Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru (PE) LÂNGĂ
Rezultatele 651 - 660 din aproximativ 880 pentru (PE) LÂNGĂ.
Alecu Donici - Vulturul și paingul
... Alecu Donici - Vulturul şi paingul Vulturul și paingul de Alecu Donici Prin nouri, vulturul, spre muntele Ceahlău Întinse zborul său. Pe cea mai naltă stâncă a lui, el se așează Și lumea dedesubt privind, se desfătează. Un șir de munți măreți, Moldova de o ... curgând încet. — Să fie lăudat al tău, o, Joe! nume, Pentru aripele ce tu mi-ai înzestrat; Cu care mă ridic la înălțimea lumei, Pe unde nimene a fi n-au cutezat! Aceste vulturul rostește bucuros. — Da' știi, prietene, că ești lăudăros! Paingul de pe mușchi atunce îi răspunde. Dar uită-te de vezi: și eu sunt oare unde? Se uită vulturul și vede, înadins, Paingul lângă el, cum mreaja a întins. — De unde te-ai luat? Întreabă el mirat. Și cum te-ai târâit? — Să-ți spun ...
Ion Luca Caragiale - Repausul duminical
... improvizată - și cu bani și cu spirit - ce vervă!... Din când în când, constatând că lăsam "să se răcească" paharele noastre pline, ne strigă, ridicind pe al său: - Jos repausul dominical!... Să lucrăm!... lucrați, domnilor! Iar noi, împărtășind părerile lui, lucram cu stăruință... Ce activitate! Cinci ore fără-ntrerupere, pe nerăsuflate... Cam pe la deșteptatul rânduricilor - țal!... Aperitive, 18; baterii, 8; șampanii, 12, și 22 pachete de regale... și 5 rânduri de marghilomane. Foarte - cum m-aș putea ... care-mi zboară afară din trăsură, înapoi spre Iordache. - Bi'jar!... pă'ria lu'nea Iancu! Oprim... Birjarul mi-aduce pălăria. Costică mi-o pune pe cap... mai îndesat... ca să nu-mi mai zboare... Și râzi... Și ne pupăm du'ce... Dar unde ne aflăm? Pe bulevardul Colței, aproape de Piața Victoriei. - Une'e me'gem, mă, 'mboule?... știi? întreabă Costică pe birjar. - La Lăptărie, conașule; cum să nu știu? - E 'mb'avo! i răspunde Costică; și pe urmă cătră mine: auzi ce ide' f'umoasă a'avut 'mbou! Dar celelalte două birji nu se văd în urma noastră. - Ne-a ... de vorbele acestea, zice: - N'ne Iancule, schembea, ca'va s'zică?... știi că are o idee frumoasă! hai la o schembea! L-am suit ...
Ștefan Octavian Iosif - Somnul lui Corbea
... adâncă, văduvă de soare, Aerul, de-o poștă, l-otrăvesc bureții, Mucegai de veacuri spânzură pereții, Și-năuntru doarme Corbea somn de vrajă, Duhuri necurate lângă el țin strajă. Doarme uriașul, răsturnat pe spate, Ferecat în lanțuri pline de lăcate, Barba-l învelește ca un strat de iarbă, Viperi și șopârle i-au clocit în barbă... Și-nchisoarea ... s-ar întinde, Două țări alături ar putea cuprinde... Însă Corbea doarme... Pân' să se deștepte, Mult amar de vreme trebuie s-aștepte! Doar abia pe geană de-l atinge-o rază. Doamne, lume nouă, cum îngheți de groază! Doar prin somn de-și mișcă trupul într-o parte, Lanțurile-i ...
... ce prin creștet de stânci E-urmat de săgeat-arzătoare, Din căi năruite, din gârle adânci, Fugarul în tropot răsare Cu nara arzând Cu coama pe vânt, O dată-ncă pinten l-împunge Și-ajunge. Iar tânărul sare ușor de pe el Și prundul sub pasu-i răsună. Frumos ca din basme și tras prin inel Și nalt ca și bradul din lună, C-un salt ... Ce caut eu nu vă știu spune, Eu singură nu știu ce vreu, Atât e de tainic ascunsă Dorința în sufletul meu. Mi-e ciudă pe frunza cuminte, Pe vorbarețe valuri de râu, Ele-mi spun ce dorește-al meu suflet, Ce singură eu nu știu. Și flori și crenge și stele În ciuda ... m-aștepți tu pe mine. Luna pe cer trece-așa sfântă și clară, Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară, Umezi se nasc stele pe bolta senină  Pieptul de dor, fruntea de gânduri ți-e plină. Nourii curg, raze-a lor șiruri despică, Streșine vechi, casele-n ... unul de altul Și surâzând vom adormi sub înaltul, Vechiul salcâm  astfel de noapte bogată Cine pe ea n-ar da viața lui toată? ...................................................
