Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru TOTUL
Rezultatele 631 - 640 din aproximativ 2348 pentru TOTUL.
Mihail Kogălniceanu - Prefață la Letopisețele Țării Moldovei
... mai poate spune viitorul. Acest mare adevăr îl simțesc mai cu deosebire națiile civilizate. Noi vedem că la dânsele istoria singură a moștenit tot interesul ce altădată îl aveau alte cunoștințe teoretice; căci, tocmai ele simțesc nevoia de a-și lega prezentul cu trecutul. De aceea, nici ... aceste originaluri, suntem, cum am zis, la izvoarele istoriei, fără ca nici un intermediar să se pună între noi și între aceste monumente vrednice de tot onorul. Noi vedem că în toate părțile unde este ceva progres staturile, ocârmuirile, societățile, învățații, cu o deosebită emulație, se ocupă cu adunarea, cu publicarea ... viitorul patriei mele; aș dori să fiu măcar un minut pe tripodul Pitiei și să prorocesc țării și nației mele soartele cele mai aurite! În tot chipul, să nu ne speriem decât când vom părăsi toată țintirea spre bine și progresul pacinic și vom sta cu brațele încrucișate, crezând că tot ... mă lepăd de întâile mele dorinți de libertate, ca de niște iluzii ale juneții; dimpotrivă, eu mă lipesc către ele din mult în mai mult. Tot iubesc libertatea, dară cu o afecție mai puțin nerăbdătoare. Îmi zic că în toate epocile și în toate țările s-au aflat mulți oameni care ...
Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra maestrului Bellini și a operilor sale
... artistică arătau pe junele maestru fără esperiență, însă frumoasele melodii ce conțineau într-însele și divinile armonii semănate de junele compozitor dupe un mod de tot nou pe acel timp lăsa să se vază într-însul un mare geniu muzical, care mai în urmă era să se înalțe pînă la cel ... la modă pe timpii aceia. A doua operă care contribui mult la întinderea famei lui Bellini fu La Straniera , pe care o compuse tot pentru Teatrul de la Scala, pe libretul tras de poetul Felice Romani din faimosul romanț scris de Arlincourt. Această operă devenind populară în toată Italia ... gelozie. Anul 1831 fu cel mai fericit din toată viața acestui compozitor. Opera Norma , compusă pentru Teatrul de la Scala, acest cap d-operă de tot ce e mai sublim, mai grandios și mai patetic în arta muzicală, ridică pe maestrul Bellini la cel mai înalt grad de celebritate, la care ... prințul guvernator îl luă în trăsura sa și-l duse la palatul orașului în aclamările întregii populațiuni, unde fu felicitat de o deputațiune compusă de tot ce avea Catania mai celebru în muzică și în belele-arte. Regele ambelor Sicilii, voind a onora și el meritele și geniul acestui ...
Nicolae Gane - Stejarul din Borzești
... lui Ștefan se adunară împrejurul stejarului și prinseră să judece pe hanul tătăresc, unii pentru vreo minge furată, alții pentru vreo cetate de hârtie dărămată, tot fapte răle ce nu puteau fi iertate; iar bietul han, cu ochii plecați în jos, își aștepta osânda, abia stăpânindu-se de râs. În sfârșit ... numit la Direptate domn țării Moldovei, înscăunat și miruit de mitropolitul Teoctist. Astfel, făcându-se însuși țiitor peste toată țara, începu viața grea și anevoioasă, tot în războaie și osteneli [2] , căci țara, fiind bogată, largă și îndemănatică, deștepta setea tuturor vecinilor. Dar cu cât nevoile veneau mai grele peste dânsul ... cu atât inimoșia lui creștea; și a voit Dumnezeu ca el să meargă din biruință în biruință, și numele lui să se mărească tot mai mult, încât să răzbătă peste hotarele Moldovei, departe în lumea apuseană și să răzbată prin pătura veacurilor pănă la noi. Iar el, domn drept ... Ștefan-vodă cel Mare în care timp așeză cu nestrămutare temelia stăpânirii noastre asupra câmpiilor Dunărei, pecetluind și sfințind această stăpânire cu sângele vărsat. Dar tot nu era liniștit. Un gând îndărătnic îl urmărea din copilărie, gândul micului Gheorghie, ucis de tătari; și oriunde s-ar fi dus, orice-ar fi ...
