Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CU BINE
Rezultatele 601 - 610 din aproximativ 944 pentru CU BINE.
Alecu Donici - Greierul și furnica
... Alecu Donici - Greierul şi furnica Greierul și furnica de Alecu Donici Greierul în desfătare, Trecând vara cu cântare, Deodată se trezește Că afară viscolește, Iar el de mâncat nu are. La vecina sa furnică Alergând, cu lacrimi pică Și se roagă să-i ajute, Cu hrană să-l împrumute, Ca de foame să nu moară, Numai pân' la primăvară. Furnica l-au ascultat, Dar așa l-au întrebat: — Vara ...
... bietul Zero: - „Cum îndrăznești, hahalero, Lângă mine să te-așezi? Nu te vezi În ce hal ești, măi fârtate? Un nimic!... O nulitate! Eu, cu capul sus, semeț, Și drept ca un făcăleț, Stau în fruntea tuturor, Stau în fruntea țifrelor. Să stai tu la prânz cu mine?! Tu, pe care te-am văzut Încă cu-n altul ca tine, Tot așa necunoscut, Stând pe uși de la latrine? Marș d-aici!â€� - „Nu fi mândru cu cei mici, Unule, Nebunule! Îi răspunse Zero-ndată: Darnic n-ai fost niciodată, Nici bărbat, Probă că nici nu-mpărțești, Nici nu-nmulțești: Acest fapt ... când cearta era-n toi Și era să fie lată, Țifra Două, înarmată, Porni dârză la război Împotriva țifrei Unu, Și l-ar fi distrus, cu tunu, Ori mai știu eu cu ce armă, Dacă Unu speriat, Pe Zero n-ar fi chemat Cu un strigăt de alarmă. Zero, iertând pe mișel, Veni-ndată lângă el, Silind pe Două să plece, Căci – vă jur că nu-i minciună ...
Mihai Eminescu - Mii de stele...dulce sară
... sară Mii de stele...dulce sară de Mihai Eminescu Peste codri se coboară, Peste vârfuri trece lună Iar isvoarele răsună. Cine-mi trece luncile Domnița cu pruncile; Cine-mi trece mândra luncă, Domnița mea cu o pruncă Cine-mi trece lunca mare, Fata lui Dragoș călare Pe-un cal alb ca de ninsoare, Cu rafturile de argint Și presun pân în pământ, Ea își caută de cale, Merge-n vale, merge-n vale. Îndărătu-i din pădure Se - nalță ... ridică Se trezește singurică, La mijloc de codru des Unde crengile se țes Și prin mrejele de frunze Cearcă lună să pătrunză, Iar un tei cu umbra roată Și cu frunza scuturată Pleacă ramuri pe-un isvor Care sună - ncetișor Și prin sunet blând de ape Parcă vine mai aproape Glas de corn din depărtare ... De-o privește cu nesaț. Păru-i galben abia creț Peste tâmple-i stă razleț, Dându-i multe frumuseți Și trecând pe după tâmple Umerii cu aur împle, Umerele și spinarea Și întreagă arătarea. — O, copilă, chipul tău De-mi-l bunul Dumnezeu, Chipul tău cel ismenit Ce pare că ... iubesc, Că din ochi te prăpădesc. — Dar de-i merge cui mă lași Singur să fiu pătimaș? — Nu te las, nu. . . Spune-mi ...
Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra maestrului Bellini și a operilor sale
... din Neapole. Acolo, Bellini, după ce studie mai întîi muzica vocală și să esersă bine la piano-forte și alte instrumente, la 1819 să consacră cu cel mai mare amor la studiul contrapuntului sever, avînd de maestru pe faimosul profesor Tritta, apoi pe Raimondi, iar mai pe urmă pe Zingarelli, directorul ... abia sosit, priimi din partea direcțiunei Teatrului de la Scala obligațiunea de a scri o operă serie pentru deschiderea acelui teatru. El compuse cu aceasta ocaziune opera Il Pirata , ce fu reprezintată cu un succes mare, la care deși contribui mult eminentele talente ale faimoșilor artiști Rubini, Tamburini și d-la Ialande, însă notabilitățile muzicale din Milano, printr ... prinț de Sperlinga, cel mai distins din aristocrația cataneză și guvernator al orașului; abia ajunse Bellini și fu salutat de populațiunea orașului său de naștere cu buchete de flori și cu sonete. Directorul universității recită în onoarea lui un discurs din cele mai lingușitoare, iar prințul guvernator îl luă în trăsura sa și-l duse la ... o mare cădere. Adoperă dar tot geniul său și reuși a învesti libretul Puritanilor cu cele mai frumoase melodii la partea cantabilă și cu ...
