Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ��AN��O��
Rezultatele 631 - 640 din aproximativ 726 pentru ��AN��O��.
Calistrat Hogaș - Amintiri dintr-o călătorie
... meu tovarăș de călătorie ne hotărârăm a merge pe jos peste munți și în răgaz, de la Piatra pân' la Dorna, lăsând la o parte drumul mare. În ziua de șase iulie eram gata; cu alte cuvinte, aveam toate trebuincioasele de drum așezate în o boccea de forma unei raniți soldățești, legate la spate prin ajutorul unor curele ce se încrucișau pe pieptul nostru: la șoldul stâng câte un revolver ... lanurile de aur, stătea tot atât de neclintit ca și firul de iarbă din fânețele înflorite. Roua avea înfățișarea unor mărgăritare ce nu așteptau decât o rază de soare spre a se schimba în strălucitoare diamante. Umezeala și răcoarea dimineții dădeau întregii firi o nespusă frăgezime. Totul începuse a se deștepta sub întâile raze ale zilei, dar totul era cuprins de o liniște, de o tăcere, de un fel de înmărmurire solemnă: și firea întreagă părea că se află în o religioasă așteptare. La răsărit se ivea geana de aur și de purpură a unui soare tânăr, care într-o clipă șterse într-o ...
Petre Ispirescu - Prâslea cel voinic și merele de aur
... te las ca să pândești, măcar că nu-mi vine a crede că o să izbutești. Atunci fiul împăratului se puse la pândă o săptămână întreagă: noaptea pândea și ziua se odihnea; iară când fu într-o dimineață, se întoarse trist la tată-său și-i spuse cum priveghease până la miezul nopții, cum mai pe urmă îl apucase o piroteală de nu se mai putea ținea pe picioare, cum, mai târziu, somnul îl copleși și căzu ca un mort, fără să se poată deștepta ... arcul și sta gata; fâșâitul se auzi mai tare și un oarecine se apropie de pom și se apucă de ramurile lui; atunci el dete o săgeată, dete două și, când dete cu a treia, un geamăt ieși de lângă pom și apoi o tăcere de moarte se făcu; iară el, cum se lumină puțin, culese câteva mere din pom, le puse pe o tipsie de aur și le duse la tatăl său. Niciodată n-a simțit împăratul mai mare bucurie decât când a văzut ... ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Idealurile sociale și arta
... articole nu se răspunde și n-am fi răspuns dacă n-ar fi intervenit următoarele considerații importante: articolul dlui Philippide e tipărit în Convorbiri literare , o revistă care a avut o influență însemnată asupra dezvoltării culturale a țării noastre și e tipărit în numărul festiv prin care revista serba douăzeci și cinci de ani ... în tot articolul dl Philippide vorbește nu din partea persoanei d-sale, ci din partea Junimii ca grup literar. Articolul pare a fi o declarație de principii făcută după douăzeci și cinci de ani de existență a unei reviste importante și deci el capătă o însemnătate cu totul disproporțională cu valoarea lui intrinsecă. Având deci în vedere condițiunile excepționale în care apare articolul, e evident că trebuie să răspundem și ... Maiorescu, am studiat importanța unor înalte idealuri sociale pentru un artist și pentru un grup de scriitori ce ar dori să creeze un curent intr-o țară, un curent literar și intelectual. Pentru ilustrarea ziselor mele, am citat grupul junimist, care n-a avut o ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Prolog
