Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru ARE SĂ

 Rezultatele 611 - 620 din aproximativ 2615 pentru ARE SĂ.

Ion Luca Caragiale - Accident parlamentar

... ministrul mânios, trântind cu mâinile pe pupitru! Asta nu e parlamentar! asta nu se face! — Ce e?... ce e?... și un cerc simpatic începe se strângă împrejurul ministrului, care spumează de ciudă. — Mi s-au prăpădit notele! mi le-a sustras opoziția desigur! Asta nu e ... fiindcă mi s-au prăpădit notele... — Și dumitale? întrerupe ministrul. A! atunci e o sistemă: s-o știm ! — Dar cine poate le fi luat? adaogă ministrul privind fulgerător pe un senator din opoziție care zâmbește în față-i și care-i răspunde dând din umeri: â ... sunt glume puțin parlamentare... în nici un parlament european nu se fac astfel de farse!... — Dar, domnule ministru, îți jur! și toată lumea începe râză. — Atunci desigur d-ta, zice ministrul cătră un altul. — Pe onoarea mea! Asupra acestora, i.p.s. sa mitropolitul, atras de aglomerația de dinaintea ... liberale. A! infam colectivist! tu mi le-ai luat? Și se repede roșu ca focul, apucă pe adversarul său de piept și-ncepe -l zguduie cu putere: — Astea vi sunt mijloacele de luptă? Notele! Dă-mi notele! Am lucrat o noapte la ele; dă-mi-le înapoi

 

George Coșbuc - Draga mamei

... a dus prin țară Poveste și veste, Și-apoi nu-i poveste, Firei plăcea tare Feciorul pe care Fată-sa-l iubea, Însă el n-avea Averi grămădite, N-avea căsi și vite; Fira deci fierbea Și mi se ciudea, Căci dânsa voia Fata-i iubească Pe-un fecior cu stare Și cu vâlfa mare... Tot așa și iară Și-acum stând afară Fira se ciudește Și mi se sfădește ... duce Unde-i drumul cruce Și le va-ngropa Și-n pământ vor sta Din zori până-n seară Și până-n zori iară, Farmecul piară, Răul se stângă, Vrajele strângă Firicele coapte: Ceasul rău de noapte; Dragostea copilei, Ceasul rău al zilei! Și-apoi Fira-n zori Pe la cântători le scoată-afară, Și-apoi de cu seară Când se va culca, Le va așeza Sub perina sa Căci din vrăjitură Și din făcătură Ierbile ... vis O babă i-a zis, Că Fira pe fată S-o prefacă moartă Și s-adune fini, S-adune vecini Și neamuri strângă Pe fată s-o plângă Și mi-o bocească ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor 3

... numa pentru acest sfârșit au rânduit Dumnezeu în sfânta a lui besĂ©rică acĂ©ste 40 de zile ale postului acestuia, pentru ca aibă păcătoșii pricină se pocăiască de păcatele lor și Dumnezeu arate cătră ei milostivirea lui. Au rânduit această vrĂ©me fie ca o zeciuială anului, nu pentru dânsul, ci pentru folosul nostru, pentru ca lăsăm răutățile, pentru ca înfrânăm patemile, pentru ca supunem trupul, pentru ca facem lucruri creștinești și plăcute lui Dumnezeu: hrănim pre săraci, miluim pre cei streini, ertăm pre cei greșiț, arătăm dragoste cătră Dumnezeu și cătră vecinul nostru, iar mai vârtos pentru ca ne curățim cugetele noastră de tina păcatului și cĂ©rem, ertăciune de la Dumnezeu pentru necinstele ce i-am făcut, peste tot anul, cu gândul ... pe fiiul acelui om ce avea, din copilărie duh mut. Și oare câț s-au învățat dintru aceasta tacă păcatele cĂ©le streine și -ș ispoveduiască, cu umilință, precum cade, păcatele lor? Zile vor zidi și nimenea întru dânșii. Câț era obicinuiț

 

Vasile Alecsandri - Doina (Alecsandri)

... Vasile Alecsandri - Doina (Alecsandri) Doina [1] de Vasile Alecsandri      Doina, doiniță! De- avea o puiculiță Cu flori galbine-n cosiță, Cu flori roșii pe guriță! De- avea o mândrulică Cu-ochișori de porumbică Și cu suflet de voinică! De- avea o bălăioară Naltă, veselă, ușoară, Ca un pui de căprioară! Face-m- privighetoare De- cânta noaptea-n răcoare Doina cea dismierdătoare!                  *      Doina, doiniță ... în punguliță Ș-o sorioară de bărdiță! De- avea, pe gândul meu, Un cal aprig ca un leu, Negru ca păcatul greu! De- avea vro șepte frați, Toți ca mine de barbați Și pe zmei încălecați! Face-m- un vultur mare, De- cânta ziua, la soare, Doina ... Și i- zice: „Mândruliță, Mă jur p-astă cruciuliță te țin ca un bădiță!“ Și i- zice: „Voinicele, te-ntorci cu rândunele Peste dealuri și vălcele!“ Și le- zice: „Șepte frați, Faceți cruce și jurați Vii în veci ...

