Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru O SINGURA

 Rezultatele 611 - 620 din aproximativ 718 pentru O SINGURA.

Constantin Stamati - Dragoș (Stamati)

... și se țănduriră Și din ochi îi curse scântei milioane, Dar fierul la paloș se-ndoi ca cercul. Iar Dragoș sta țapăn în loc ca o stâncă. Și răsucind iute și el al său paloș Mereu ciocârtește pe uriaș mârșav, Încât bucățele i-ar fi tăiat zaua Dac-acele zale nu ... moarte nici că se-nfioară... Iată urieșul cu brâncele-ncepe Să fărâme zaua sumețului dușman, Dragoș îi apucă un picior în brațe, Gros chiar cât o bârnă, și-n loc îl trântește. Întocmai ca turnul se prăvale Vronța, Și-n pământ groapă, căzând, prăbușește; Cetatea vuiră, zidurile crapă, Zimții de pe ... abur se suie în aer, Și-n abur se-ncheagă frumoasa Dochie. IV Iată-obrajii rumeni ca bujorii proaspeți, Iată ochișorii plini de drăgănele, Iată o guriță ca cireașa coaptă, Ce ademenește sărutare dulce. Iată coame negre, chiar ca urșinicul, Îi învălesc pieptul, spatele și boiul, Ce prin el se vede ... nălucă este? Aleargă la dânsa cu învăpăiere Și se teme foarte să nu se înșele. Ah! dar nu-i nălucă, căci el pe Dochia Aievea o strânge în brațele sale, Și de bucurie lăcrimând eroul, Îi zice aceste cu glas fraged foarte: “De demult te caut, amată Dochie, Alergând prin

 

Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria

... o generație de tineri cu același sistem de expresii, și limba română poate deveni o ruină, nu reparată, ci stricată prin construcții străine fără nici o adaptare de stil și incapabile de a-i manifesta propria idee în modul ei originar. Rândurile de față au scopul de a ... ratificate." Un sunet de învoială! Nemțește: laut ratificierten Abkommens, românește: după cuprinsul învoielei, sau, cum se zicea în stilul vechi de tribunale: după glăsuirea tocmelei. O altă analogie falsă o vedem în Telegraful din 25 aprilie 1868: "Se sună, că în personalul acestui oficiu se vor face schimbări", adică: se aude că; nemțește: es verlautet ... nu numai în Transilvania , ci în mai toate foile de peste Carpați, cu pronumele același . Același nu este identic cu acela sau acesta , ci cuprinde o accentuare specială, o constatare a identității, care nu se află în simplul pronume demostrativ. Când zic: "În acea scrisoare îi descriam călătoria și în aceeași scrisoare ... am cerut etc." cuvântul aceeași accentuează identitatea între scrisoarea cu descrierea călătoriei și cu cererea. "Apuc-o pe aceeași cale" nu însemnează în genere: apuc-o ...

 

Constantin Negruzzi - Sobieski și românii

... Iablonovski, și să ne urmăm drumul înainte. Avem tunuri de câmp, nu de asalt. — Ba, pre numele patronului meu! nu va zice lumea că o cetate s-a arătat dinaintea lui Sobiețki fără a i se cuceri? N-avem tunuri? Vom lua-o dar cu mâinile. — Numele măriei tale e destul tun, zise Potoțki. Trufia polonului măgulindu-se de această groasă lingușire, fața i se însenină la ... or găsi de toate; dar acolea să vedeți. Vodă, din lagărul turcilor, cum au auzit de aceasta, au și pornit după dânșii un mârzac c-o mulțime de tatari și vro cinci steaguri de moldoveni, iar mai întăi au trimis pe loc pre capitanul Turculeț c-o strajă de călăreți care, apucănd înainte, au scos toți oamenii de prin sate, au dat pojar fânului și fânațelor, au ascuns prin gropi grâul și ... porți, flăcăi! zise bătrânul. Încuieți-le și grămădiți bolovanii pe ziduri. Așezați-vă toți pe la metereze. Să nu zică leahul c-au intrat într-o cetate românească, ca într-o țarină pustie. — Dar noi suntem numai nouăsprezece și asta-i ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Domnița Voichița