Paul Zarifopol - Creație și analiză
... Proust, Spiridon Popescu, La Rochefoucauld, Agârbiceanu, Tolstoi... În fața vieții literare, dl Ibrăileanu a avut totdeauna o cumințenie senină de biolog. De aceea, tot ce scrie el odihnește de impresionismul iritat care ne domină cu exces, și cărul nimeni, cred, nu i-a rezistat atât de bine ... Trebuie știut însă că teoretizarea este, în general, inevitabilă spiritului uman. Orice formulare implică, într-un grad oarecare, teorie și formularea, adică expresia, e peste tot fatală spiritulul nostru. Procedarea dlui Ibrăileanu este rezultatul ultim la care tinde orice nevoie și orice încercare de clarificare în materie literară. * * * În prefața romanului ...
Petre Ispirescu - Țugulea, fiul unchiașului și al mătușei
... ceară pentru noi doi cai, căci noi suntem vrednici a încăleca și descăleca. Țugulea înghiți rușinea, plecă capul în jos și tăcu. Muma, tot mumă. Se duse la frate-său și ceru doi cai pentru frații cei mari și o iapă pentru Țugulea. Frate-său îi dete bucuros, mai ... cea zbârcită; să știți, să vă temeți de Țugulea ăsta, afurisitul; căci și mie mi-e frică de dânsul, măcar că iÂam luat vinele. Tot de la dânsele mai auzi Țugulea că peste câteva zile are să se facă nunta zmeoaicei celei mici, și pentru veseliile de nuntă trebuindu-le ... l. El tăcu din gură. Se sculară ei și plecară după vânat, apoi se întoarseră acasă. Țugulea acum se culca afară în toate nopțile, și tot plănuia cum să facă să-și ia vinele. El se ducea mereu pe la zmeoaică, fără să știe cineva, și pândea vreme cu prilej când ...
Petre Ispirescu - Voinicul cel cu cartea în mână născut
... cuiul la inimă; știa el ce știa, dară la nimeni nu spunea. Băiatul de ce creștea, d-aia se făcea mai frumos și mai învățat. Tot satul îl cinstea și îl asculta ca pe cine știe cine; iară unchiașul, de ce trecea timpul, d-aia se întrista. Când era aproape de ... într-o seară, când stau cu toții la foc și povesteau și verzi și uscate, ca să le treacă timpul, unchiașul se apucă de spuse tot ce auzise de la ursitoare. P-aci, p-aci era să moară baba, muma băiatului, de întristare, când auzi unele ca acele; săriră însă unchiașul ... din sat, bărbați, femei și copii, împreună cu moș popa, se adunară la biserică pentru rugăciune. Și viind moșul cu baba și cu fiul lor, tot cu cartea în mână, megiașii îi băgară la mijloc, și rugăciunile începură. Se rugară ce se rugară, când deodată se pomeniră că se umple biserica ... ar fi muiat inima nu știu cărui duh rău. Ceața se risipi și ei rămaseră teferi. A doua seară, când erau la rugăciune tot pe acea vreme, unde se pomeniră că se umple biserica de șoareci, de lilieci și de bufnițe, și începură a chițăi, de colo ...
Vasile Alecsandri - Satire și alte poetice compuneri de prințul Antioh Cantemir
... fie în cele mai mari trepte, Iar vechea mea noblețe tânjește amărâtă! Din vremea Olgăi încă avem strămoși magnați; De-atunce, până astăzi ei fură tot în slujbe... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vezi diplomele mele, hrisoave, spițe lungi; Mai jos decât namesnic nici un străbun nu am... ș.c.l. FILARET Spune-mi, lăsându-ți lenea, povara ... n-ai întru năravuri d-un câine osebire!“ Iată sentimente cu adevărat nobile; iată idei drepte și de care trebuie să se pătrundă tot acela ce vrea să fie cunoscut de nobil. Dea Domnul ca aceste maxime sfinte să se tipărească în mințile românilor și ca boierii noștri să ... Satiristul se aseamănă însuși cu un chirurg când sloboade sânge unui bolnav. „Văzut-ați, zice el: . . . . . . . . . . . . . . Cu ce luare-aminte La mâna cea legată tot pipăie cercând Să afle unde-i vina, apoi lovește-ncet. Păzind cu scumpătate ca rana să nu fie Mai mare decât trebuie. Această îngrijire Și ... de însușirile poetice de care sunt pline, au întreita calitate de a înfățișa portreturi vii, de a lovi în năravuri cu tot duhul cel mai iscusit al satirei și, în sfârșit, de a rosti maxime înțelepte după care să se poată îndrepta societatea. Celelalte poezii ...