... ce prin creștet de stânci E-urmat de săgeat-arzătoare, Din căi năruite, din gârle adânci, Fugarul în tropot răsare Cu nara arzând Cu coama pe vânt, O dată-ncă pinten l-împunge Și-ajunge. Iar tânărul sare ușor de pe el Și prundul sub pasu-i răsună. Frumos ca din basme și tras prin inel Și nalt ca și bradul din lună, C-un salt ... Ce caut eu nu vă știu spune, Eu singură nu știu ce vreu, Atât e de tainic ascunsă Dorința în sufletul meu. Mi-e ciudă pe frunza cuminte, Pe vorbarețe valuri de râu, Ele-mi spun ce dorește-al meu suflet, Ce singură eu nu știu. Și flori și crenge și stele În ciuda ... m-aștepți tu pe mine. Luna pe cer trece-așa sfântă și clară, Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară, Umezi se nasc stele pe bolta senină  Pieptul de dor, fruntea de gânduri ți-e plină. Nourii curg, raze-a lor șiruri despică, Streșine vechi, casele-n ... unul de altul Și surâzând vom adormi sub înaltul, Vechiul salcâm  astfel de noapte bogată Cine pe ea n-ar da viața lui toată? ...................................................
Gheorghe Dem Theodorescu - Oaia năzdrăvană
... de păscut. Foaie ș-o lalea, Cioban, d-ajungea, Crângul de vedea, Stân-apropia, Semn i se făcea Și-n loc se oprea, Dulăi odihnea Pe gânduri cădea. Dar pe când ședea De se tot gândea, O oaie bârsană, Oaie năzdrăvană, Nici iarbă păștea, Nici apă nu bea, Nici umbra-i plăcea, Ci mereu umbla ... când o sufla, Fluier o cânta, Oile-or sălta Și s-or aduna, Câinii-or auzi, La mine-or veni, La mine s-or strânge, Pe mine m-or plânge Cu lacrămi de sânge. Și tu, oaia mea, Tu, dac-ăi vedea O mândră fetiță Cu neagră cosiță Prin crânguri umblând ... Din gură cântând, Din ochi lăcrămând, De mine-ntrebând, Să nu-i spui că sunt Culcat sub pământ, Ci că m-am tot dus, Dus pe munte-n sus, Prin vârfuri cărunte Dincolo de munte, Căvălaș să-mi dreg, Flori ca să-i culeg Pentru nunta mea Ce-o să fac ... zice subțire. Vântul, când bătea, În caval sufla, De jale-mi cânta, Oi că se strângea, Câini că s-aduna, Oile plângând, Câinii tot lătrând, Pe
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Răzvan și Vidra
... de mare! De-ai fi român, cale-vale! dar țigan, păcat! păcat! Tat-tău o fi fost, băiete, o groază de blăstemat De-au întortocheat pe mă-ta în lingușirile lui... Multe dragostea mai face pe fața pământului! E curat un fel de boală, ce de noi când se lipește, Pe român mi-l țigănește, le țigan mi-l românește, Toate lucrurile-n lume cu susul le pune-n jos: Îngerul urât se pare, ucigă-l ... nu!... trăiește! trăiește-n cugetul meu, Și va trăi totdauna, până voi trăi și eu!... TĂNASE Dumnezeu să mi te-ajute, precum tu m-ajuți pe mine; Zilele tale să curgă tot zile lungi și senine; Iar nevoia să doboare pe-oricine-ți va fi dușman!... Rămâi sănătos, băiete!... Ce păcat că ești țigan!... (Pleacă murmurând: "Răzvan, Răzvan, Răzvan"... apoi se întoarce) Știi ce? Mi-am ... de Răzvan!... O să râz și eu de lume!... Da, vom râde fiecare: Ea de mine cu trufie, eu de dânsa cu turbare!... (Lipește hârtia pe un stâlp și iese, pe când ușa bisericii se deschide, venind mai mulți, dintre cari dascălul se oprește lângă hârtie, iar ceilalți se grămădesc.) TÂRGOVEAȚA I Uf! Nu mai stau
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Liniște
... a cărei mișcare dinlăuntru ar fi taina vreunui mecanic de geniu, care ar fi voit să-și bată joc de oameni și de Dumnezeu: pe oameni înșelându-i și pe Dumnezeu imitându-l. II La ora mâncării m-am așezat la o masă din apropierea lui. Întotdeauna o liniște adâncă îl înghite ca într-un ... veni. Maiorul o să râdă când și-o cunoaște bine giuvaierul de nevastă. Și înghițiră câteva pahare de vin. Doamna se scobi în dinți; râse pe nas; deschise ochii mari și galeși și îl bătu pe picior. Căpitanul își rezemase capul în mâna dreaptă, privind alene la masa acelui domn tăcut și liniștit. — Vrei tu, Mimi, să-i auzi glasul ... ba o fărâmă de untdelemn, că mâine e Sfânta duminică". La cârciumă, mai dă-i o țuică, mai dă-i alta, mai dă-i și pe-a treia, și vorba se dezleagă. — Leliță, îi zisei eu, cum cheamă pe boierul găzduit de d-ta? — Că zău, să mă crezi, domnișorule, nici eu nu știu. Unde te-apropii de dânsul... toată ziua tace; noaptea ... ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Apă și foc
