Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU MAI
Rezultatele 601 - 610 din aproximativ 2740 pentru NU MAI.
Pitarul Hristache - Povestea mavroghenească
... casele d-o parte Numai de arme-ncărcate. D-altă parte te uitai Și la el și înghețai Că-l vedeai cu-n hîrz străin Nu-și semăna a creștin. Cîndu-l auzeai vorbind Încremeneai tremurînd, Din damuit și din chiafîr, Și din as și din caldîr, Nu-l mai puteai potoli Nici a-l mai înconteni. • • • • • • • • • • • • • • • • Avea cîțiva spînzurați În port schimbat îmbrăcați, Cu ... găitanuri pe muche, Cu iminei în picioare Și cu genunchile goale, Cu mînicile sumese Și prin mîni gloanțele dese, Galeonii, le zicea, De lîngă el nu lipsea. • • • • • • • • • • • • • • • • Nu mergea cu pompă mare, Ci călare voinicește Și la cap legat turcește ; Ca galeongii dinpreună Și mazdrac fiind în mînă ! Și pe unde nu gîndeai P-acolo îl întîlneai ; Tiptil, pe jos și călare Prin tîrg și prin mahalale ; Uneori în port turcesc Alteori călugăresc. • • • â ... să-l vază lumea toată La ce treaptă a ajuns Și cît s-a-nălțat de sus. Aferim Dumitrăchiță, De-ar ...
... poemă, gând pe suflet domnitor, Când joci calul în boestru sau când pintenu-l iuțește. Într-o magică splendoare zbori de lume uitător, Nici săgeata nu te-ntrece și te-avânți fără-ncetare, Sub un farmec de himeră, după ea urmăritor. Din real ieșit afară nu mai ești ca orișicare,... Te-nzestrezi cu mâneci roșii la tunică de satin, Chipeș, nalt, cu stemă-n frunte, pleci pe visul tău călare, Și se ... este șoapta ce din toate se ridică... Printre smârcuri se deșiră caravana ce pândești, Ș-a mongolilor escortă e o stavilă prea mică; Mai avută va fi prada decât singur te gândești... Melancolică te-așteaptă fidanțata pe confine... Că purtată fu în suflet vei putea să-i dovedești... Înstela ... n veacuri enigmaticul colos. VII Dar un crivăț năpustește viscolirea lui brutală... Inspirarea exalează un suspin automnal, Și pustia înghețată se desfășură fatală. Viața însă nu-ncetează cursul ei fenomenal, Din cenușa cea mai rece, izbucnește înfocată, Se va-ntoarce, se va-ntoarce, strălucitul Germinal. Și mi-e inima, zadarnic, de răstriște încercată Pentru veci, sub deznădejde, nu ...
Ion Luca Caragiale - Baioneta inteligentă
... mă revolt. Când vine d. capitanul tun și zice: — Mâine ai servici... — Neică Guță — zic — oi avea, n-oi avea servici, nu știu, da rublă știu că n-am, și nici n-o să mai am de aici înainte. Scurt! — Atunci... cum? — Iac-așa. — Atunci te bag la arest. — Să poftești! — Car' va s' zică ... din greu, își ridica șorțul și se ștergea la nas. După aceea, când își lua pușca-napoi, foarte politicos: — Mersâm... Am aut noroc; dacă nu am uitat șorțu pa mine, cu ce m-am șters la nas? De atunci, n-am mai băut cafea cu caimac! în sfârșit, iată că se-ntorc înapoi spre palat trăsurile oficiale... Strigam încă ura, când trecea pe dinaintea noastră escadronul de ... gărzii, m-am întâlnit cu d. Guță — îl făcuseră perceptor, și era foarte vesel! L-am întrebat în glumă: — Nene Guță, ce se mai aude cu decorația mea? — ...Care dicorație...? — Aia... nu ții minte?... o rublă și jumătate... — Dracu să-i știe, d-le Iancule, ce-a făcutără ăia de la comenduire, că eu ...
Paul Zarifopol - Alecsandri (Zarifopol)
... Alecsandri și insuflător de idei al acestuia, formulează precis simptomul nou ce caracteriza tinerimea intelectuală de la 1848. El zice: oamenii de astăzi uită că nu au avut tinerețe. În ziua răsăririi lor, pe la 1835, cel mai tânăr din ei era mai bătrân încă decât cel mai bătrân din bătrâni. Într-un curs de 20 de ani, mai mult a trăit Moldova decât în cele de pe urmă două veacuri. Întâmplările lumii de primprejur mureau la granița țării; vălmășagul veacului îi ... obiceiuri orientale; noi am răsărit în larma ideilor nouă ochii și gândul părinților se îndreptă la Răsărit, ai noștri ochi stau țintiți spre Apus! nimic nu mai leagă Moldova de astăzi cu trecutul, și fără trecut societățile sunt șchioape. Națiile care au pierdut șirul obiceiurilor părintești sunt nații fără rădăcină, nestatornice, sau ... discursul introductiv la cursul de istorie națională, 1843. Oamenii aceștia vorbesc despre romanomanie vedeți ce repede mergeau lucrurile în societatea română. Și prețios este că nu erau numai vorbe: romanomania ajunge de prisos și ridicolă, fiindcă se născuse o cultură, cel puțin o literatură românească, ce nu mai ...
