Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru MAI SUS

 Rezultatele 661 - 670 din aproximativ 954 pentru MAI SUS.

Vasile Alecsandri - Borsec

... care o ocrotește, asemene și pomenitul loc are îngerul său ce, în contra altor ființe scutitoare și înaripate, îl priveghează de jos, iar nu de sus, fiind locuința lui cu câteva sute de stânjeni mai în vale decât Borsecul. Acel zeu binevoitor, ce este vestit prin micul său cal, se numește dl Vermeș. El e factotum plenipotent, care închiriază casele ... țintesc deocamdată numai asupra fântânii, și convorbirea lor asupra apei. -- Bre! da' ră-i apa astăzi! -- Nu-mi merge pe gât nici de frică. -- Eu mai bucuros aș bea șampanie. -- Câte pahare ai băut pân-acum, mademoazelă? -- Nouă, și mai am vro trei. -- Cum se poate! douăsprezece pahare, d-ta care ești atât de delicată!... -- Comment trouvez-vous l'eau ce matin, madame la baronne ... ține de la șase până la opt ceasuri, în care vreme muzica cântă necontenit tot soiul de arii vesele; și cu cât razele soarelui se mai încălzesc, cu atât fețele bolnavilor se mai înseninează. Zâmbetul se ivește pe buzele lor; șăgile veselitoare zboară în văzduh; cavalerii și damele se formează în grupe, și convorbirile se fac mai ...

 

Ion Luca Caragiale - Resbelul 1877

... despre logica care a predomnit la mersul spiritului public în capitală. Războiul - iată evenimentul cel mare ! Noi am zis-o și o susținem sus și tare: Vapoarele turcești umblă pe apă, și când nu umblă... stă pe loc; - oastea rusească stă pe uscat, și când nu stă... umblă. Aceasta ... pornit cu oștile respective să se facă praf. Să vedem care din doi are să rămâie berbec bătut. Adevărul e că până acum niciunul, sau mai bine zis amândoi berbecii, se poate spune că au rămas bătuți. Lumea politică stă pe gânduri și diplomația și-a pierdut catastifele. În ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Goana

... goană iară... Tîrziu, sătui de alergare, S-abat pierzînd orice speranță... Caleasca după deal dispare. Departe flutură o treanță...       E unul dintre puradei, Tot se mai ține-n urma ei. Un pas mai e pîn-la calească, Dar simte că rămâne-n urmă... Ar vrea să strige, s-o oprească, Dar răsuflarea i se curmă :       Un gest în ...

 

Dimitrie Anghel - Coco

... oameni, uitaseră, parcă odată cu stăpîna, pe trecutul stăpîn și se plecau întâmplărilor, căci se vede că așa e făcută viața... Înaripata dihanie, ce nu mai avea astîmpăr cît ținea ziua, însemîndu-și pretutindeni locul pe unde se așeza cu albe constelații, singură însă își mai aducea aminte și nu voia cu nici un chip pe noul venit ce se mutase într-o dimineață în primitoarea casă a răposatului ... stăpîn, conul Tudorachi. Un instinct obscur îi spunea ei, se vede, că noul venit în casa lor nu e decît un parazit, și așa fiind, mai tare la suflet și mai mîndru poate ca cei ce-l înconjurau, rămase rece la toate foile de salată suplimentară, precum și la toate smochinele cu care noul oaspe îl ... lua seamă ce bizar îl priveau ochii de aur ai pasărei ce se deșteptase pe ramul candelabrului... Strălucirile acelea ce licăreau pe zăpada plastronului le mai văzuse Coco în viața lui, peste punctele acelea de lumină se mai aplecaseră ochii lui altădată, cele trei boabe de foc albe erau trei amintiri ce se redeșteptau și care îl atrăgeau imperioase spre ele ; și așa ... ...

