Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DESPRE ACEASTA
Rezultatele 651 - 660 din aproximativ 880 pentru DESPRE ACEASTA.
Mihail Kogălniceanu - Tainele inimii
Mihail Kogălniceanu - Tainele inimii Tainele inimii de Mihail Kogălniceanu Capitolul I - Confetăria lui Felix Barla Toate orașele care au ambiție de a se numi capitalia unei țări mari sau mici, fie imperiu, regat sau chiar principat, au câte o primblare favorită; aceasta este locul plăcut unde se adună gloata de bogați sau de acei care vroiesc a fi crezuți de bogați, de târâie-brâu, de curiozi, de alegători după havadișuri (puriștii limbii noastre binevoiască a-mi ierta această expresie barbară), de femei a la mode , de lorete, de oameni de lume, de tineri anglomani, dandis și gentlemeni, riders , de lei și paralei, și în sfârșit acea gloată care prin o generală convenție (iertați-mi că nu zic convenciune ) se numește obicinuit societate aleasă , când de multe ori ea este foarte amestecată. Așa Parisul are Câmpii Elisei și Redul de Bolonia, Viena are Praterul, Berlinul Tier-Garten, Madritul El-Prado și Atocia. Prin urmare și Iașii, ca o capitalie, trebuie și ea să aibă o primblare pentru societatea aleasă a sa. Această primblare este Copoul , care se deosebește de toate primblările din lume. În adevăr, Câmpii Elisei merită de ...
... acea țară relațiuni politice și comerciale, încât mai nainte de a agiunge la sugetul istoriei propuse credem de folos a da despre acea peninsulă clasică oarecare noțiuni. După ce se stânse virtutea și bărbăția antică a romanilor, prin care ii subgiugaseră ceea mai mare parte ...
Vasile Alecsandri - Extract din istoria misiilor mele politice
... fruntea unui Principe străin, dacă marile Puteri ar voi să realizeze dorințele nației române exprimate de Divanurile ad-hoc din anul 1858". Șapte exemplare din acest document istoric fură subscrise de Domnitor și expediate Puterilor semnatare tratatului de Paris. Măria Sa îmi făcu onorul a mă număra între persoanele ...
Marius Marian Șolea - Ai de peste Olteț
... de vârstă, în mijlocul civilizației lemnului, și nu știam că se va pierde în propria mea devenire. când iarna se întâlnea cu satul meu prin acest univers, mă nimeream mereu acolo! și atât de multă dragoste era între ei, încât iarna îi acoperea până la jumătate gardurile în îmbrățișări sticloase și ... până-n brâu, care te strigau pe nume, în răscrucea nopții. dar nu le era dată puterea decât să te pocească, dacă le răspundeai. ascultam despre întâmplări cu morți înviați în sicriu, strigoi și tot felul de oameni, care erau și muieri, și oameni, în același timp! îl știu bine și ...
Ion Luca Caragiale - Jertfe patriotice
... până în dimineața de 11 fevruarie, când trebuia să se dea lovitura. În cazarma lor din Dealul Spirii, tunarii îmbrăcau tunurile în paie, pentru ca, despre ziuă, să poată merge în dosul palatului spre a proteja operația conspiratorilor, fără să tulbure liniștea nopții și să strice somnul pacinicilor mahalagii ...
Nicolae Filimon - Omul de piatră
... n seară, ca cuvîntul de poveste ce d-acilea încolo se gătește, ieșiră pe tărîmul cellalt și ajunseră în țara lor. Împăratul, cum priimi știre despre sosirea fiului său, îi ieși înainte cu mulțime de oști, apoi îl însoți cu doamna Chiralina și făcu nuntă împărătească, care ținu trei zile și ...
