, și într-un jeț Am ațipit vre-o câteva clipite. Și iată-n vis mi-apar șapte poeți Slabi, jigăriți, cu fețe scofâlcite Și-alți șapte grași, cu burțile boltite, Păscând în mijlocul unei fâneți. Ca faraon am tresărit cu frică Și am strigat: „Iosife, tu explică Ce-o fi-nsemnând aceste lighioane?â€� Și a zis Iosif atuncea: „Faraoane! Fă material pe șapte ani, că-n țară Va bântui o criză literară!
Dimitrie Anghel - Visul unui nibelung
Dimitrie Anghel - Visul unui nibelung Visul unui nibelung de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul , 28 oct. 1907 "Unheil haftet am Gold..." Visez grămezile de aur Păzite-n grota de sub Rin De Fafner, groaznicul balaur, Și ție, Wothan, mă închin. Mă-ndeamnă dorul spre comoară, Și vroi s-o am cu orice chip; Mă mînă ca odinioară Fatalitatea pe Oedip. Arată-mi drumul spre tezaur. Pe cele șapte coarde-a lirii O ! Wothan, las-un pumn de aur Să cadă-n cumpăna iubirii. Dă-mi aurul care omoară Că-s obosit de anii lungi, De cînd rîvnesc după comoară Ca-ntunecații
Dimitrie Bolintineanu - În țări străine și-au scuturat
Dimitrie Bolintineanu - În ţări străine şi-au scuturat În țări străine și-au scuturat de Dimitrie Bolintineanu În țări străine și-au scuturat Anii mei tineri florile june; Ochii cu lacrimi d-amărăciune Zilele toate le-au salutat! În darn speranța viselor line Mi-arată cupa cu dezmierdări, Aceste roze de desfătări Pălesc în umbra țării străine. Sufletu-mi cade zdrobit de dor, Și-a rănii plantă vindecătoare Nu se va naște l-al vieții soare Nici chiar în noaptea din viitor. Viermele rupt-a la rădăcină Floarea ce cade către pământ, Și s-o renască pe-al ei mormânt Nu mai e-n viață nici o
Dimitrie Bolintineanu - Șerbănești
Dimitrie Bolintineanu - Şerbăneşti Șerbănești de Dimitrie Bolintineanu I Când vedea-vom încă un erou român!.. Secolii se scură... fiarele rămân... Nici o zi n-aduce a țării mărire; Viața noastră trece fără strălucire. La gândiri de fală, sufletul, căzut, Tremură ca sclavul ce s-a abătut. Jugul pentru dânsul s-a făcut un bine. Viața în robie nu mai e rușine! Și cu toate astea, o, pământ iubit, La mai mândre zile tu ai fost ursit. Dacă poți tu încă să mai simți, o, țară, Cânturi de mari fapte ce te-ncununară Și să verși tu încă lacrimi de mândrie, lată-un cântec încă, tristă Românie. II P-un gonaci în spume, Manta cel bătrân Trece sub vedere corpul său român. Peste barba-i albă, pletele-argintoase, Razele de soare scânteiesc voioase. Apoi generalul, mândru d-ai lui ani, Zice-aceste vorbe către căpitani — ,,Sabia străină pleacă frunți plecate; Când inima-i slabă, brațele-s legate. Mulți roșeau în viață mândru-a mai gândi În străbuna țară fericiți a fi; Căci robia lungă sufletu-njosește Tot atât cât corpul dureros zdrobește! Cât sub arme dalbe popolul ...