 

Emil Gârleanu - Cea dintâi durere

... galbene tăiară repede o dungă luminoasă în înseratul zilei. Apoi a fost un învălmășag de trăsuri, de călăreți, de ofițeri, de soldați alergând mai mulți, sub comanda cuiva, sau singuri, în gâfâiala fugii. Se opreau unii pe alții, se întrebau, sau își strigau vorbe de-abia spuse, apoi se ... unui zbucium. Mă cuprinsese o frică neînțeleasă. Deodată, gândul mi se opri la mama, care plecase în târg. Dar mama? întrebai îngrijat. Bâtrâna mă trase mai lângă dânsa și-mi răspunse: O să vie, conașule, n-ai mata teamă. Nu știu cât vom fi stat în această așteptare încordată. Mama nu ... ce sta întins, un pompier, înghițea în gâlgâiri adânci, parcă ar fi băut, însetat, apă. O grijă de ceva ce nu înțelegeam mă făcuse și mai mititel și mă țintuise locului. Pieptul pompierului se ridica des, ca niște foi. Scoate-i casca, spuse unul dintre soldați. Celalt îi luă binișor casca ... am simțit mâna într-a ei. A doua zi m-am jucat, ca de obicei. Tot ce privisem cu o seară mai înainte se ștersese ca un vis. La întâmplarea din seara trecută nu mai ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Ucenicul vrăjitor

... scăldătoare! Vino dar, mătură roasă! Ia-ți mantaua zdrențuroasă! Slugă-ai fost, fii iară slugă! Fă-mi pe voie dintr-o fugă! Capătă-ți picioare, Sus răsară-ți cap. Du-te, poartă-mi, adă-mi Donițele-n trap! Iute! iute Adă apă, Să înceapă Rotitoare Valuri-valuri pe-ntrecute Să se ... Vorba, vai! ce cată spusă Ca să-l facă iar ce fuse! Fuge, vai, și vine-n grabă! Mătură, de-ai fi de treabă! Tot mai mult aduce, Toarnă tot mereu, Vai, și mii de râuri Cad pe capul meu! Șaga-i șagă, Nu-mi mai place! Stai, tu, drace! Încă râde?! Inima-n răcori mi-o bagă! Ce ochi crunți! Ce schime hâde! O, dar ai ieșit din iaduri Ca ... prin casă vaduri? Unde caut, pretutindeni, Parcă-i un puhoi cu grindeni! Mătură netoată, Stai pe loc, îți spun! Băț, ce-ai fost odată, Nu mai fi nebun! Nu ascultă?! Hai tu numa! Căci acuma Cu toporul Fără de zăbavă multă Am să-ți potolesc eu zorul! Iată-mi-l! Târâș ... nu mântui tot cuvântul, Una fi-vei cu pământul! L-am crăpat în două! L-am lovit la mir! Pot s-aștept acuma Și să ...

 

Johann Wolfgang von Goethe - Ucenicul vrăjitor

... scăldătoare! Vino dar, mătură roasă! Ia-ți mantaua zdrențuroasă! Slugă-ai fost, fii iară slugă! Fă-mi pe voie dintr-o fugă! Capătă-ți picioare, Sus răsară-ți cap. Du-te, poartă-mi, adă-mi Donițele-n trap! Iute! iute Adă apă, Să înceapă Rotitoare Valuri-valuri pe-ntrecute Să se ... Vorba, vai! ce cată spusă Ca să-l facă iar ce fuse! Fuge, vai, și vine-n grabă! Mătură, de-ai fi de treabă! Tot mai mult aduce, Toarnă tot mereu, Vai, și mii de râuri Cad pe capul meu! Șaga-i șagă, Nu-mi mai place! Stai, tu, drace! Încă râde?! Inima-n răcori mi-o bagă! Ce ochi crunți! Ce schime hâde! O, dar ai ieșit din iaduri Ca ... prin casă vaduri? Unde caut, pretutindeni, Parcă-i un puhoi cu grindeni! Mătură netoată, Stai pe loc, îți spun! Băț, ce-ai fost odată, Nu mai fi nebun! Nu ascultă?! Hai tu numa! Căci acuma Cu toporul Fără de zăbavă multă Am să-ți potolesc eu zorul! Iată-mi-l! Târâș ... nu mântui tot cuvântul, Una fi-vei cu pământul! L-am crăpat în două! L-am lovit la mir! Pot s-aștept acuma Și să ...

 

Vasile Alecsandri - Baba Cloanța

... l gonească Cât va fi câmp de gonit Și lumină de zărit. Noaptea încă să-l muncească Sânge-Roș și Hraconit!â€� [1] Toarce baba, mai turbată! Fusu-i zboară nevăzut, Căci o stea lungă-au căzut, Pe lună s-au pus o pată Ș-în sat focul a scăzut ... Ș-ai tăi ochi de dismierdat, Că mă jur în ceas curat Să-ți torc haine de matasă, Haine mândre de-mpărat. Vârcolacul se lățește Sus, pe lună, ca un nor [2] , Vin' ca paserea-ntr-un zbor Pân' ce viața-mi se sfârșește Ca și lâna din fuior.â€� Baba ... Cu sufletul după dor, Ca o buhnă la izvor, Și-n urmă-i se desfășoară Toată lâna din fuior. Fuge baba despletită, Ca vârtejul fioros, Sus, pe malul lunecos, Și-n tăcerea adâncită Satan urlă furios. Mii de duhuri ies la lună, Pintre papură zburând, Și urmează șuierând, Baba Cloanța cea ...