... Să fie preceput ș-alte neamuri a Europei prețul voroavei și dulceața graiurilor bine rânduită, adecă ritĂ²rica și poesia, cum au înțălesu-o elinii și romanii, o! câți erĂ²i slăviți să ar ivi dintre vĂ rvari, sau doară din cei ce să numea sălbateci, pe carii oameni luminați, lipsind, întru neamul ... noastră să grăiește acolo până în zioa de astezi; însă pentru aceasta ți-oi scrie de altă dată. Întru altele, și această istorie care ț-o trimit (pe care am tituluitu-o Țiganiada ), mai mare parte este alcătuită din spusele lui; căci un strămoș a lui au fost, pe vremea lui Vlad Vodă, cu turcii ... i-au armat oarecând împrotiva turcilor, scriu ș-unele cronice scrise cu mâna muntenești; însă istoria alcătuită întracest chip este ostăneala mea, ce am pus'o în stihuri, după izvodul ce am aflat la mănăstirea Cioarei, în Ardeal, care întru toate să lovește cu pergamèna ce s-au aflat, nu ... de nuntă; de unde țiganii lesne vor cunoaște pe strămoșii săi. Însă tu bagă samă bine, căci toată povestea mi se pare că-i numa o ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a XI
... legi, faci dumnezei Împrotiva ceii-adevărate Dumnezeiri! Pui noi arhierei, Noao beserici și-închinăciuni, Toate-a dreptii minți îngânăciuni. Înveți dogme, care nice-o minte Le cuprinde,-obiceaiuri afară De fire și crezământuri sfinte, Însă nice-o știință-adevară, Nice-o precepere și sâmțire Potrivită cu omeneasca fire. Tu-înveți pe om ca el să nu vază Când vede, să nu știe când știe, Iar' cându ... Și la toți raiul făgăduiesc. [10] Așa, ce-au rămas de răpitoare Mânile autocrĂ¡ților, apucă Ierofantul, iar' voi cu pungi ușoare Rămâneți, ca ș-o deșartă nucă, O, buni credincioși, mângăitoriu De toate,-având raiul viitoriu. Cu adevărat bună răsplată! Că cine nu ș-ar da toată-avere Pentru cea grădină desfătată? De ... nici ună, Din sine sângur, nici rea, nici bună, Precum nici poate să să zică Că din firea sa-i rea ună ș-alta, Căci o pricină pe toate strică Și pe toate direge-o unealtă, Adecă-obiceaiurile bune Sau rele, direg pe-alte, strică pe-une. [14] Un popor blând, spre-îmbunătățite Năravuri învățat din pruncie, Măcar supt ce ... ...
Gheorghe Asachi - Voichița de Românie
... pe câmpul bătăliei? Din voi poate una are un amant între acii hoți de munte? Dacă aș afla pe una, cu mâna mea aș perde-o ca p-o trădătoare a patriei! Mina: Lacrimile care le vezi rourând și suspinele ce le auzi sunt acele a mumelor și a ... pe poloni, nici pe unguri, nici pe tatari, nici pre noi și chiar nici pre voi, ce sunteți cu dânsul de un sânge și d-o lege! Iaca acuma că țara ta, moștenirea și corona părintească cată a ț-o răpi de pe capul tău! Unei nații și unui domnitor independent, precum suntem noi, mare ovelire ar fi a i se supune. Oare ... apropie oara dezlegării soartei mele, luceafărul meu pănă acum mi-a favorat, el va lumina și acum, cungiurată de nourii înunecați, calea care o voi răzbate cu a mea spadă. Scena VIII Vlad și Codrat Vlad: În lovirea ce avem a face asupra moldovenilor, mă ... Unde-i scut, unde scapare Aflu-n astă turburare! Amar mie, amar mie, Ne-or să ducă în sclavie. (Spăriete, fug.) Actul II Scena I ...
George Coșbuc - Izvor de apă vie
... el a fost Crai-Sânger ce n-a cunoscut plânsul. Ci spun că Sânger, totuși, iubiri mai cunoștea, Căci el avea o fată, pe Lina, și-o iubea Cu patimă. Dar Lina de fel n-a fost ca Sânger: Frumoasă era, blândă, cu sufletul de înger. Și n-a ... sărmanii! Iar Linei, ca la fete, cari poartă într-ascuns Amoruri criminale, tiranul crai i-a tuns Cosițele, ca astfel mai tare să o doară, Dând semne biata fată că nu-i mai mult fecioară Și-așa batjocorind-o, cum n-a putut mai laș, Tiranul a purtat-o de-a lungul prin oraș Cu zgomote și chiot de-o lume păgânească! Dar n-a ucis-o craiul, ci, ca să-i amărească Mai greu sfârșitul vieții, la servi porunci a dat S-o ducă-n silhe negre, s-o piardă-n codru lat, Căci astfel era Sânger; mai monstru decât dânsul N-a fost vrun om; pe lume, el n-a ... ...