Dimitrie Bolintineanu - Cea din urmă noapte a lui Mihai cel Mare
Dimitrie Bolintineanu - Cea din urmă noapte a lui Mihai cel Mare Cea din urmă noapte a lui Mihai cel Mare de Dimitrie Bolintineanu Ca un glob de aur luna strălucea Și pe-o vale verde oștile dormea; Dar pe-un vârf de munte stă Mihai la masă Și pe dalba-i mână fruntea lui se lasă. Stă în capul mesei, între căpitani Și recheamă dulce tinerii săi ani. Viața noastră trece ca suava rouă Când speranța dulce ne surâde nouă. Astfel astă dată viața lor cura; Cugetele triste nu-i mai turbura; Luna varsă raze dulci și argintoase; Austrul le suflă coamele pletoase; Căpitanii toarnă prin pahare vin Și în sănătatea lui Mihai închin. Dar Mihai se scoală și le mulțumește Și luând paharul astfel le vorbește — ,,Nu vă urez viață, căpitanii mei! Dimpotrivă, moarte, iată ce vă cei! Ce e viața noastră în sclavie oare? Noapte fără stele, ziuă fără soare. Cei ce rabdă jugul ș-a trăi mai vor, Merită să-l poarte spre rușinea lor! Sufletul lor nu e mai presus de fierul Ce le-ncinge brațul, iau de martur cerul! Dar românul nu va câmpuri fără flori, Zile ...
Dimitrie Bolintineanu - Cetatea Albă (Akerman)
Dimitrie Bolintineanu - Cetatea Albă (Akerman) Cetatea Albă (Akerman) de Dimitrie Bolintineanu Știți voi câte valuri se ridic pe mare Când o vijelie suflă cu turbare? Astfel sunt la număr mândrii musulmani Ce-apără cetatea sclavă de mulți ani! Într-un fluviu d-aur, soarele lucește Și pe coifuri, arme, focu-i strălucește. Ștefan stă sub cortu-i împletit cu fir; Cetele Moldovei lângă el deșir. Pasă dorobanii cei cu coapse late, Cu sclipoase coifuri în argint lucrate. Îi urmez panțirii ce pe cai în spume, Ca ușoare vânturi, lunecă prin lume. Călărașii țării pe vânoși fugari, Îmbrăcați în zale ca bătrâni stejari. Între toți curtenii pasă cu mândrețe, În veșminte d-aur, cu frumoase fețe. Apoi toporanii de securi armați Și codrenii ageri și de toți stimați, Ziși și pieptul țării, căci aveau chemare S-apere Moldova de oștiri tătare. După dânșii pasă sprinteni vânători Renumiți în lupte ca săgetători. Și tunarii țării toți în negre poarte, Pestrițate-n roșu, crud simbol de moarte. Mai veneau în urmă oști de mercenari, Cei cu fruntea mică, ce se zic tătari. Unguri lați în spete, cu mustăți stufoase, Leși cu părul galben, cu cerbice groase, Apoi tighinenii și-alți republicani Pasă ...
Dimitrie Bolintineanu - Clejanii
Dimitrie Bolintineanu - Clejanii Clejanii de Dimitrie Bolintineanu Cinci columni de flăcări coperite-n fum, Din cinci părți de lume peste țări detun. Turcii și tătarii cad amar pe țară Ca turbate râuri după ploi de vară. Sunetele d-arme, tropote de cai, Uruiri de care trec în jos pe plai. Strigăte de fală, plângeri de durere, De la cel ce-nvinge, de la cel ce piere, Peste fața țării repede cobor, Dintr-un munte într-altul leșină și mor. Unde calcă turcii tot s-atristă foarte, Totul ia culoarea de mormânt, de moarte. Pe bărbați înțeapă... Junele fecioare Cu-anii lor cei fragezi pierd a lor onoare. Mumele cu corpul coper pruncii lor Și-n această luptă cu durere mor. Radu cheamă capii ș-astfel le vorbește — ,,Mehmet-bei c-oștire țara ne robește, Dar cât al meu sânge nu va putrezi, Fruntea-mi în sclavie nu voi umili. Lanțu-ncinge corpul când inima cade, Când nu mai roșește ca să se degrade! Cel ce poartă jugul e de lanțuri demn Al oricărei crime lanțul e un semn. Dar a noastră țară pe viitorime N-are să roșească d-a noastră rușine. ...