Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FI BUN PENTRU
Rezultatele 601 - 610 din aproximativ 974 pentru FI BUN PENTRU.
Constantin Negruzzi - Aprodul Purice (Negruzzi)
... Fost-au acest domn, om nu mare la stat, însă întreg, drept, viteaz și meșter la războaie... și era mare jale Și plâns în norod pentru, pederea acestui domn bun. Vornicul Ureche, La viața lui Ștefan cel Mare Ciocârlia cea voioasă în văzduh se legăna Ș-înturnarea primăverii prin dulci ciripiri serba, Plugariul cu hărnicie ... nfocat trăsnitul tău!“ Zicând, face semnul crucei și din greu a suspinat— Cine-n minutul acela să-l vază s-ar fi-ntâmplat L-ar fi socotit că este din ceruri vrun prooroc —„Spânzurați-l! înțepați-l! tăieți-l! dați-l în foc!“ Strigă haiducii, husarii și ... tot trupul ostășesc. Ș-acum mii de lănci și săbii-pe deasupra-i se-nvârtesc Bătrânul așteaptă moartea fără a se oțări, El pentru tara lui este mulțămit a se jertfi; Dar Hroiot strigă să-l lasă; catanele se supun, Îi iac loc, se dau în lături ... să pân' la tronu-ți a lor trist și jainic glas! Și trimite-le din ceruri un înger într-ajuior Căci se bat pentru ...
Daniil Scavinschi - Călătoria dumisale hatmanului Constantin Paladi în feredeile Borsecului
... mustram însumi pe mine, cuprins de grea disperare, Zicînd : „Ce-mi trebuia mie să mă cobor din trăsură? Au doar m-au hotărît soarta pentru a urșilor gură ? De ce-am calcat jurămîntul, ce-l făcusem în iveală, Cum nu m-au mustrat simțirea, să nu fac astă ... ceriu ! ce bucurie ! Iată-mă scăpat cu viață. Acea neagră nălucire, ce mă împluse de frică, N-au fost altă, decît butca cuconului Vasilică, Care pentru că la hamuri oarece i se rupsese De butcele celelalte mai în urmă rămăsese. Pe jos ! singur ! pe-ntuneric ! cînd dumnealui mă zărește Cu hohot ... poticile știe, Ne-au dus la o casă-n codru, ce era chiar sihăstrie ! Dar cucoanele ce-n toate-s mai delicate din fire, Neputînd fi mulțămite cu-asemenea găzduire, Pe călăuzul acesta încep să-l îndătorească O gazdă mai de odihnă numaidecât să găsească ; Bine ar fi făcut însă de primea aici să mîie, Să nu cate huzur casnic într-o lature pustie. Cînd la drum și împărații la-ntîmplări deosebite, Cu ... caii de păharnicul Vasile, Ne-am pornit cătră Moldova cu nespusă nerăbdare, Ca s-ajungem pe acasă mai curînd fieștecare. Cum an venit la Răpciune ...
Ștefan Octavian Iosif - Romeo și Julieta
... loviți de soarte, Și vrajba cu nenorociri cumplite Sfârșește prin a tinerilor moarte. Iubirea lor cu soartă-ngrozitoare Și ura ce nu poate fi-mpăcată Decât cu moartea scumpelor odoare, Pe scenă-n două ceasuri vi se-arată. De-aveți răbdare s-ascultați acestea, Ne-om strădui să-nfățișăm ... și amar de pielea lor. GREGORIO De pielea fetelor? SAMSON De pielea fetelor ori de fetia lor. Tot una-i! GREGORIO Nu-i tot una pentru cine-o s-o pață. SAMSON O, au s-o pață cu mine, n-ai tu grijă. Știi că sunt un om și jumătate! GREGORIO ... signore. GREGORIO Cauți ceartă, signore? ABRAHAM Ceartă, signore? Nu, signore! SAMSON Altcum, de cauți ceartă, sunt la dispoziția dumitale. Slujesc un stăpân tot așa de bun ca și al dumitale. ABRAHAM Nu mai bun. SAMSON Bine, signore. (Intră Benvolio) GREGORIO Zi: mai bun; uite că vine un văr al stăpânului nostru. SAMSON Ba da, mai bun
William Shakespeare - Romeo și Julieta