... urmare a unui cuvânt, cu atât mai îndărătnic și mai neinteligent, firește, rezistă publicul la critica acelei stări de confuzie, pe care el n-o simte ca atare. Când Bremond vorbește de poezie pură, el vrea mai întâi să definească nu un gen ori stil literar, ci o stare interioară specifică. El caută să explice ce fel de stare a sufletului este aceea din care ia naștere expresia pe care teoria ... lui mi se pare, alte cauze aducătoare de confuzie. Fiindcă, în căutarea poeziei, el se oprește la starea mistică și spune că experiența poetică este o întâlnire cu Dumnezeu o atingere, inconștientă ori nu, dar reală și fecundă cu Dumnezeu. Preotul literat lasă astfel ideea poeziei pure confundată în ideea experienței religioase. Așa încât tot ... pe lângă intențiile practic empirice sau istorice ale oricărui lexicograf, mai au și scrupule inteligente. Să introduci pe Dumnezeu în definiția poeziei înseamnă să prelungești o confuzie și așa destul de regretabilă. În atitudinea mistică, astfel cum o arată Bremond, încape muzica mult mai potrivit decât poezia. Preotul spune: acea întâlnire cu Dumnezeu e cele mai de multe ori obscură. Obscură, se înțelege ... ...
Titu Maiorescu - Răspunsurile "Revistei Contimporane"
... ani? Sau cu Cimabue, care devine celebru în arhitectură? etc., etc., etc. Cum rămâne cu aceste fenomenale... scăpări din vedere, aceste... mici erori strecurate într-o câtățime cam mare în primele două numere, numerele de recomandație, ale unei Reviste de literatură, artă și știință, publicată în anul 1873 în capitala unui ... cinci articole: studiile literare ale dlor Sion și Ureche, nuvela dlui P. Ghica, recenziunea dlui D. Laurianu și un articol al dlui Marian. Începem cu o mărturisire împăciuitoare: în privirea apărării ce dl Grădișteanu face în favoarea dlui G. Marian de la Ploiești, suntem aproape de a ne înțelege ... nu este încă uitat. Asemenea, suntem datori să recunoaștem că nu mai încape discuție asupra uverturii lui FreischĂ¼tz, pe care dl de la Ploiești o atribuia lui Mozart. În acceași zi (1 mai) în care a apărut critica noastră în Convorbirile literare din Iași, a apărut ... Constatăm însă mai întâi că acea parte a criticii care privea disertația dlui Sion asupra poetului Conachi a rămas f[...]ntâmpinare. O menținem dar deocamdată așa cum a fost făcută. Trecem la dl Ureche, care s-a crezut obligat să-și susție cele
Nicolae Filimon - Ascanio și Eleonora
... me che son la Pia.“ [4] La lectura acestor versuri, ce coprindeau într-însele ceva mai mult decît un adio ce-și ia o școlară de la profesorul său, sau o femeie galantă de la o persoană care i-a făcut vreun serviciu, inima începu a bate în convulsiuni, capul mi se aprinse, sudori reci începu a ... ei? Ce aș fi putut să dau însumi pentru amorul văduvei unui erou, care a murit pe cîmpul de onoare? Nimic, negreșit, decît o inimă zdrobită de suferințe, o față pălită de vîntul pasiunilor, și un nume de aventurier. O nu! Acesta este un vis pe care trebuie să-l uit. Emoțiunea ce-mi cauzase liniile scrise de bela Amelia mă făcu să caz în ... erau paralizate, vocea-mi lipsea cu totul. În fine, mă deșteptai din acel oribil somn și mă crezui fericit că suferințele mele nu fuseseră decît o viziune. Părăsii camera și mă suii pe terasa pavilionului, ca să-mi redobîndesc forțele prin respirarea aerului fresc. Era noapte, și o noapte din cele mai frumoase ce poate să dea clima cea severă din munții Tirolului. Cerul era limpede ca cristalul, luna plana maiestoasă dasupra celor ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira I
... ș-a lumii armonie, A lucrurilor reguli din latul univers, Nu face decât nuca azvârle pe pereți. Și oare prin aceasta o zi către viață, Sau o para în pungă va mai spori la mine? Pot să pricep mai bine cât fură într-un an Vătaful și chelarul? Putea-voi să sporesc Mai multe buți la velniți, mai multă apă-n iazuri? Nu este mai cuminte și cel ce-și ... Căci ce folos au alții, când eu închis în casă Pe morți schimb adunarea acelor vii prieteni? Când nu mai este alta societatea mea, Decât o călimară, hârtie și condei? Viața este dată spre râs și bucurie; De ce dar să o facem din cât e și mai scurtă? Să ne lăsăm plăcerea, și ochii să stricăm, Șezând cu ne-ncetare în cărți acufundați? Mai bine cu ... se află În mâinile acelor ce raiul îl deschid, Și care adevărul nu vor a-l auzi. De vrei să fii episcop, c-o mantie vărgată Înfășură-ți trufia, îți pune-un lanț de aur, Sub mitră strălucită ascunde-ți capul sec, Și subt o ...