Mihail Kogălniceanu - Dorințele partidei naționale în Moldova
... și Duhamel. De la 1 april și până acum, sfârșitul lui august, în toate tristele împrejurări ce au înconjurat țara, moldovenii au răbdat cu cea mai mare resignație (căci nu putem zice curaj) toate biciurile ce le-au venit și de la Dumuezeu și de la oameni. Cruda cârmuire a domnului, ridicarea tuturor ... venit. Astăzi nu se mai atinge numai de îndreptarea abuzurilor și de izgonirea săvârșitorului lor. Căderea acestora îi ca și împlinită. Însă o chestie mult mai mare se ivește: regenerația Moldovei îngenuncheată sub Mihail Sturdza v. v., înzestrarea ei cu instituții analoage cu epoca noastră. În ființa a ambelor ... și fără care nu poate să fie în țară nici pace, nici propășire. Prin o asemene solanelă declarație , făcută cu vrednicie și cu unanimitate, moldovenii nu sunt rebeli, nu se pun în luptă cu nimeni. Ei sunt prea slabi spre a lovi driturile altora; dar cer ca și driturile lor să fie ... este ca dreptatea , iar nu puterea să prezideze la soarta lor. Înainte dar de toate, moldovenii protestă despre nestrămutata lor hotărâre de a nu ...
Alecu Russo - Scrisori (Russo)
... vei simți un mare deșert în suflet, căci amicul tău Russo îți va lipsi. Ah! această idee m-ar face să vărs lacrimi amare, dacă nu mi-ar plăcea mai bine să râd în fața prigonirii ! Mângâie-te, frate, căci toți cei ce poartă numele de Russo sunt destinați a fi persecutați: omonimul ... Așa că sunt la ultimele mijloace, furcile, violența și terorismul. Și unde aceasta? În Banat, Transilvania și la românii care locuiesc dincoace de Tisa. Să nu uităm că suntem 12.000.000. Cu cât ne vom ține mai tari, cu atât ei vor acorda... căci slavii nu gândesc nimic mai puțin decât să-i înghită, ori să-i nimicească!... Deocamdată românii de aici se zbat în neputință și în sărăcie. Nu uita că Ungaria își zice regina fostei Valahii. Trăiască România. Adio,bunul meu, bravul meu... Sărută steagul din partea mea. V-ați purtat bine. Sărută ... evenimentele acestei țări, bucurându-mă de ospeția ce o primisem; și dorind în fine ca să mă întorc în patria mea, am luat drumul cel mai drept, adică pe la Dej; se vede însă că în Ungaria drumul cel mai direct nu-i nici cel
... de Miron Costin 1673 Cine-și face zid de pace, turnuri de frăție Duce viiață fără greață într-a sa bogăție. Că-i mai bună dimpreună viiața cea frățească Decâtu râcă, care strică oaste vitejească. Cine-i bogat de-avere pre lume-n tot omul, De nu v-avea-ntru sine locuindu pre Domnulu, Acela de-avuție sațiu nu mai vede. De i-ar da toată lumea, elu totu nu să-ncrede. Și de câtu multu strânge, mai multu să lărgește Și tot deșertu să vede-ntr-averea ce-i crește. Deci nime-ntr-avere să nu să gândească. Că va putea să să-mple, să să odihnească. Iară-ntr-a cărui sufletu Domnului lăcuiește, Acela de nemică nu mai jeluiește. Pentr-aceia totu omulu să nu
Ion Luca Caragiale - Resbelul 1877
... desigur pace dacă nu era războiu; apoi, întemeiați pe această matură judecată, membrii Clubului Lătrătorii la Lună s'au rostit în ședință solemnă, că dacă nu se făcea războiu era să fie pace bună. Aceasta poate da o idee, deși slabă în adevăr, despre logica care a predomnit la ... public în capitală. Războiul - iată evenimentul cel mare ! Noi am zis-o și o susținem sus și tare: Vapoarele turcești umblă pe apă, și când nu umblă... stă pe loc; - oastea rusească stă pe uscat, și când nu stă... umblă. Aceasta produce senzație în toată lumea europeană, care a ajuns de nu mai are poftă de mâncare, pentrucă nu mai are ce mânca - criză mare ! Apoi, întrucât privește acțiunea războinică chiar, ziceam: Ca doi berbeci pismătareți, cari stau gata să se arunce unul asupra altuia ... este neînduplecat; Sultanul este mahmur. Cei doi berbeci voiesc cu orice preț să se bată reciproc. Întrucât privește acest războiu, prevederile noastre sunt categorice: Dacă nu Sultanul, Țarul va fi învingător - și vice-versa. Aceasta încă nu o știu destul de bine diplomații, și pentru aceasta nu ...