... loviți de soarte, Și vrajba cu nenorociri cumplite Sfârșește prin a tinerilor moarte. Iubirea lor cu soartă-ngrozitoare Și ura ce nu poate fi-mpăcată Decât cu moartea scumpelor odoare, Pe scenă-n două ceasuri vi se-arată. De-aveți răbdare s-ascultați acestea, Ne-om strădui să-nfățișăm ... și amar de pielea lor. GREGORIO De pielea fetelor? SAMSON De pielea fetelor ori de fetia lor. Tot una-i! GREGORIO Nu-i tot una pentru cine-o s-o pață. SAMSON O, au s-o pață cu mine, n-ai tu grijă. Știi că sunt un om și jumătate! GREGORIO ... signore. GREGORIO Cauți ceartă, signore? ABRAHAM Ceartă, signore? Nu, signore! SAMSON Altcum, de cauți ceartă, sunt la dispoziția dumitale. Slujesc un stăpân tot așa de bun ca și al dumitale. ABRAHAM Nu mai bun. SAMSON Bine, signore. (Intră Benvolio) GREGORIO Zi: mai bun; uite că vine un văr al stăpânului nostru. SAMSON Ba da, mai bun
Ion Luca Caragiale - Abu-Hasan
... divanului departe de ea. -Ce ai fiule? a-ntrebat bătrîna. De ce ești așa de pocîltit și n-ai chef de loc? Să fi pierdut tot ce ai pe lume și tot n-ai fi așa de opărit... Știu că, după cîte cheltuieli nebunești ce ai făcut, nu-ți mai rămîn mulți bani sunători. Erai stăpîn pe avutul tău, și ... a podului, și în urma lui mergea un rob mare și voinic, o namilă de om. Califul, sub îmbrăcămintea lui, se vedea a fi un bărbat de seamă, vrednic de toată cinstea. Abu-Hasan s-a ridicat de unde ședea jos și, după ce i-a ... gata să-l urmeze. Abu-Hasan, care nu bănuia că soarta îi scosese înainte un oaspete așa de înalt, se purta cu califul parcă ar fi fost deopotrivă amîndoi. L-a dus acasă, l-a băgat într-o odaie foarte curată și l-a poftit ... vin și, ridicîndu-se în sus, a zis către musafir: -Prea cinstite domnule, te poftesc să faci ca mine... Nu știu ce-i fi ...
Vasile Alecsandri - Iașii în 1844
... vremea. -- Românii, zicea el, se fac turci cu turcii, francezi cu francezii, englezi cu englezii. Ei astăzi poartă fracuri strâmte și ciripesc bonjour și bonsoir , pentru că așa-i moda. În vremea turcilor ei purtau cealmale și făceau temenele, zicând hojghioldum , safaghioldum . Sub domnii greci ei își încărcau capetele cu șlice ... Asemene sunt silit să zic și eu în privirea acelor notițe. Las dar în seama persoanelor cu răbdare ca să facă cercetări despre ele; cât pentru mine, acum deodată m-oi mulțumi a-ți arăta Iașii precum se găsește în anul 1844. Dealul Repedea , care este în fața Iașilor ... aici este una din cele mai frumoase și mai minunate din țările noastre, unde sunt atâte priveliști minunate și frumoase. Nu oi descrie-o însă pentru ca să nu stric impresia ce are a simți tot călătorul cu închipuire. Ne pornim: copacii din toate părțile îmi întind crengile lor ... În fața acestui parc, în stânga șoselei, zărim Seminariul Socolei, fabrică sfântă de popi, în care mulțime de tineri învață a câștiga potcap pentru ca să aibă drept de a scăpa sufletele creștinești din ghearele mult poznașului Scaraoțchi de cornorată pomenire. Încă câteva sute de pasuri și
Vasile Alecsandri - Chirița în Iași
... în păr Și te bat măr. Auzi dârzie! blăstămăție! Obrăznicie Și mojicie! În catastifuri el să mă scrie; Să-mi facă mie Catagrafie, Parcă aș fi marfă de băcălie, Brașovenie Sau lipscănie! TOȚI Lipsești, mojice! Lipsești de-aice, Că-ți sar în păr Și te bat măr. SLUJITORUL (astupându-și urechile ... Feciorului.) Ce stai ca un butuc în capră, mangositule... coboară de-agiută la trăsură... Ian vezi-l, mă rog, parcă-i un boieri!... nu-i bun nici de-o treabă... FECIORUL (leneș): Dacă-i chiar în zadar... nu ne scoate de-aici nici dracu... CHIRIȚA: Sărmane, sărmane... ți-oi arăta eu ... CHIRIȚA (sărutându-l): Gulița mamei!... că nostim ești... nu fii de diochi... (Închide oblonul și zice surugiilor:) Hai, flăcăi, de-acum, că vă făgăduiesc bacșiș bun... câte un fifirig de om... (Căutând în culise.) Iaca poznă! da unde-s surugiii? FECIORUL: Or fi fugit!... cine știe?... la vro crâșmă poate... (În parte.) Hei, că nu-s și eu cu dânșii! CHIRIȚA: O fugit și m-o lăsat lată ...