... bucurie. Și vorba se dăschide, de la biserică până la ștreajă, între cei din căruță și din șei și cei de pe jos. Femeile întreabă pe alții de ai lor, pe ai lor de cât chila și cum au dat-o . Copiii vor pepeni verzi și galbeni, și mai ales să-i ducă în brațe, măcar ... Ba tărtăcuțe, ba tivgi, ba porumb verde, ba să-i suie și în căruță. Pe cei mai mici femeile i-aruncă în brațele celor de pe cai, iară aceștia, ca pe niște dovleci i-azvârlă în culmea grâului; și copilașii se scoală cu nasul, cu gura și cu părul plin de boabe, și scuipă, și se ... care e bătută s-a slăbit. Maria se dă jos, se dezbracă, închină copilul ca să-l adăpostească cu sfânta cruce, îl sărută pe frunte și se vâră binișor lângă dânsul. De trudă și de griji, puterile i s-au dus, și adoarme cu lacrimile în ochi, strângându-și copilul la sân. Candela arde. Muma ... D-odată să auzi un țipăt dăznădăjduit în casa Sandului. Geamurile săriră în bucăți și cercevelele trosniră și căzură la pământ. Un fum galben bufni pe
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bunica (Delavrancea)
... rod, bunico? - Știu eu?... Dumnezeu știe... Era așa de cald... așa de bine în poala bunichii... o adiere încetinică îmi răcorea fruntea... norii albi, alunecând pe cerul albastru, mă amețeau... închideam ochii. Ea spunea, spunea înainte, mulgând repede și ușurel firul lung din caierul de in. - Și se gândi ... rod. Dar să te păzești, măria-ta, că îndată ce te-or simți florile, încep să se miște, să se bată, și multe se apleacă pe obrajii ei, și ea se dășteaptă, că doarme mai ușor ca o pasăre; și vai de cel ce l-o vedea, că-l preface, dupe ... a... Zâna Florilor... Auzisem prin vis. Pleoapele-mi cădeau încărcate de lene, de somn, de mulțumire. Și mă simțeam ușor, ca un fulg plutind pe o apă care curge încet, încetinel, încetișor... Și bunica spunea, spunea înainte, și fusul sfâr-sfâr pe la urechi, ca un bondar, ca acele cântece din burienile în care adormisem de atâtea ori. - Și împăratul a încălecat pe calul cel mai bun... - Cel mai bun... îngânam eu, de frică ca să nu mă fure somnul. - ... ș-a luat o dăsagă cu ...
... îmbrăcămintea lui e vechiul costum al cavalerilor cruciați: veșmânt scurt și spată, călțuni și culți, la genunchi are cusuți în fir vulturi cu două capete, pe deasupra poartă mantie roșie cu marginară de aur, și pe cap o coroană. Valorosul domn este înmormântat în biserică, în cea dintâi intrare; două mari pietre acoperă mormântul. Inscripțiunea uneia a început a ... o luntre, însoțiți de un june călugăr, și trecurăm pe malul din dreapta, ca să vizităm un metoh al Cozii, numit Ovedenia, ce se află pe coasta muntelui în desimea pădurii. După ce mergi câtva pe marginea râului, te sui pe un fel de galerie tăiată în piatră, care negreșit face parte din drumul romanilor; apoi o scară cu câteva trepte, iarăși de piatră, facilitează suirea ... oricum ar fi trăit în lumea aceasta, este sigur că ar fi mântuit în cea viitoare. Aceste cuvinte semănau zise ca să ne îndemne și pe noi la asemenea faptă; dar din nefericire ne lipseau și mijloace, și voința de a pune în lucrare îndemnul. Ca să nu fim ... pleca a doua zi de la Cozia, ne mai suirăm o dată în foișorul ce dă asupra Oltului: de acolo preum- blarăm căutătura noastră ...