 

Alexandru Macedonski - Ocnele

... un haos neguros, Astfel se deschid sub munte ocnele înfricoșate, Cel de pentru vecinicie loc de muncă fioros! Aci fumurile lumii nu pot să se mai scoboare, Și nici vaiete, nici lacrimi nu pot să reurce-afar', Iar pe ceruri de-arde încă binefăcătorul soare, Pentru cei ce sunt năuntru strălucește ... ngrozește străbătând, pare că-ți zic, C-aci, una lângă alta, zac ființe vinovate, Cu victime înfierate de destinul inamic! Însă dacă chiar lumina până sus abia pătrunde, Zgomotul abia s-aude ca un vuiet subteran, Și multiplele ciocane căror stânca le răspunde Cad p-al sării stei de piatră și ... ani mulți în două frântă, Cu o mână tremurândă ridicând greul ciocan Cum își plimbă împrejuru-i ochii care te-nspăimântă. Ochi în care nu mai arde nici-un simțământ uman! Am văzut... și-n taină sfântă întrebatu-m-am atunce, Ce sunt oare-acele umbre și de ce sunt ele ... Ce?... N-omori și-i lași să moară, pe când pot să se răsfețe Într-a banului orgie bogătașii nătărăi? Dar ce drept mai mult ca ție le-a dat Dumnezeu sub soare? Pentru dânșii-a făcut numai ca pământul să dea rod? Îmi iei ...

 

Ion Luca Caragiale - Boborul

... zi pe la ceasurile patru după-amiazi. Nu face nimica! mărirea și importanța statelor nu se judecă după extensiunea și durata lor, ci după rolul mai mult sau mai puțin strălucit pe care l-au jucat în complexul universal. Cadrul meu e prea strâmt ca să pot închide într-însul istoria generală a ... sticla goală pe jos, lângă zid, în lungul salonului. A doua sticlă golită, o așază cu fundul în gâtul celei dintâia, și așa mai departe, până când șirul sticlelor ajunge la zidul din potrivă - la chilometru. Cel ce a ajuns mai întâi la chilometru a câștigat partida - ceilalți trebuie să-i plătească sticlele băute, în proporție dreaptă cu numărul de sticle ce le lipsește ... liniei ferate București-Ploești, atunci încă-n construcție, sosea grabnic în Republică un grozav oaspete. Ce era? Era Reacțiunea. Reacțiunea cu tot ce are ea mai oribil și mai hidos - un batalion complet de vânători sub comanda maiorului Gorjan. Cum puseră piciorul pe pământul sacru, începură vânătoarea după republicani. Reacțiunea căuta însă mai cu seamă pe Prezident; dar acesta, printr-o inexplicabilă coincidență, ieșise prin granița de răsărit a Republicei, bariera Bucovului, pe când Reacțiunea intrase

 

George Coșbuc - Vulturul (Coșbuc)

... George Coşbuc - Vulturul (Coşbuc) Vulturul de George Coșbuc Venind de departe cu zborul întins S-oprise deasupra Ceahlăului nins, Ș-apoi din rotiri tot mai strâmte-n cuprins Căzu, ca să prindă vro pradă, Cum uneori parcă vezi fulgerul stins Pe când nici nu-ncepe să cadă. Eu nu știu ... ntuneric c-a pus În minte-ne stavili putinții de-adus Aminte ce-i timpul și locul, Și-urlau în cumplita cădere de sus De-a valma și apa și focul. Ci-ncet se făcu și-o lumină ca-n zori, Iar ziua, ce prinsă de-ai ... S-ascunse pitită-ntre ceruri și nori, Se-ntoarse, și soare fu iară, Și-apusu-i stârnit-a minuni de culori, Cum nu mai fu-n lume vro seară! Iar sufletu-n noi ce și-acum tremura, De farmec cuprins, ca pierdut se mira! Dar unde-o fi piscul ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>