Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru LĂSA SĂ CADĂ

 Rezultatele 601 - 610 din aproximativ 672 pentru LĂSA SĂ CADĂ.

Dimitrie Anghel - Fluturul morții

... în cuprinsul acesta tăinuit ca o sihăstrie, acum cînd fluturii de ziuă și-au strîns aripele obosite și s-au strecurat în cuibul florilor ca doarmă, numai miresmele și fluturii de noapte s-au trezit ca rătăcească sub lună. Copiii o știu aceasta și, în așteptarea întîiului zbor, s-au așezat cu bunicul pe lespezile scărilor calde încă de focul soarelui ... a umplut văzduhul o clipă și apoi vîntul s-a îndulcit cu un miros de trandafir, s-a împrăștiat, ca vie iarăși tainic cădelnițeze pe rînd toate miresmele. Și cînd luna, departe, în păinjenișul de ramuri, s-a aprins în fundul grădinii, ca un lampion fantastic ... lăsă cartea din mînă și privi trist, gîndindu-se că poate în curînd va trebui plece aiurea, și colecțiile lui se vor risipi fără -și fi putut isprăvi lucrarea de atîția ani începută. O slăbiciune îl cuprinse, și cum se gîndea așa, la veșnicile transformări ale naturii, deodată, un ... cine știe ce forță oarbă, căci hrană pentru el e pretutindeni și culcușurile, gata așternute de Dumnezeu. Uimiți priviră copiii, și glugile verzi se ridicară ...

 

Paul Zarifopol - Introduceri la ediția critică I.L. Caragiale, opere

... procedările lui artistice sunt adesea vechi, în înțelesul de: perimate. Socotesc că, printre oamenii astăzi în viață, sunt unii tocmai astfel așezați în timp ca poată simți viu opera lui Caragiale și, în aceeași vreme, poată imagina relativitatea ei istorică. Pentru filologii viitorului depărtat, când se vor sili, după cum le e meseria, închipuie, în scheme și fantasme fragmentare, ceea ce trăim noi astăzi și am trăit ieri și deunăzi, consemnarea gândirii și simțirii noastre, a acestora ... excesul acesta e cu deosebire vizibil la începător. Șotrocea și Motrocea din Claponul sunt doi automați prea dinadins arătați ca atare: artistul vrea tot timpul simțim că cele două păpuși nu se deosebesc una de alta decât pentru că el vrea tragă acum o sfoară, acum alta. Îndeosebi Leonică Ciupicescu, împietrit în încercările lui de căsătorie periodice, ne întâmpină, familiar, cu ticul său verbal lac ... cu indicațiile de mișcări și atitudini, în Amintiri, dar nu mai puțin în Soacra cu trei nurori sau în Moș Nichifor Coțcarul, sunt făcute ca creeze intens figurile; iar mersul întâmplărilor e continuu îndreptat astfel ca ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Micuța

... necopt, neformat, nematur, nedeplin, nesfârșit, nefinit, nepractic, nepragmatic... ça fait pitiĂ©! - De ce dar te-ai mutat în casa Anicăi? - Trebuia, frate, mă mut undeva. - De ce n-ai rămas în casa lui Klumpen? - Vrea zică tu nu știi nimica? - Despre ce? - O! o istorie foarte lungă! Află că Klumpen a căpătat un gust foarte estetic de când ... unei femei, trebuie mai înainte de toate s-o previi făr-a fi văzut, s-o faci s-admire caracterul și generozitatea ta, -i apari ca un ideal sublim îmbrobodit într-un real urât. Dintru întâi trebuie -i faci un prezent anonim, lăsându-mă pe mine a-i dezvălui la ureche, parcă în secret, numele galantului adorator, adăogând din parte ... șerpele, cel mai răce din toate ființele. În orice caz, dacă natura mea nu vă place dv., am fost destul de fericit pentru ca ea placă neneacăi matale. fi văzut azi-dimineață cu ce ochi dulci... Cucoana Ana, lângă care ședeam, m-a pișcat de genunchi. - De ce mă pișcați, cucoană ... penal îți voi reporta despre rezultat. S p i ț e r u l, manu propria . P.S. - Trimete-mi chiar acum sania ta: aș vrea

 