Vasile Alecsandri - Iorgu de la Sadagura
... lung și fes roșu mare pe cap. ZOIȚA, de 22 ani, este simplu îmbrăcată. GAHIȚA ROSMARINOVICI, de 40 ani, poartă toaletă pretențioasă și ridicolă: beretă cu pene, rochie umflată de culoare vie și evantai. Umerele și brațele ei sunt goale, obrazul dres cu roșu și împestrițat cu benghiuri. KLEINE SCHWABE e un neamț sărac, de 35 de ani. ACTUL I Teatrul reprezintă o odaie mobilată după moda veche în provincie: un pat ... din fund): Cucoane Enachi... cucoane Enachi... DAMIAN: Ce este, prostule? IFTIMI: Cucoane!... am dat curcanii la bucătărie... DAMIAN: Ș-ai spus bucătarului să-i rumenească bine? IFTIMI: Ba nu... DAMIAN: Ce fel, ba nu? IFTIMI: D-apoi... n-are cu ce să-i rumenească. DAMIAN: Ce zici, măi? IFTIMI: După ce n-ai cumpărat rumeneală din târg... DAMIAN: Ieși afară, dobitocule... Auzit-ai tontul!... să ... părinții voștri; d-voastră, oameni procopsiți și mai ales pricopsiți, care vă faceți momițele altora, împrumutând de la străini numai cele rele, nemaiputând trăi decât cu bonjur, cu blamange și cu parle, marle cheschevu; și cărora, în sfârșit, vă e rușine să fiți moldoveni curați, români get-beget... (În parte.) De mi-a veni ... ...
Ion Luca Caragiale - D'ale carnavalului
... pe d. Nae. PAMPON: Bine, îl aștept, dar spune odată. IORDACHE: Daca nu mă lași... Joi, un ras și un tuns, două dungi: cinci și cu două șapte; pe bilet șapte, pe ușe șapte. În sfârșit, sâmbătă îl raz iar; dau să scriu dunga: pe bilet erau patru și cu una acu cinci; pe ușe șapte și cu una opt. Spițerul nu știa că mijlocește contabilitate dublă. Marți, pe ușe opt și cu una nouă; pe bilet trei și cu una patru; și pe urmă joi, pândește când nu e d. Nae în prăvălie, și intră; după ce-l raz, zice: „Scrie una, că ... astea le-ați tras din circulație de mai bine de trei luni? IORDACHE: Da. PAMPON: Zici că d. Nae a luat înapoi biletul cu scamatoria de la spițerul ?... IORDACHE: Da. PAMPON: Ei ? Spițerul în vreme de zece luni cât v-a tras pe sfoară, numai cu un bilet a lucrat?... IORDACHE: Știu și eu? PAMPON: Era peste putință. Atunci ați fi băgat de seamă mai degrabă... Ia adu-ți ... un chef..." Și Năică nici nu-mi răspunde. Iubește pe alta, mi s-a făcut semn. În cărți cade mereu gând la gând cu bucurie, ...
... vremea...) Câteva... stai la îndoială. Iată una pe care vrei s-o citești de zece ani și nu știi pentru ce n-ai reușit încă, cu toate că o ai în bibliotecă. Pe aceasta, deși ilustră, ai ocolit-o necontenit. De ce?... Câteva, mai interesante, ai să le comanzi cu siguranță. Le însemni cu o cruce. Pe cele mai importante, cu două. De la o vreme observi că ți-ai pierdut forța de inhibiție, și crucile duble devin tot mai dese. Atunci, pe cele ,,câteva mai ... ancestrale spaime, nostalgii, mitologii defuncte... Și-n fundul prăpastiei, la utrenie, aiurând, sunetul clopotului de la schitul invizibil... Încă și mai din adâncul vremii, Borca, cu diminețile care sunau cristalin, cu zilele înalte și luminoase, cu nopțile care veneau din pădure ude, cu miros de ferigă... Și imagini răzlețe dintr-o vără sau alta, unele greu de localizat în timp: un curcubeu la depărtare de câțiva stânjeni, văzut ... imaginea ei mi-am creat-o mai târziu, în copilărie, după o fotografie rea și ștearsă, pe care am înviat-o și am colorat-o cu tot ce am auzit de la alții și cu propria mea fantezie: o fată tăcută, înaltă, ...
