Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CEI
Rezultatele 651 - 660 din aproximativ 2481 pentru CEI.
George Coșbuc - Trei, doamne, și toți trei
... ce dorea. Căprarul vechi îi iese-n prag. Ce-mi face Radu? el întreabă, De Radu-i este mai cu grabă, Că Radu-i este cel mai drag. E mort! El a căzut la Plevna În cel dintâi șirag! O, bietul om! De mult simțea Că Radu-i dus de pe-astă lume, Dar astăzi, când știa anume, El sta năuc și ...
... sfânt e să trăiești Când pentru ai tăi tu suflet ești; Dar noi am trăit ca să dăm ajutorul La regi care omoară poporul! Tu, cel mai lacom dintre regi, Ai umilit popoare-ntregi! De dragostea unei regine frumoase, Umplut-ai pământul de oase! Tu pierzi bărbații tăi cei buni Să ...
George Topîrceanu - Mihail Sadoveanu: Cocostârcul albastru
... Sadoveanu, realizarea supremă a marelui și fermecătorului său talent. Ea ne îndreptățește să facem încă o dată constatarea paradoxală că acest prozator este cel mai mare poet al nostru de la Eminescu încoace. Poetul dragostei sfioase ori pătimașe, poetul naturii ș-al trecutului sentimental, poetul duios al pământului Moldovei ... ca și faptele, ca și atmosfera și natura în mijlocul căreia trăiesc, sunt profund și exclusiv românești. Din punctul de vedere al literaturii universale, scriitorul cel mai original este acela care poartă mai adânc imprimată în opera lui pecetea geniului rasei din care face parte. Că acest lucru este, poate, adevărat ...
Gheorghe Asachi - Anul nou 1857 în Moldova
... împărat. Soarta gintelor schimbat-au ale ei trofei antice Din semnale de vinceală în cununi de flori, de spice, Ma din ochii scânteiază încă focul cel nestâns Ce arată că-n vechime combătut-au și-a învins. Aștepta, ma suferindă, în a soartei ei asprime, Că ursita ...
Gheorghe Asachi - Datine naționale
... avut a sa lumină, o cunună de flori și în genunchi o ființă vie carea răposatului ei consfințea rugi și lacrimi! Dar nici meserul cel lipsit nu fu ieri uitat. Precum în faptul zilei se văd albinele grăbindu-să spre stup pentru de a depune mana culeasă, de ...
Gheorghe Asachi - Dochia și Traian
... I Între Piatra Detunată Ș-al Sahastrului Picior, Vezi o stâncă ce-au fost fată De un mare domnitor. Acolo de rea furtună E lacașul cel cumplit, Unde vulturul răsună Al său cântec amorțit. Acea doamnă e Dochie, Zece oi, a ei popor, Ea domnează-n vizunie Preste turme ... minte Nici o giună-i samana, Vrednică de-a ei părinte; De Decebal, ea era. Dar când Dacia-au împilat-o Fiul Romei cel mărit, Pre cel care-ar fi scapat-o, De-a iubi a giuruit. Traian vede astă zână; Deși e învingător, Frumuseței ei se-nchină ...
Gheorghe Asachi - Epilog la o colecție de fabule
Gheorghe Asachi - Epilog la o colecţie de fabule Epilog la o colecție de fabule de Gheorghe Asachi Contenesc aice cursul Ce-mpreună am făcut Cu furnica și cu ursul, Pe drum încă nebătut. Dar cum voiajerii fac, Neputând nici eu să tac, Dintre cât-am auzit La apus și răsărit, Am scris mică Cărticică, Îns-acii ce o critică, Între cele ce-or să zică, Cugetez că-m vor s-împute, Cum că fiarăle sunt mute, Și prin cele, Care ele Cugetează, spun și dreg Eu pre oameni înțăleg, Ș-or căta ca să dezbine Publicul tot de la mine. Deci am zis cătr-a me carte: Ca să scapi d-atâte sfezi, Cărticico, acasă șezi! Că-n Moldova nu ai parte, Nici salonul e deschis La cii ce nu-s din Paris. Că la Ghiță-n librărie Pulberat-a să rămâie Pănă vreun literat, Ce-n Hârlău s-au doctorat, Va lua-o Și-ndesară, Cu țigară, Criticând, va afuma-o. Au din Țara cea de Gios Boierul gras și gros, Ca s-aducă nou ceva În a sa politioară, Zisă au scris-istorioară, După ce s-a neguța, Cartea ...
Gheorghe Asachi - Imnul de sară
... sunt mute; preste murii ce-n vechime Răsunau de imne sânte mușchiul verde se întinde; La serbare și la triumf nu mai cheamă pe giunime Cel cuvânt ce-n inimi nobili patriot-amor aprinde, Ș-a eroilor nepotul, moștenirei lor străin, Azi la fiii săi nu lasă decât un ... a ținut. În lucoare maiestoasă, de timp repede mânată, P-Alexandru Bun să vază, ce ni-a dat legi ș-o coronă, Pe cel fulger a lui Aris, Ștefan, ce cu mică ceată A învins pe regi, pe eroi ș-al Asiei legionă, Pe a ...
... a ceriului azur. De păduri posomorâte acea culm-încununată S-aurează încă de raze ce lucesc din a lor tron, Ș-amu carul cel de abur din umră întunecată Să ridică ș-înalbează geana a lui horizon. De-altă parte acea tăcere și văzduhul să dispică De ... între neamul muritor. Ah, di ce nu pot pe-aripe sau pe carul de Avroră Neștiut obiect dorirei spre tine să mă răpăd; Pre pămâtul cel nemernic, o sărmană inimioară, Nici o dulce legătură pentru tine eu nu văd. Dacă a codrilor frunzime pre pământ cade oborâtă, Vântul sării ...
Grigore Alexandrescu - Candela
... de față pe cruce se arată, El care-a nedreptății e pildă de-ngrozit, Îmi spune că-nainte-i se va vedea odată Cel ce nedreptățește cu cel nedreptățit. Atunci creștinu-acela, cu fruntea în țărână, Dar cu otrava-n buze, și cu fierul în mână, Umilit ca să-nșale și blând ucigător ... lor? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dar adâncă odihnă în lume încetează: Religiosul clopot se leagănă în vânt Chemând pe credincioșii ce somnu-mpovărează, Din ale lor locașuri în locașul cel sfânt. Întunecimea nopții care încă domnește, Ca un om ce cu viața se mai luptă murind, Se-mprăștie cu-ncetul, treptat se risipește Și-n ... ngălbenind. Se desfășor în ochi-mi minunile zidirii; Credința se deșteaptă în omul rătăcit; Și-nalță a ei rugă cu imnul mulțumirii, La cel ce după noapte și zi ne-a dăruit. Iar tu, candelă sfântă, a căreia vedere Îmi aduce aminte atâtea năluciri, Îmi ...
Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui I. C.
... locul însuflării ș-al înaltei cugetări, Ce umple duhul de gânduri, inima de desfătări, Ci câmpie fără margini, ce arată nencetat O vedere monotonă ochiului cel întristat. Spre amiazăzi se vede niște pomi și niște vii, Niște salcii semănate ici și colea pe câmpii. Iar la răsărit departe a lor ... pe pământ, Dealurile celelalte foarte mici îmi par că sânt, Ochiul abia se oprește pe-al lor vârf neînsemnat, Și mare îmi pare numai muntele cel