Nicolae Gane - Catrințaș

... venea într-o cumplită tiharaie , în gura unei văgăuni, era cu deosebire fioros. — Dacă e urs în pădure, îmi zise pristavul , pe aice trebuie iasă, că n-are pe unde cotigi. N-are pe unde cotigi, repetai eu în gând. Vra zică, trebuie mă țin bine nu-mi dau pielea ursului în loc mi-o deie el mie. Și cum stam așa în așteptarea pornirei haitașilor, fără vreu îmi veniră în minte cei trei urși a lui Catrințaș. Auzi, trei urși!... Unul înțeleg... doi, treacă-meargă... dar trei, fără șagă ... care ajunși pe un colnic din fața noastră înaintau spre linia pușcașilor. De-acuma, aține-te, cucoane Neculai! Parc-o furtună a prins învăluie pădurea, parcă au început brazii dănțuiască, parcă năvălea asupra noastră un potop înece lumea, așa clocoteau munții de vrăjmaș. Se speriau toate vrăbiile, toate mierlele, toate ciocănitoarele, tremurau frunzele, tremurau ecourile, tremura și inima mea. Și doar ... se clătina vreo creangă pe copac, un fior rece mi se strecura prin trup și părul mi se ridica măciucă în vârful capului. Dacă vrei știi, iubite cetitor, ce va

 

Petre Ispirescu - Greuceanu

... că era și meșter la cuvânt Greuceanu nostru. El își puse nădejdea în întâmplarea aceasta și își zise: "îmi voi încerca norocul. De voi izbuti înduplec pe împăratul a ierta pe acești oameni de la moarte, mă voi încumeta mă însărcinez și cu cealaltă treabă; iară de nu, sănătate bună! Mă voi duce de unde am venit. Asta fie în norocul meu; niciodată nu strică cineva facă o încercare". Și astfel, poftorindu-și unele ca acestea, aide, aide, ajunge la curtea împărătească. Înfățișându-se la împăratul, atâtea îi povesti, așa cuvinte ... nu pot schimb nici o iotă, nici o cirtă din hotărârea mea. Și aceasta nu pentru altceva, ci numai și numai pentru că voiesc fiu drept. Poruncile mele voi fie una pentru toată împărăția mea; la mine părtinire nu este scris. Văzând statornica hotărâre a împăratului și dreptatea celor vorovite de dânsul ... Aur; dar și pe acela c-o lovitură îl voi culca la pământ. Greuceanu, auzind, ieși pe pod și strigă: - Vino, zmeule viteaz, în săbii ne tăiem, sau în luptă ...

 

Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos

... DREPT ÎN PUSTII. LA CONAC! VAI DE BIETUL GOGOL, CE ERA PAȚĂ! Ai voit, amice, ca mai nainte de a o tipări, citesc eu, în manuscript, cartea românească ce tu ai compus sub titlul de Manualul vânătorului și, după citire, -mi și dau părerea asupră-i. Pentru atâta încredere, nu am cum -ți mulțumesc; dar, teamă-mi e că, acordându-mi mie o așa amicală și lingușitoare precădere, n-ai nimerit tocmai bine, o, iscusite vânătorule! Oare ... medicinii veterinarii sunt mai peste tot locul foarte binișor furișate printre o mulțime de noțiuni istorice, de povățuiri înțelepte și de fapte interesante, care pot placă și folosească oricărui cititor. Ca fiu, dar, drept și te pun îndată la adăpost despre orice neajunsuri ar putea -ți vină de pe urma cuvintelor mele, recunosc, iubite autorule, că, deși tu n-ai avut de gând, ca liricul nostru străbun Orațiu, arăți poeților din viitorime poteca cea bună, însă tot ai știut, chiar și în materie de vânătorie, urmezi părinteștile lui povețe, luând drept deviză tăcută a scrierii tale, faimoasele lui versuri din Arta poetică: Omne tulit punctum qui miscuit utile ...

 

Nicolae Filimon - Lucia di Lammermoor. Dramă în trei acte de Salvatore Cammarano

... trei acte de Salvatore Cammarano. muzica de G. Donizetti. de Nicolae Filimon Criticul, fie teatral sau de orice altă specialitate, trebuie mai întîi de toate fie bine inițiat în specialitatea sa, studieze cu o profunditate subiectul ce voiește a critica și, în espunerea criticei ce va face, arate adevărul fără parțialitate sau pasiune, căci altfel el devine, poate și fără voia lui, un calomniator sau un adulator, și în loc contribuiască la luminarea publicului, din contra, îl face piarză și puțina cunoștință a binelui sau a răului cu care l-a dotat natura. Asta fu simbolul credinței ... contrariu cu specialitatea geniului lui Donizetti; cu toate astea, aria din primul act, pe versurile: Cruda, funesta smania [3] indică pînă la evidență furia ce naște și mărește din ce în ce în inima superbului Asthon, cînd se vede contrariat de soru-sa Lucia în realizarea ambițioaselor sale planuri; iar cabaletta scrisă ... muzicală, ne permitem a zice două vorbe spre justificarea ei, pentru taxarea ce i se face de foarte pasionată. Noi nu criticăm ca scrim, nici scrim ca