... oștii sale a trecut." Pușkin: Poltava Cu adormitele lui valuri se mișcă Sociul între maluri Și pe deasupra lui ușor, abia se simte-o dulce boare de vânt, ce-n drum spre-o altă zare pe mai departe pleacă-n zbor. Ici-colo, salcia pletoasă, pe maluri, tânăra-i tulpină spre fața râului și-o-nclină Vorbind cu unda somnoroasă. Și Sociu-n matca lui bătrână c-un murmur șoapta i-o îngână. Prin pânza apei străvezie arar un peștișor tresare Și iar în adâncimi dispare ca o săgeată argintie; sau câte-un pui de rândunică muindu-și vârful de aripă zglobiu coboară pentr-o clipă Și iar spre ceruri se ridică. Iar alteori, pe înserate o luntre lunecă ușor cu două umbre-mbrățișate În legănarea unui dor: pescarul tânăr, în neștire ca-n vis, cu draga lui plutind.... Atunci din ceruri ... pe-aceeași treaptă, de la păstori pân-la boieri, cu Domnul țării-n luptă dreaptă uitau de rang, de neam, de-averi. Iar fetele, ca o răsplată, Împodobeau pe-nvingători cu o cunună minunată din cele mai frumoase flori. Și-avea nu-ntotdeauna parte slăvitul țării Voievod cununa gloriei s- ...

 

Petre Ispirescu - Balaurul cel cu șapte capete

... vro zare de lumină, să se ducă și să ceară nițel foc, ca să ațâțe și el pe al lor ce se stinsese. Cătă într-o parte și într-alta și nu văzu nicăiri lumină. Se mai uită o dată cu mare băgare de seamă și zări într-o depărtare nespusă o schinteie ce abia licărea. Atunci se dete jos și o porni într-acolo. Se duse, se duse, până ce dete de o pădure, în care întâlni pe Murgilă, și pe care îl opri pe loc, ca să mai întârzie noaptea. Merse după aceea mai departe și dete ... peste Miazănoapte, și trebui să o lege și pe dânsa ca să nu dea peste Murgilă. Ce să facă, cum să dreagă ca să izbutească? O rugă să-i ajute a lua un copaci în spinare, care, zicea el, îl tăiase de la rădăcină; o învăță el să se puie cu spatele să împingă, pe când el tot cu spatele la copaci de ceealaltă parte va trage cu mâinile, ca ... să-i dea răgaz a zice nici cârc! îi puse o ...

 

Ioan Slavici - Zâna Zorilor

... plânge mai puÈ›in, iară cel de-a dreapta râde mai mult. Petru îÈ™i întări inima È™i mai merse o dată la împăratul. O palma e o palma È™i două-s două! Gândi È™i făcu. O păÈ›i din nou, cum a mai păÈ›it-o. Ochiul cel din stânga lăcrăma acuma numai din când în când, iară cel din dreapta se părea a fi înjunit cu zece ani ... l scalde în văpaie, ci dete pinteni la cal È™i se duse ca È™i când nici n-ar fi fost aici. Balaurul suspină o dată È™i pieri fără de urmă. Trecu o săptămână! Florea nu mai veni; trecură două; de Florea nu se mai auzea nimic. Trecu o lună; Costan începu a alege între cai. Când crăpară zorile de un an,o lună, o săptămână È™i o zi, Costan se sui pe cal, îÈ™i luă ziua-bună de la frate-său mai mic. "Să vii È™i tu, dacă voi pieri ... acum mai înfricoÈ™at; capetele lui erau mai îngrozitoare È™i fuga voinicului mai repede. Nu se mai auzi de amândoi fraÈ›ii: Petru rămase ...

 

Ion Luca Caragiale - Cronici literare

... predilecțiune. - Mii de scuze, doamnelor și domnilor; vă mărturisesc că, din distracțiune numai, mi-am uitat această datorie, pe care, dacă nu mi-am împlinit-o de la început, țin mult a mi-o împlini terminând. Voiți să aflați numele lui?... Se numește Popnedea. Cronică literară [jurasem că nu voi mai lua...] Jurasem că nu voi mai lua peana ... spre a nu rădica asupra capului meu, ca mai zilele trecute, urgia nu știu câtor părechi de rime tot una și una. Am pățit-o și n-aș mai voi s-o pat. Mărturisesc că eu am fost culpabile. Într-un moment de uitare, am cutezat să arunc o glumă profană asupra numelui său. Înțelegeți bine că este vorba de tânărul Aamsky. Recunosc deci că sunt dator să fac o amendă onorabile contelui de Geniadevsky. Nu vă mirați, doamnelor și domnilor, de acest nume nou; este numele lui; un nume pe care l-a ... aflați-mi ceva mai nemerit. Sfidez pe toți comții de pretutindeni s-aibă o titulă mai nobile, mai sonoră, mai poetică, mai caracteristică și cu o

 

