Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru SĂ TRĂIEȘTI!

 Rezultatele 631 - 640 din aproximativ 1016 pentru SĂ TRĂIEȘTI!.

Alphonse de Lamartine - Poetul murind

... lacrimi, nici suspinuri n-o pot întârzia! În bronzul ce mă plânge în sonuri precurmate A morții mână rece ultima-mi oră bate. gem oar'? sau mai bine caut a cânta? cânt, căci al meu suflet e încă p-a mea liră; Sa cânt, căci mie moartea ca lebedei inspiră Pe țărmuri d-o ... nu cunoaște decât din vocea lor. Novicia mea mână pe coarda sunătoare Nu s-a condus vrodată d-o mână instructoare Nu poate dea omul ce-nsuflă Dumnezeu. Nici râu-nvață-a curge pe clina sa la vale, Nici acvila -noate în aer p-a sa cale, Nici cum s-adune-albina din flori nectarul său. Arama răsunândă din locuința-i sfântă, Cu ... în cursul nopții o arp-eoliană Și-amestecă cu unda plânsoarea-aeriană, Și singură răsună când suflă un zefir. Uimit stă călătorul, și stă ca devine, S-admire, priceapă cereștile suspine Ce nouă sentimente și cugete inspir. Adesea a mea arpă de lacrimi fu stropită; Plânsoarea însă este o rouă fericită ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Poetul murind

... lacrimi, nici suspinuri n-o pot întârzia! În bronzul ce mă plânge în sonuri precurmate A morții mână rece ultima-mi oră bate. gem oar'? sau mai bine caut a cânta? cânt, căci al meu suflet e încă p-a mea liră; Sa cânt, căci mie moartea ca lebedei inspiră Pe țărmuri d-o ... nu cunoaște decât din vocea lor. Novicia mea mână pe coarda sunătoare Nu s-a condus vrodată d-o mână instructoare Nu poate dea omul ce-nsuflă Dumnezeu. Nici râu-nvață-a curge pe clina sa la vale, Nici acvila -noate în aer p-a sa cale, Nici cum s-adune-albina din flori nectarul său. Arama răsunândă din locuința-i sfântă, Cu ... în cursul nopții o arp-eoliană Și-amestecă cu unda plânsoarea-aeriană, Și singură răsună când suflă un zefir. Uimit stă călătorul, și stă ca devine, S-admire, priceapă cereștile suspine Ce nouă sentimente și cugete inspir. Adesea a mea arpă de lacrimi fu stropită; Plânsoarea însă este o rouă fericită ...

 

Vasile Alecsandri - Un salon din Iași

... fie, te fericesc, draga mea, că ai insuflat asemene plăcute compuneri unui tânăr ca dnul X. Eu mărturisesc, fără sfială, că aș dori foarte mult fiu geniul inspirator al unui compozitor sau al unui poet. CAVALERII (în cor) : Cuvintele dumnitale sunt în stare ne prefacă pe toți în genii poetice și muzicale. DAMA DE LA CLAVIR: Nu știu, eu am fost pricina inspirării dlui X, dar știu că ... este așa, nu fi egoistă, și ne împărtășește și pe noi cu acea plăcere. DAMA DE LA CLAVIR: Cum? DAMA DE PE CANAPEA: Făcându-ne auzim romanța. Cânt-o numai pentru noi, ca vedem dacă poezia e vrednică de armonia cântecului: (Dama de lângă clavir, rugată de toți, primește, în sfârșit, și cântă următoarea romanță cu un glas ... a visului său, și o slăvește ca pe un înger, și pentru dragostea ei s-a dedat poeziei și armoniei, pentru ca o cânte în versuri și în note. DAMA DE PE JILȚ (zâmbind) : Si non e vero e ben trovato , zic italienii. Dar oricum ...