 

Vasile Alecsandri - Din albumul unui bibliofil

... lui tăia pofta de mâncare chiar acelor officiers de bouche. Îngrijitor de închisori și pedepsitor acelor judecați de moarte și dați pe mâna lui ca -i omoare! lată titlurile și funcțiile Armașului! La câte scene tragice el era condamnat asiste și chiar ia parte activă! Ce fizionomie de călău boierit! Se zice că mai toți Armașii au fost străini: greci, arnăuți etc., căci românul nu a ... și care la un moment oarecare trebuie negreșit procure pacientului o gâdilire destul de stranie. Substantiv: gâde — verb: a gâdili. Așa fie?... Nu știm, dar nu pierdem sperarea că vom vedea această ingenioasă etimologie publicată într-una din fasciculele sau fașele sub care unele doici academice pretind a crește ... Avantaj destul de iluzoriu pentru pacient! însă măngâietor pentru vanitatea rudelor alese ale spânzuratului! II - Formulă de afurisenie „Fierul, pietrele și toată firea neputrezitoare putrezească și se risipească, iar trupurile acelor fără credință steie întregi și sufletele lor niciodată nu vadă lumină! -i omoare pe dânșii dumnezeiasca sabie! se facă ei mâncarea vulturilor și a corbilor!

 

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria

... i alină durerile și caută -l vindece sau, cel puțin -i evite moartea. Dar nu e numai atât. Profesia unui medic îl obligă se devoteze pen­tru cei ce suferă și, de multe ori chiar, -și riște viața pentru a scăpa pe aceea a altora. În ce altă profesie se găsește abnegația absolută de sine, pe ... prescripțiile lui. Ori, cum un medic instruit cu­noaște instinctele și prin urmare și pati­mile, îi este ușor ca, - prin grai și prin exemplu, - poată lumineze omenirea și -i îndrumeze educa­ția soci­ală, care combate aceste patimi, - adică răspândească principiile adevăra­tei morale științifice. Astfel, părintele medicinei, Hipocrate, a avut dreptate zică; „scopul final al medicinei nu este numai vindece sau prevină bolile, - ci încă perfecționeze pe oameni și -i facă mai fericiți, făcându-i mai buniâ€�. Medicul trebuie deci fie, în acelaș timp, un sa­vant care iubește din tot sufletul știința medicală, adică știința omului; ...

 

Alecu Russo - Amintiri (Russo)

... cu țărănașii; iată colo, colo în depărtare, în zarea luncii, pe deasupra pârleazului, țiganca cu desagii, o stahie uscată, prietenă cu mama pădurii , ce vine ieie băieții, umbre ce mă fac răsar și acum, deși îmi râd încet și cu iubire. Cât de dulci sunt amintirile bătăilor de inimă, cât de învăpăioase sărutările tinereții înflorite... însă ... și bate la toate ușile, la bordeie, la case și la curte; ziua armindinei în care pelinului se dă cep!... De aș fi avut noroc fiu și eu din cei învățați ce scriu în limbă frumoasă, de nu aș fi simțit în cutreieratul lumii că cea mai mare nevoie a ...

 

Vasile Alecsandri - Iașii în 1844

... acela îl socot un curier însărcinat de a se purta pe sineși ca pe un pachet dintr-un loc într-altul. Pentru ca nu intru dar în categoria plicurilor de poștă, dă-mi voie urmez după placul meu și mă rătăcesc pe unde m-a duce condeiul. La aceasta mi-i zice poate că un bun călăreț trebuie știe a stăpâni zburdările calului său; dar oi răspunde și eu că din toate lighioanele lumii, condeiul este cel mai greu de cârmuit ... după mutarea scaunului domniei în el din Suceava sub Alexandru-vodă Lăpușneanul. Aș dori, dar nu se poate zice un cântec vechi. Asemene sunt silit zic și eu în privirea acelor notițe. Las dar în seama persoanelor cu răbdare ca facă cercetări despre ele; cât pentru mine, acum deodată m-oi mulțumi a-ți arăta Iașii precum se găsește în anul 1844. Dealul ... ce se întinde cale de mai multe poște între două șiruri de dealuri, și care se duce de se unește cu șesurile Prutului, pentru ca ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>