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria

... vin să vi le împărtășesc. Lancereaux, murind, mi-a lăsat mie greaua po­vară de a duce la bun sfâr­șit o carte [3] , de o importanță capitală, pe care n-a avut vremea s-o termine. În același timp, mi-a dat și sarcina morală să fac cunos­cută lumii opera lui, care e imensă. Dar, o asemenea moștenire e peste puterile mele. Aici, în București, mai ales, sunt ca într-un puț. Oricât voi strigă, nu mă va auzi nimeni. Voi ... viața pentru a scăpa pe aceea a altora. În ce altă profesie se găsește abnegația absolută de sine, pe care medicina o impune celor ce o exercită? Este evident deci că, dintre toate profesiile, medi­cina este cea mai bine­făcătoare. Dar, - în plus, - medicul, prin profesia sa, devine prietenul și ... de bolnavi, - care ar pieri dacă ar fi părăsiți, - vin la spital. În asemenea condiții se află, de pildă, un dulgher care, căzând de pe o schelă, și-a frânt o ...

 

Gheorghe Asachi - Voichița de Românie

... pe câmpul bătăliei? Din voi poate una are un amant între acii hoți de munte? Dacă aș afla pe una, cu mâna mea aș perde-o ca p-o trădătoare a patriei! Mina: Lacrimile care le vezi rourând și suspinele ce le auzi sunt acele a mumelor și a ... pe poloni, nici pe unguri, nici pe tatari, nici pre noi și chiar nici pre voi, ce sunteți cu dânsul de un sânge și d-o lege! Iaca acuma că țara ta, moștenirea și corona părintească cată a ț-o răpi de pe capul tău! Unei nații și unui domnitor independent, precum suntem noi, mare ovelire ar fi a i se supune. Oare ... apropie oara dezlegării soartei mele, luceafărul meu pănă acum mi-a favorat, el va lumina și acum, cungiurată de nourii înunecați, calea care o voi răzbate cu a mea spadă. Scena VIII Vlad și Codrat Vlad: În lovirea ce avem a face asupra moldovenilor, mă ... Unde-i scut, unde scapare Aflu-n astă turburare! Amar mie, amar mie, Ne-or să ducă în sclavie. (Spăriete, fug.) Actul II Scena I ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Istoria unui țânțar

... a întreprinde zborul, dar mai întâi mi-am cercat aripile și, întinzându-le, începui a bâzâi cu ele atât de armonios, că singur rămăsei încântat. Bzzz... în felurite tonuri muzicale, zbârnâiam cu o inspirație poetică, înce­pând întâi imnul de fală al creatorului lumii. Nu știu, dacă eu am împrumutat ideea din oratoriul lui Haydn4, sau Haydn de ... marș militar al coloanelor noastre de atac ce merg cu asalt la orgiile noastre de sânge. Și în urmă am sfârșit repertoriul meu vocal cu o romanță plină de simțire, adresată viitoarei mele iubite, stăpânei inimii mele. Această melodie am cântat-o cu atâta sentiment că, apropiindu-mă de mama mea, o găsii lăcri­mând de pătrundere. Cu frăgezime netezindu-mă cu piciorușul pe cap, mi-a zis: „Ascultându-te, fiul meu, sunt pătrunsă ... nici pasărea, și pasărea vede aceea ce nu poate vedea nici omul. Uită-te pe luciul apei sub umbra unei rădăcini putrede, cum se deosebește o pată mohorâtă ce se mișcă, acolo sunt bacilele holerei. Mai departe altă pată verde, compusă din ciupercile microscopice ale figurilor galbene. O, ce nu ar da oamenii să vadă structura lor ciudată pre-cum o vedem noi“. — Și de unde te-ai făcut tu, mamă, atât de învățată? ...

 

Titu Maiorescu - Neologismele

... prin greutatea sa științifică, ci prin cea fizică; în februarie 1876 dl Hasdeu cu vreo 25 de alți „redactori“ înființară în București chiar o întreagă Revistă literară și științifică, a cărei prefață o arăta mai ales menită a fi o direcție „sănătoasă“ în contra așa-numitei direcții „noi“ a noastră. Ast[...]nsă — pare c-ar fi zecimi de ... vor fi ajuns oamenii încetul cu încetul să se înțeleagă mai bine unii pe alții și să se mai îmblânzească, se va fi arătat încă o dată legea cea cunoscută, după care o stăruință neclintită nimicește în orice evoluțiune a spiritului rezistențele mai ușoare. Dacă dar în aceste rânduri de introducere am amintit o luptă acum împăcată din mica noastră mișcare literară, nu este pentru a redeștepta violența vechilor dezbateri, ci este, din contră, pentru a ... ei în scrisori și în ziare, pe catedra școlii și la tribuna parlamentului. Căci profesorii, deputații și scriitorii noștri mai de frunte și-au făcut o parte însemnată a studiilor în limbi străine. De aici urmează, firește, că ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>