Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru NIMIC

 Rezultatele 601 - 610 din aproximativ 933 pentru NIMIC.

Vasile Alecsandri - Omule, boule

... lăsași la nevoi Și-mi pierduși sărmanii boi! Apoi încă te-am mânat Și cu pușca la vânat. Pușca-n două mi-o frânseși Și nimic nu aduseși. Și-am dat cofa să te duci La puț, apă să-mi aduci. Căzuși, cofa mi-o spărseși, Nici doagele n-aduseși. Te ...

 

Vasile Alecsandri - Romanța de toamnă

... părea soră cu amorul, Aș deștepta în tine dorul Cu-a mea cântare înfocată. Dar nu-s în floarea tinereții, Și nu-ndrăznesc nimic a-ți zice! Mergi dar, copilă,-n calea vieții Întâmpinând zâmbiri amice. Eu te-oi privi oftând, ferice, Răpit de farmecul frumuseții. Și ...

 

Vasile Alecsandri - Tatarul

... tatare, strânge-i frâul, Măi tatare, lasă malul, Nu cerca a trece râul, Că, pe crucea sfintei lege! De voi doi, peste hotare, Nimic, zău, nu s-a alege, Măi tatare, măi tatare! Măi tatare, dă-ne pace, Măi tatare, stăi, nu trece, Măi tatare, nu mă ...

 

Vasile Alecsandri - Voinicul

... Vasile Alecsandri - Voinicul Cine-i tânăr și voinic Iese noaptea la colnic Fără par, fără nimic, Fără paloș, nici pistoale, Numai cu palmele goale! Cine-i tânăr și viteaz Bujori poartă pe obraz Și la potiri se arată Pieptul gol, fața ...

 

Vasile Cârlova - Păstorul întristat

... Cu chip prea dulce, prea drăgălaș! Pentru ea numai simț neputință, Pentru ea numai sunt pătimaș. De lângă mine ea când lipsește, Natura n-are nimic frumos; Sufletul tare mi se mâhnește, Orice privire e de prisos. Și drept aceea a tânguire Fac să răsune fluierul meu Lăsând și ...

 

Vasile Cârlova - Ruinurile Târgoviștii

... v-a supus. Ce jale vă coprinde! Cum totul v-a pierit! Subt osândirea soartei de tot ați înnegrit! Din slava strămoșască nimic nu v-a rămas. Oriunde nu se vede nici urma unui pas. Ș-în vreme ce odată oricare muritor Privea la voi cu ...

 

Veronica Micle - Nu plânge...

... un lanț plin de tărie Ca firul cel mai subțirel; Când soarta vrea așa să fie, Zadarnic vrei să faci altfel. Și nu mai e nimic în stare Să-ntoarcă vremile-napoi Și-acea iubire-atât de mare Ce-a fost odată între noi. Rămâi tu, dar rămâi cu ...

 

Veronica Micle - Sunt lăcrimioarele-nflorite...

... trimeteai tu mie, Și când era în orice floare Un semn de-amor, de bucurie. Ah! florile atunce date N-a mai rămas nimic

 

Voltaire - Memnon

... și să mă sârguiesc Să cinstesc mici și mari și sâ-i colachefsăsc, Să nu zavistuiesc niciodată pe nimi, Și alții, asămine, să n-aibă nimic cu mini. Iată și asta ușoară, fără de supărare Să trăiesc pre fericit fără să poftesc mare. Dar am, mai zice Memnon, încă prietini mulți ... el n-ari și trebui să cei. Trimete deci pe sluga iui la vameșu cel mari, La a lui sâgur iconom cari acum nimic n-are Dar cum socotiți au rămas când sluga alergând Cu veste ce pre ră, răbdări neavând Spuni că datornicul lui mofluz s-au arătat ...

 

George Bariț - Inimile mulțămitoare

... să mă despart pe câteva minuturi și am nădejde că, nefiind eu de față, voi vă veți purta bine. CORNELIA: Nu fii îngrijat, domnule, de nimic. Noi nu ne vom depărta din această casă. Aici vom arunca pila. Cu aceasta nu e nici o primejdie. QUINT[ILIAN]: Bine. Dar să nu ... ISIE]: Nu vă stricați jocul, coconițelor ... EMILIA: Dar dumniata vei vrea să grijești în sală, și noi îți stăm în cale. DION[ISIE]: Nu face nimic. Până vă petreceți dumniavoastră, eu voi lucra altceva. IULIE (aruncă pila) : Ba știi cum, bătrânule bune? Să ne povestești ceva din bătăliile făcute cu taicăl ... el. IULIE: Dar în primejdia de la Abemberg nu s-a întâmplat nici o nenorocire cu iubitul nostru tată? DION[ISIE]: Mulțămită ceriului, nimic nu i s-au întâmplat. Nici un fir de păr nu i s-au smintit. Gloanețele sbura împrejur de dânsul fără să-l atingă. Ca ... voi da în cunoștința generalului, ca pieptul tău să fie împodobit cu medalia eroicească. Îngrijește pentru vindecarea ranei tale, iar pentru viitoriu nu te supăra nimic. Eu îți voi răsplăti scumpa ta slujbă.» CORNELIA: Și bunul nostru tată și-a împlinit făgăduința. DION[ISIE]: Dar, coconiță bună, aceasta ...

 

Ioan Slavici - Popa Tanda

Ioan Slavici - Popa Tanda Popa Tanda de Ioan Slavici 1874 I Ierte-l Dumnezeu pe dascălul Pintilie! Era cântăreț vestit. Și murăturile foarte îi plăceau. Mai ales dacă era cam răgușit, le bea cu gălbenuș de ou și i se dregea organul, încât răsunau ferestrele când cânta Mântuiește, Doamne, norodul tău ! Era dascăl în Butucani, bun sat și mare, oameni cu stare și socoteală, pomeni și ospețe de bogat. Iară copii n-avea dascălul Pintilie decât doi: o fată, pe care a măritat-o după Petrea Țapului, și pe Trandafir, părintele Trandafir, popa din Sărăceni. Pe părintele Trandafir să-l țină Dumnezeu! Este om bun; a învățat multă carte și cântă mai frumos decât chiar și răposatul tatăl său, Dumnezeu să-l ierte! și totdeauna vorbește drept și cumpănit, ca și când ar citi din carte. Și harnic și grijitor om este părintele Trandafir. Adună din multe și face din nimica ceva. Strânge, drege și culege, ca să aibă pentru sine și pentru alții. Mult s-a ostenit părintele Trandafir în tinerețea lui. Școlile cele mari nu se fac numai iac-așa, mergând și venind. Omul sărac și mai are, și mai rabdă. ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>