 

Mihai Eminescu - Geniu pustiu

... predilecțiune pentru vechituri), am dat peste un volum mai nou: Novele cu șase gravuri. Deschid și dau de istoria unui rege al Scoției care era devină prada morții din cauza unui cap de mort îmbălsămat. Închipuiți-vă însă că pe cine l-a pus litograful figureze în gravuri de rege al Scoției? Pe Tasso! Lesne de explicat: Economia. Am scos întradins portretul lui Tasso spre-a-l compara ... — O! nu trebuie oameni mulți pentru asta... Spiritul public este fapta puținor oameni. O singură frunte unsă cu mirul lui Dumnezeu e în stare forme din oceanul cugetărilor omenești o singură volbură gigantică, care se-nalțe din fundul abisului mării până sus în nourii gânditori din cerul luceafărului ce se numește geniu... Arătați-le iasma viitorului și se vor ... unde-ar ajunge de-ar urma tot astfel și se vor întoarce... Dar în fine — adaose el c-un surâs sceptic — de ce cercăm noi a ridica generațiunea cu umărul? Tot ce se-ntâmplă pe lume rezultă. De-o fi ca ei

 

Alecu Russo - Studii naționale (1840)

... Pentru ce suntem dispuși a da simpatiile noastre acelor prigoniți de asprimea legilor? Ne place oare traiul lor zvânturat? Am vrea, ca dânșii, dormim prin păduri cu capul rezemat de rădăcina unui stejar, cu mâna pe oțelele pistoalelor? Am vrea stăm de pândă pe vârful unei stânci, ne expunem zilele necontenit la trude, la pericole, la lupte? Ne încântă ideea unui om ce are curajul de a se revolta în ... Ca știi ce vrem, cucoane, află că eu sunt Bujor. — Bujor? — Bujor! — Am înțeles, adăugi boierul. Iată punga, însă te rog nu-mi treziți nevasta. — N-ai grijă, noi nu speriem femeile... Câți galbeni ai cu d-ta? — 150. — Numai? — Numai! â ... însă autorii acelor balade? Poporul însuși, poporul întreg!... De aceea poezia lui cuprinde atâta frumusețe, care încântă și minunează auzul. Un singur om nu ar avea o comoară așa de bogată în imagini poetice, în idei mărețe, în simțiri duioase. Câteodată se întâmplă ca hoții fie și poeți; ei atunci își fac cântecul după plac și îl răspândesc în țară prin gurile lăutarilor. Ion Petrariul din ținutul Neamțului a

 

Alexei Mateevici - Lupta moldovenilor pentru drepturi

... sine mari puteri ascunse, care așteaptă numai dezvoltarea (desfășurarea) lor. Și odată desfășurate, ele pentru totdeauna ne vor face pe noi fericiți în toate privințele. ne sculăm dar din somnul nostru, cum s-au sculat acum mai mult de un veac frații noștri de peste Prut. ne pornim munca în pace și liniște pe calea binelui. Și știm că deșteptarea noastră stă numai într-o muncă culturală (de minte). Trebuie avem în vedere că asta-i scăparea noastră de întuneric. De pildă, începutul binevoinței pentru limba moldovenească are mare însemnătate pentru alegeri la noi în ... pe cât va fi cu putință, gazeta noastră. Însă dacă limba națională are așa însemnătate în fața alegerilor viitoare, apoi cu atât mai mult trebuie lucrăm noi la înălțarea ei, la răspândirea culturii (învățăturii, luminării) noastre și ne folosim de ea pe cât se poate de larg. Îndeobște, cu cât mai mult primim, cu atât mai mult trebuie lucrăm, ca dobândim ceva și mai mult. Așa stă acuma lucrul nostru, lucrul poporului (norodului) moldovenesc. Și o repet (o zic iarăși): ținem minte că noi, mulțumită culturii naționale putem viețui ca un popor înaintat. Iar cine vrea viețuiască acela trebuie

 