Mihai Eminescu - Moartea lui Ioan Vestimie
... Mihai Eminescu - Moartea lui Ioan Vestimie Moartea lui Ioan Vestimie de Mihai Eminescu 1. Ioan Vestimie nici nu era predispus să fie vrun om mare, nici pretindea să fie. Se poate însă că era mai lipsit de invidie decât alții, că recunoștea cu multă ușurință meritele altora și nemeritele sale, din care cauză lumea-i zicea că e un spirit ... de inimă. Nu putem decât să deplângem moartea prematură a unui tânăr care, pe lângă un caracter solid și demn de toată încrederea, mai avea un spirit fin de observație și multă dreaptă judecată. El nu-și putea explica cine-i jucase festa ca să-l anunțe drept mort prin ziare. Ieșind pe uliță, o lună plină de toată frumusețea împânzea ... el pe unul. — N-am nume, n-am fost botezat, zise copilul râzând. Același răspuns i-l dete al doilea copil. Astă-seară el nu mai merse la cafenea, dar s' așeză în portalul teatrului, ca să admire femeile cele frumoase cari ieșeau după spectacol. În curând văzu ieșind, roșie ca ... înțeles. Alaltăieri încă aveau drept să râdă și râsul și vorbele lor mă dureau, azi... — Ai dreptate, dar unde mergem? — Ce fel? Tu ...
Mihail Kogălniceanu - Prefață la Cronicile României sau Letopisețele Moldaviei și Valahiei
... deosebire demnă de toată mirarea este soarta națiunii române! Din început înconjurată de puternici vecini, în luptă seculară cu ei, supusă apoi și sfâșiată în mai multe trunchiuri, nu o dată ea a fost pe marginea prăpastiei; nu o dată existența și chiar numele său au fost în ajunul de a fi șterse din cartea omenirii; și, fapt curios, tocmai în ... prin hidoasa convențiune de la Balta-Liman, care este negațiunea a toată independența, a toată libertatea și legalitatea din lăuntru! Domnii nu se mai aleg de țară; ei se numesc în Constantinopol sau, mai bine zicând, în Petersburg; și nota contelui Nesselrode contestă națiunii române până și glorioasa sa origine! Când prezentul era atât de negru, iată și viitorul ... de legăturile clăcii și ale drepturilor feudale! Iată ce a făcut generația de la 1848-1864, generațiune la care, să-mi fie permis, nu fără oareșicare mândrie, de a mă număra și eu! Dară, aceste reforme odată proclamate, nu mai era decât de a le aplica cu înțelepciune, cu sinceritate și de a le conserva cu bărbăție. Din nenorocire, cei de ...
Ion Luca Caragiale - Addenda - Justificarea unor expulzări
... popor român, pe lângă lecții de toleranță religioasă și liberalism și lecții de limbă românească. Și Statul român să stea nepăsător față cu toate acestea ? Nu, asta nu se poate. Dacă națiunea noastră este prea curată ca să nu se teamă de întinarea balelor semitice; dacă poporul nostru este prea cu minte ca să nu răsplătească ingratitudinea israelită decât cu un suveran dispreț, - Statul român nu poate îngădui mai mult asemenea agitații d'adreptul criminale: el este dator să le pilduiască cu toată asprimea. Vom reveni. II Dacă revenim astăzi asupra străinilor cărora Statul ... le-a acordat-o până acuma. Șadă aici, muncească onest, respecte autoritatea noastră, și vor găsi la noi stima și îngăduința, pe cari nu le-ar putea găsi nicăeri în cea mai ospitalieră țară din lume. Să știe însă oricine că această îngăduință le-o acordăm de bună voe, și nu le-o acordăm acelora cari, adăpostiți la noi, cutează să nesocotească autoritatea noastră, și cu atât mai puțin acelora cari agită și fac urziri contra liniștii și siguranței Statului. Al doilea cuvânt pentru care revenim asupra chestiunii este acesta. Foile opoziționale dela ... ...