Ioan Slavici - Budulea Taichii
... și înțelegea că dascălul nu are altă treabă decât să-și bată capul cu copiii oamenilor. Un singur lucru îl mai punea pe gânduri: parcă tot nu-i venea să creadă că și Huțu are să învețe carte. Când eu începusem a umbla la școală, Huțu era printre băieții ... prindeam apucăturile și, înainte de toate, din copil neastâmpărat ce eram, mă făcui un băiat așezat și înțelept ca dânsul. Nu-i vorbă, el era tot mai așezat și mai înțelept decât mine; dar când îl vedeam pe el zicând Tatăl nostru , citind irmosul ori cântând Apostolul în biserică, inima îmi ... eram foarte fericit. Eu m-am dus apoi la școlile cele mari din oraș, iară când m-am întors, peste un an, acasă, Huțu era tot mare, dar îmi părea mai puțin strașnic. Nu-i vorbă, și acum zicea Tatăl nostru , cânta chiar în strană și citea Apostolul în biserică, și ... Mili, ba chiar și pe Linică cea mică în brațe; el cu toate acestea îmi părea cam prost, ba câteodată chiar grozav de prost. Dar tot țineam la el, fiindcă era băiat domol și intra totdeauna în voile mele. Dacă însă acum Huțu îmi părea mie grozav de prost, eu îi ...
Ion Creangă - Povestea lui Harap-Alb
... că așa urs oștirea întreagă este în stare să o zdrumice... Încă mă mir cum am scăpat cu viață; lehamite și de împărăție și de tot, că doar, slavă Domnului, am ce mânca la casa d-tale. — Ce mânca văd eu bine că ai, despre asta nu e vorbă, fătul ... dar încă om cu om! Și pe când vorbea baba aceste, o vede învăluită într-un hobot alb, ridicându-se în văzduh, apoi înălțându-se tot mai sus, și după aceea n-o mai zări defel. Atunci o înfiorare cuprinde pe fiul craiului, rămânând uimit de spaimă și mirare, dar pe ...
... ori să mă duc în altă parte: dacă vă hotărâți să mergeți, mă duc și eu cu voi și mă duc cu toată inima, cu tot sufletul, cu toată dragostea mamei care încearcă norocul copilului ieșit în lume. Dar nu cereți ca eu să hotărăsc pentru voi. — Atunci să nu ... Moara cu noroc e a noastră. — În ceas bun să fie zis, grăi bătrâna, și gând bun să ne dea Dumnezeu în tot ceasul! II Ineu drumul de țară o ia printre păduri și peste țarini lăsând la dreapta și la stânga satele așezate prin colțurile văilor. Timp ... pe nesimțite moara a încetat a mai măcina și s-a prefăcut în cârciumă și loc de adăpost pentru tot drumețul obosit și mai ales pentru acela pe care noaptea-l apucă pe drum. În cele din urmă, arândașul a zidit cârciuma la ... turme de porci, iară unde sunt multe turme, trebuie să fie și mulți păstori. Dar și porcarii sunt oameni, ba, între mulți, sunt oameni de tot felul, și de rând, și de mâna a doua, ba chiar și oameni de frunte. O turmă nu poate să fie prea mare ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Neghiniță
... țiuit tăcerea în fundul urechilor dacă n-ar fi strănunat și n-ar fi tușit câteodată. Ba uneori, ca să-și mai ție de urât, tot ea vorbea și tot ea răspundea. Și râdea ea de ea, ca și cum ar fi râs ea de altcineva, înșirând ochiurile pe cârlige. — Ei, ei, ce n ... Domnului și se vând Necuratului. — Îți dau... douăzeci! Și moșul, călcând în gura lăcomiei, tăcu, cu toate șoaptele bietului Neghiniță. Neghiniță văzu lăcomia, da' tot el șopti moșului:: "Fie!" Și moșul zise: — Fie! Bătu palmă în palmă cu negustorul. Tocmeala se făcuse. Negustorul plăti și luă pe Neghiniță, vândut ... oamenii, numai unul, cu fruntea cât toate zilele, asculta cuvintele și întrebările împăratului. Neghiniță, cum află gândul tuturora, zbughi în urechea împăratului și îi șopti tot, din fir până în ață. Împăratul, crezând că singur, el de la el, a citit în mintea lor, se mânie foc și le ...