Ioan Slavici - Barbaria modernă

... orÄ­ EvreÅ­, se află în miserie, noÄ­ îl ajutăm după putințele nĂ³stre; dacă vre-un Român ar voi jefuiască pe un EvreÅ­ orÄ­ -l ciomăgĂ©scă, noÄ­ am sări -l apÄ•răm pe Evreul năpăstuit: ce trebue Ă³re facem, când Românul se află în miserie, când el e jefuit, el năpăstuit? Iubirea de Ă³meni nu cere ca -l ajutăm și -l apÄ•răm și pe el? Românul acesta e om al iubiriÄ­ de ordine, blajin și muncitor, se mulțumesce cu puțin, ba suportă tĂ³te ... ci pe Ă³meniÄ­ desbrăcațÄ­ de firea omenĂ©ască, carÄ­ străinÄ­ aÅ­ fost și străinÄ­ aÅ­ rÄ•mas, pe hainiÄ­, carÄ­ nu sînt în stare se iubĂ©scă și profită fie de nepriceperea, fie de slăbiciunile, fie de strîmtorările nĂ³stre, ca ne ruineze și se facă stăpâni pe puterile nĂ³stre viÄ­. E destul de largă țara nĂ³stră pentru-ca ne încapă pe toțÄ­ și destul de mănos pămîntul eÄ­, ca tuturora ne dea hrană, dacă muncim cu toțiÄ­ fie-care în felul luÄ­ și nu caută uniÄ­ tragă mișelesce bucata de la gura altora. AcĂ©sta e ceea ce suferim, și barbarie în cel maÄ­ propriÅ­ înțeles al cuvîntului este

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Răzvan și Vidra

... știi oare că la moarte-i pe toți robii săi iertase?... Singurul vlădică-n lume, sau cel puțin la români, Care nu voia ca frații fie slugi și stăpâni, Fiind tot un os ș-o carne... Așa scris-a în diată, Poruncind plece slobozi toți țiganii săi deodată; Toți, moșule, pân'la unul: bărbați, copii și muieri... S-a spart lanțul! De-atunci, iată, două ... le țigan mi-l românește, Toate lucrurile-n lume cu susul le pune-n jos: Îngerul urât se pare, ucigă-l crucea, frumos!... Dar eram uit, băiete, de-a te-ntreba, cum te cheamă? RĂZVAN Pe mine Răzvan... Smaranda chema pe drăguța mamă; Muri an.. ba nu!... trăiește ... cugetul meu, Și va trăi totdauna, până voi trăi și eu!... TĂNASE Dumnezeu mi te-ajute, precum tu m-ajuți pe mine; Zilele tale curgă tot zile lungi și senine; Iar nevoia doboare pe-oricine-ți va fi dușman!... Rămâi sănătos, băiete!... Ce păcat că ești țigan!... (Pleacă murmurând: "Răzvan, Răzvan, Răzvan"... apoi se întoarce) Știi ce ... ...

 

Vasile Alecsandri - Novac și corbul

... un Novac, Un novac, Baba Novac, Un viteaz de-al lui Mihai [1] Ce sărea pe șapte cai De striga Craiova vai! El un fecioraș avea Și tot astfel îi zicea: ,,Fecioraș, Gruiuțul meu! Ascultă de ce-ți zic eu, nu cazi la vreun loc rău, La loc rău și mult departe În neagra străinătate. [2] Dacă sorții te-or purta Țările de-a ... n Stambul de a intra, Tu de asta nu uita: Vamă dreaptă plătești, Armele -ți oțelești, Hainele -ți primenești Ca pari un biet sărac, nu semeni a Novac, Că nu-i turcilor pe plac." Grue-n Țarigrad intra, Vamă dreaptă el nu da, De haine nu se ... divan că se ducea Și din gură-așa zicea: ,,Auzit-am, auzit De-un voinic ce mi-ați robit, Iată-mă-s că am sosit vi-l plătesc îndoit". El desagii deșerta, Turcii toți năvală da, Și pe jos se tăvălea, Unul pe-altul se-mpingea. Iar Novac că alerga ... soi de coifură împodobită cu pene de struț, cu care domnii Moldovei și ai Valahiei erau încoronați când ei mergeau de se închinau sultanului ca ...

 

Mihai Eminescu - Între nouri și-ntre mare

... şi-ntre mare Între nouri și-ntre mare de Mihai Eminescu Între nouri și-ntre mare Zboară paseri călătoare ­ Cum nu pot și eu zbor mă iau pe urma lor! Și departe de la maluri Trec corăbii peste valuri, Trec cu pânze lucitoare Și se pierd în depărtare. Cum nu ... trece, frunza pică, Trece fără mângâiere, Ca izvorul de durere, Trece și se prăpădește, Arde și se mistuiește, Fără noimă, fără rost, Bine-ar fi, nu fi fost. Vai de-acela ce iubește Și nu se învrednicește câștige ce-a dorit, fie-a lui ce-a iubit. Puica cea dezmierdăcioasă, Din ochi negri mângâioasă, Puica ademenitoare, Din ochi negri visătoare, Dragostea de ... porumbiță, Cu gurița mitutea, Cu gropițe lângă ea, Cu zâmbirea ei cu haz, Cu gropițe în obraz, Și cu dragostea în ochi De mă tem n-o deochi. Noaptea când te-nchipuiesc Îmi vine -nnebunesc, Iară ziua lua Lumea-n cap de jelea ta. Norilor, o, norilor, Unde-i țara florilor? Unde ea acum trăiește, Iară câmpul înverzește ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>