Vasile Alecsandri - Prietenii românilor
... și păstra moșia sau mai bine zicând o parte din moșie. Înconjurat de mari puteri, cuprins pretutindene de neamuri străine, slavi, germani, unguri și turci, cu care el nu are nici o rudire, fiind de viță latină, românul s-a făcut punte și munte în mijlocul greutăților prin care ... Paris sub titlul de Revue d’Orient. Dl Ubicini s-a aflat în București în vremea revoluției de la 1848 și, cunoscând prea bine țările noastre, a scris multe articole prin gazete în favorul drepturilor românilor. Am început această enumerație prin dl Girardin și vom sfârși-o ... la Viena, care este chemat a alege chipurile de a da Orientului pe lângă binefacerile păcii și un regim social potrivit cu civilizația Europei, va lua în mare băgare de seamă dorințele Principatelor Dunării. Nu putem ști lămurit care va fi viitoriul acestor țări ce au în ... teatru și de pricină războaielor; însă sperăm că congresul de la Viena, când va fi să ia o hotărâre asupra soartei Principatelor, nu va trece cu vederea dreapta cerere a moldovalahilor în ceea ce privește naționalitatea lor consfințită prin vechi tractaturi. Principatele au apărat neatârnarea lor împotriva năvălirilor turcești ...
... Mihai Eminescu - Satira II Satira II de Mihai Eminescu De ce pana mea rămâne în cerneală, mă întrebi? De ce ritmul nu m-abate cu ispita-i de la trebi? De ce dorm, îngrămădite între galbenele file, Iambii suitori, troheii, săltărețele dactile? Dacă tu știai problema astei vieți cu care lupt, Ai vedea că am cuvinte pana chiar să o fi rupt, Căci întreb, la ce-am începe să-ncercăm în luptă dreaptă A ... Ascultând pe vechii dascăli cârpocind la haina vremii, Ale clipelor cadavre din volume stând s-adune Și-n a lucrurilor peteci căutând înțelepciune? Cu murmurele lor blânde, un izvor de horum-horum Câștigând cu clipoceală nervum rerum gerendarum ; Cu evlavie adâncă ne-nvârteau al minții scripet, Legănând când o planetă, când pe-un rege din Egipet. Parcă-l văd pe astronomul cu al negurii repaos, Cum ușor, ca din cutie, scoate lumile din chaos Și cum neagra vecinicie ne-o întinde și ne-nvață Că epocile se ... cumva iluzii, ești pierdut și ești ridicul. Și de-aceea de-azi nainte poți să nu mă mai întrebi De ce ritmul nu m-abate cu ...
Mihai Eminescu - Scrisoarea II
... Mihai Eminescu - Scrisoarea II Scrisoarea II de Mihai Eminescu De ce pana mea rămîne în cerneală, mă întrebi? De ce ritmul nu m-abate cu ispita-i de la trebi? De ce dorm, îngrămădite între galbenele file, Iambii suitori, troheii, săltărețele dactile? Dacă tu știai problema astei vieți cu care lupt, Ai vedea că am cuvinte pana chiar să o fi rupt, Căci întreb, la ce-am începe să-ncercăm în luptă dreaptă A ... Ascultînd pe vechii dascăli cîrpocind la haina vremii, Ale clipelor cadavre din volume stînd s-adune Și-n a lucrurilor peteci căutînd înțelepciune? Cu murmurele lor blînde, un izvor de horum - harum Cîștigînd cu clipoceală nervum rerum gerendarum; Cu evlavie adîncă ne-nvîrteau al minții scripet, Legănînd cînd o planetă, cînd pe-un rege din Egipet. Parcă-l văd pe astronomul cu al negurii repaos, Cum ușor, ca din cutie, scoate lumile din chaos Și cum neagra vecinicie ne-o întinde și ne-nvață Că epocele se ... cumva iluzii, ești pierdut și ești ridicul. Și de-aceea de-azi-nainte poți să nu mă mai întrebi De ce ritmul nu m-abate cu ...
Ion Luca Caragiale - Justiția română
... Prezidentul: Tăcere. Reclamanta: Dacă știam ce stofă ești, nu te mai chemam... A venit și zice să nu mai învârtim masa, care vorbeam cu soră-mea, care a murit, și ne spunea poezii de Iminescu și de Victor Cucu. (Ilaritate.) Prezidentul: Cu sora dumitale care a murit? Reclamanta: Da, la spital, de piept; ieșise din azil și-i plăcea poeziile... și eu o iubeam foarte ... o băgasem în azil că aveam o protecție. (Plânge.) Și când vorbeam cu ea, apoi toată noaptea o visam. Prezidentul: Cum vorbeai cu ea? Reclamanta: Cu dumnealui: învârtea masa. Mi-a spus că e fericită și s-a întâlnit acolo cu mama; mă sărută dulce, dar mama nu poate vorbi că e în altă parte. Inculpatul: Am zis că a trecut iar în incarnațiune ... și eu am scos ceasul și lanțul, care-l aveam cadou de suvenir de la un... de la o mătușă a mea și cu medalionul, cu o șuviță de păr de la soră mea, și inelele, și le-am pus pe masă lângă lampă. Să vă spuie și Tincuța că poate ...