Alecu Russo - Iașii și locuitorii lui în 1840
... HAN ----— ----— C. ROC ----— Un patriot luminat, dl Săulescu, profesor la Academia din Iași, a demonstrat că, legiunea Iassii tăbărând în acest loc, s-a alcătuit aici un târg, care încet-încet ca și alte orașe dace, a dobândit de la Roma privilegiul ... râpă adâncă, străbătută de o ață de apă gălbie și murdară, deseori secată. Nimic mai pitoresc primăvara decât priveliștea pe care o înfățișează de departe acest Tătăraș, faimos între toate mahalalele orașului, din pricini pe care nu-i nevoie să le mai înșirăm aici. Grămezi de căsuțe albe și cochete stau ...
Gheorghe Asachi - În unire stă tăria
... stă-n unire. Deci și voi, o, fiii mei, Într-un cuget fiți tustrei, Unul altui de-agiutori! Cât trăia bătrânul lor Li-nnoia adeseori Acest sfat mântuitori, Și-n minutul de pe urmă, Care firul vieței curmă Cu o inimă ș-o gură Fiii lui unirea-i giură. După aceasta ... aflând pe tustrei frați Între sine dezbinați, Strămoșasc-a lor avere Se împrăștie și piere. Venindu-li-n urm-aminte Pilda bunului părinte, Despre
Paul Zarifopol - Poezia românească în epoca lui Asachi și Eliade
... precum am amintit la început, o poezie nouă apare, trebuie să amintesc pe Iancu Văcărescu, ultimul din celebra formație de poeți. În treacăt, pomenim că acest Văcărescu a scris și sonete Eliade Rădulescu notează în cursul său de poezie generală că nu cunoaște decât 3 sonete în limba română ... ne arată clar că, în acest membru al familiei, ne găsim în fața unei generații literare cu totul nouă. Interesant e, de asemenea, că la acest poet întâlnim, în poezia Caleidoscopul, strofa Luceafărului lui Eminescu: ...Câte dureri pricinuiești, Ce lacrimi de-ntristare La toți: ce mult nenorocești Prin mica-ți depărtare ... românilor, ieșiți! Mergeți pe calea dreaptă! Îl amintim aici mai cu deosebire pentru a semnala o ciudățenie a istoriei noastre literare. Acest marș al lui Iancu Văcărescu, atât de bine susținut în ton bărbătesc și în ce privește accentul, ca și în vocabular, ar fi de ajuns ... care, cum spune un admirator absolut al lui Cârlova, sparge formulele unei tradiții, ar fi de ajuns, zicem, ca să-i acordăm lui Iancu Văcărescu acest loc. Dar și prin alte versuri ale sale, acest ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Liniște
... Ceilalți îl privesc nemulțumiți, căci liniștea lui le insultă zgomotul și ușurința lor. Și mulți îl arată cu degetul, șoptindu-și: — Cine o fi acest domn care trăiește cu dușii de pe lume? — Nu știu... Mi se pare că e un străin. — Ce limbă vorbește? — Aș! nici ... din picior, îi zâmbi și îi zise: — Nu fi prost, mă, îți dau un bacșiș bun. — Și eu, îngână Mimi, fără să știe despre ce este vorba. — Ce ți-a cerut acum? întrebă căpitanul pe chelner. — Tocană. — Tocană? Foarte bine... O să vorbească... Chelnerul ... ca într-un pustiu, și glasul lui, care mă tăiase adânc, ca o limbă de oțel rece, îl auzeam necontenit bănănăindu-mi în creier. În acest om simțeam o fatalitate care te amețește. O prăpastie adâncă care te țintuiește pe buzele ei și-i privești fundul adânc și înecat în negură ... cum râcăi de mai multe ori niște chibrituri și dete foc la ceva care ardea repede. Se deslușea bine pălălăile supte de coșul sobei. După acest foc, ce nu ținu decât câteva minute, el începu să se plimbe în lungul odăii, zicând cu nespusă mânie: — Da, da, foarte bine! încă ...
Dimitrie Anghel - Triumful vieții
... cred în viață și să scriu, îmi simt o datorie sfîntă să mulțumesc celor de departe ori de aproape, cari au scris un cuvînt bun despre mine și s-au înduioșat de soarta mea, privind jocul capricios al flăcărilor, care nu ține seamă de nimic. Viața e fatal făcută dintr-o ...