 

Vasile Alecsandri - Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florența

... atâtea podoabe ce fac mirarea călătorilor. Când a da Dumnezeu (ziceam în mine, în fața unui monument sau a unui tablou) avem și noi în Moldova un Raphael, un Michel Ange, ale căror produceri minunate poată atrage ochii și laudele națiilor asupra noastră!" Dar aceste visuri mândre făceau loc îndată altor idei trezite în minte-mi prin priveliștea vreunei alte ... a aștepta răspuns, începu a număra vro douăzeci de soiuri de înghețate cu atâta iuțime, încât, neînțelegându-l ce spune, îl poftii ne aducă ce-a vroi. V*** nu ieșise încă din melancolia în care căzuse; în zadar căutam -i pricinuiesc oarecare distracție prin citirea gazetelor franceze. Mintea sa părea muncită de o idee crudă, care înădușea toate sufleteștile sale însușiri. Nu știam cum ... cât ochii mei erau înfocați, cu atâta ai lui erau reci în fața unei priveliști atât de vesele și de încântătoare. -- N-ai de gând te oprești aici? îl întrebai. -- Nu, îmi răspunse. -- Dar unde vrei mergi?... spune-mi, ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra mișcării literare și științifice

... în cele mai multe cazuri, un profesor își dă ceasul lui regulamentar de muncă numai pentru că e plătit — și aceasta când nu poate se eschiveze. Cei ce învață, învață iarăși pentru că n-au încotro: trebuie -și facă o carieră, ia o fată cu zestre și pentru asta trebuie diplomă. Odată diploma luată, diplomatul azvârle cărțile în foc, uită ceea ce a învățat ... acest sens vom căuta pricina sărăciei în mișcarea noastră literară și intelectuală de azi. Mișcarea literară fiind un fenomen social, în viața socială deci trebuie căutăm condițiunile existenței ei, precum și cauzele înfloririi ori decadenței literare. aruncăm, deci, o scurtă privire asupra vieții noastre sociale de acum patruzeci ori cincizeci de ani. După 1848, noi am intrat definitiv în curentul vieții ... avut două scopuri de cea mai mare însemnătate: transformarea unei întregi întocmiri sociale și redeșteptarea națională. Fiecare din aceste scopuri în parte e în stare provoace o puternică mișcare intelectuală. Ce mai zicem când ele amândouă devin idealul, scopul generației de la 1848! Mai ales deșteptarea națională a fost totdeauna un puternic factor al ...

 

Panait Cerna - Zile de durere (fragment)

... Panait Cerna - Zile de durere (fragment) Zile de durere (fragment) de Panait Cerna Convorbiri literare, XLI, nr 9, septembrie 1907 Dreptate! Ochii plânși cer te vadă. De ce ne uiți? Nu mai trăiești tu zână?... Temutul Zeus căzu a vremii pradă Și fulgeru-i se stinse în ... Iar de-i pieri sub pietre, ca profeții, De dincolo de negrul țărm al vieții, Înaltă spada ta, nestrămutat. Dispară-o lume, tron de tron ardă; Dar nici o lacrimă

 

Mihai Eminescu - O, stingă-se a vieții...

... sarcina greoaie Mizeriei comune? Trăind cu moartea-n sân Pe altu-n astă lume îl doare mai puțin? O, eu nu cer norocul, dar cer mă învăț Ca viața-mi preț aibă și moartea s-aibă preț. nu zic despre mine ce omului s-a zis: Că-i visul unei umbre și umbra unui vis. O, Demiurg, solie când nu ... ai scris în stele, De ce mi-ai dat știința nimicniciei mele? De ce-n al vieții mijloc, de gânduri negre-un stol Mă fac simt în minte și-n inimă un gol? De ce de pe vedere-mi tu vălul ai rărit, văd cum că în suflet nu am decât urât? Viața mea comună s-o târâi uniform Și nu pot de somnul pământului s-adorm? Zadarnică, pustie și fără înțeles Viața-mi nu se leagă de-un rău sau de-un eres. Eu ... am luptă, cu lumea nu mă lupt Pentru-o minciună mare ori mare adevăr. Totuna mi-ar fi mie, căci alta nu mai cer, Decât fiu în dreapta ori stânga hotărât, S-omor și eu pe altul sau