Petre Ispirescu - Poveste țărănească
... l chinuiască până l-o omorî. Iară cel mai bătrân dintre dânșii zise să-l lase cu viață, căci cine știe la ce le-o fi și el bun, poate că va izbuti el să fure pe fata unui împărat după care umblau ei să o răpească, și nu puteau. Fata aceasta se afla ... niște zmei să-i răpească copila, nu mai putu de bucurie când îi văzu măcelăriți. Și cu socoteală că de aci înainte fata îi va fi scăpată, puse să se strige prin toate răspântiile cetăților din lume că cine va fi acel viteaz care a răpus pe zmei, să se înfățișeze ca să-i dea fata după dânsul, și jumătate împărăția. Nu trecu mult ... ca satârul și hainele mele cele stropite cu sânge, ce mai poftești? - Cel care a făcut o asemenea vitejie nu crez eu să fi fost el așa de ușurel, încât să nu fi luat vreun semn, cu care să-și dovedească fapta. - Ce mai așteptați, slujitori? Dați afară pe smintitul ăsta carele vine să ne strice cheful. - Ia ... se înțeleagă, parcă ar veni la prochimen. - Eu socotesc, mărite împărate, că cel care a făcut o asemenea vitejie, nu crez să se ...
Alexandru Macedonski - Noaptea de ianuarie
... ca un cronometru, Știu că versurile mele în adâncul vostru tac. Ele nu vă spun nimica, — sunt cuvinte fără viață, Cel mult sunete deșerte pentru moartea ce vă-ngheață; Dar pe harpa mea de aur poezia va zbura Și acum și totdeauna: — și puteți rămâne mute... Lara și Romeo ... de-omenire, când pe-a cerului cărare Coronați de-o strălucire de lumini dumnezeiești, Heruvimii se coboară într-a gândului cântare Pentru-a-i da și consfințirea armoniei îngerești, Sau că roua pică, poate, pentru frunze ce zac moarte Prada pulberii în care le ia vântul să le poarte? Însă voi, ce-ați plâns cu mine pe ruinele simțirii, Frații ... suflet ca de lacome lăcuste, Voi puteți a mă-nțelege, căci voi singuri ați trăit... Este o poemă-ntreagă de-a fi plâns și suferit. Voi care cunoașteți viața sub oricare formă — voi, Frunze veștede, purtate de răstriște prin noroi, Voi care-ați umblat pe uliți ... l înfigi pân' la prăsele într-un suflet revoltat, Sapă-mi groapa cât de-adâncă, fă-mi dușmani chiar după moarte Când topit îmi va fi corpul, voi ...
Antim Ivireanul - Dedicația din Noul Testament, tipărit la București, în anul 1703
... de vreme ce acestui dumnezeesc Testament toate ce sunt în sânul credinciosului, iubitoriului de Hristos și creștinescului tău suflet, ca la un chendru firesc aleargă. Pentru ce? Că precum cĂ©le sfinte să cuvin sfinților și cĂ©le sfințite sfințiților, așa și cĂ©le creștinești, creștinilor să cuvin. Multe adevărate creștinești ... spre folosul cel de obște, s-au dat; iară de cât toate mai folositoare de suflete și mântuitoare iaste aciasta a Noului Testament. Pentru că, de vrĂ©me, după cum zice fericitul Pavel, alt nu iaste Evangheliia, fără numai putĂ©rea lui Dumnezeu spre mântuire la tot cela ce ... n-au băgat în seamă sudălmile, n-au socotit muncile, izgonirile și moartea, ci mergea bucurându-se despre fața adunării. Evanghelia arată pre cel ce pentru noi s-au întrupat, pătimind și cu necinste murind, cea desăvârșită a lui dumnezeire, și desăvârșit omenire; adeverează pre cea de margine a ... a vieții și a morții. Prin Evanghelie ne-am împăcat cu Dumnezeu, și den fiii mâniei ne-am învrednicit a-i fi fii prin botez. Prin Evanghelie eu pre voi am născut. Deci câtă plată socotești, prealuminate doamne, să iai de la bogatul dătătoriu și platnicul Dumnezeu ...
... am cam obosit! îi răspunse. — Ei bine! grăi moșneagul, dacă ești obosit, sari ici în locul meu și mai odihnește până ce mă voi fi întors eu. Danciu se așază și așteaptă un ceas, două ceasuri, mult a așteptat, dar moșneagul nu s-a mai întors ... cu o fată de tot frumoasă, care, nici una, nici alta, îl întrebă dacă nu vrea să intre vizitiu la Lia, Zâna Zânelor. — Voi fi vrând eu, îi răspunse Danciu, dar nu pot să mă scol de aici. — Aș! întâmpină fata cea frumoasă. Am să te scol eu numaidecât ... i-a spus că moșneagul nu mai e la slujba lui și a lăsat în locul său pe unul care ar fi gata să intre vizitiu la ea, dar nu poate să se ridice de acolo. Lia se încruntă și-i porunci olacului său să se ducă ... îngâne făcându-le toate întocmai ca dânsa. — Du-mă la ea! strigă Danciu săltând de bucurie. Am s-o îngân ca și când aș fi întru toate ea însăși. El a fost dus la stăpâna lui. Pe-nserate, Lia a poruncit să fie pus în iatacul ...