 

Vasile Alecsandri - Doina oltenească 2

... Vasile Alecsandri - Doina oltenească 2 Mult mi-e dor și mult mi-e sete văd frunza-n codrul verde, mai strâng vreo șapte cete! Primăvară, muma noastră, Suflă bruma din fereastră Și zăpada de pe coastă, văd iar verzind în cale, mă las iar în cea vale Cu-o pereche de pistoale. Frunza-n codru cât se ține Toți voinicii trăiesc bine, Iară frunza dacă-i ... pe-acasă Și la para focului Zac de dorul codrului! Frunză verde de susai, De-ar veni luna lui mai -mi aud cerul tunând, văd norii fulgerând Ierbulița-n șesuri dând,

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VII

... ieșit vrednici în pace și război, Pre care-n pomenire îi vor păstra urmașii, Dar lucrurile bune rămân disprețuite, Simțirea lăcomiei când nu ne măgulesc. adunăm avere, palate zidim, facem grădini, fabrici, -mbunătățim codri, Ca lăsăm copiii moșteni de averi multe, Cu astă îngrijire noi numai ne muncim; Cum însă se petrece copilăria lor, La doi sau trei în minte ... aibă pătrundere-nțeleaptă, Și ale-mpărăției venituri, cheltuiele, C-o singură ochire poată lămuri. Pe valurile mării s-aleagă sigur drum. Pe cer înțeleagă a stelelor rotire Ș-atracția ce trebui aibă între ele. Efectul cunoască a oricărei făpturi. Aceste-i vor da nume de învățat bărbat, Și la-nsemnate ranguri pot încă -l înalțe; Mulțimea îl va crede un vrednic cap de oaste, Văzând lățită țara și dușmanii învinși. De nu va putea, însă, pe sine-a ... pre părinți. Deprinde vulturelul zboare în văzduh, Pre căpoieș s-alerge țâhnind după găină, Pre țăpușori -și cerce puterea lor în coarne, Rățușca ...

 

Garabet Ibrăileanu - Amintiri din copilărie și adolescență

... Apoi sforțarea conștientă te obosește. O comparație: un om care umblă drept prin natura lui, nu face nici o sforțare; unul care umblă plecat, trebuie se gândească necontenit stea drept. Îndată ce uită, umblă iar ghebos. Ca nu răspund cuiva cu vorbe aspre, trebuie fac o sforțare; uneori uit fac sforțarea. Dacă m-aș fi obișnuit de la 3 până la 18 ani, în viața de familie, vorbesc cum se cade, acum acest lucru ar fi foarte ușor, mi-ar fi un lucru natural, fără nici o cheltuială de energie. Bineînțeles e ... mea, acum când eu am 40 de ani, când sunt mai bătrân decât ea, îmi apare într-un chip foarte curios, pe care e greu -l exprim. Mama mea este mai tânără decât mine. Dacă ar mai fi trăit, dacă ar trăi și acuma, mi-ar fi rămas imaginea unei mame ca toate mamele. Dar mama mea este o fată. Nu știu dacă înțelegi sentimentul acesta. Sentimentele ... plină. Atunci am fost foarte lovit de faptul că luna merge și ea pe cer spre casa noastră. (Eu m-aș fi așteptat ca ea ...

 

Gheorghe Asachi - Ursul, pasărea, șerpele și momița

... Ursul, pasărea, şerpele şi momiţa Ursul, pasărea, șerpele și momița de Gheorghe Asachi Un sălbatic urs de munte, Cu ochi mici și lată frunte, Vrând -și facă o carieră În a curței naltă sferă, Unde trăia vite o mie Sub a leului domnie, De vecini au ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>