Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru TREBUI SĂ
Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 932 pentru TREBUI SĂ.
... mâine am canțilerie de dimineață... A.: Numa un rând... Băiete! trei... N.: Și acuma ești în congediu? A.: Ce conged!... Ce să mai cer conged! Mă-nvoiește șeful când vreau să plec. Pot să lipsesc și câte trei zile; mai ales acuma, cu criza asta, nu prea e atâta de lucru! G.: Nene, dă-mi voie să-nchin în sănătatea soției dumitale... Să vă trăiască! A.: Mersi! N.: Și eu închin în sănătatea șefului d-tale... Să vă trăiască! A.: Mersi! G. (dă să bea, îi răsare și pufnește): Nene! (Cu multă căldură): Nene! Lasă-mă să te pup! (Se pupă cu magazionerul.) Ești mai dulce ca mierea! (Râd toți.) Mult aș vrea să cunosc pe șeful și pe soția d-tale! (Cu duioșie): Ce-or fi făcând ei acuma? A.: Dorm tun... Câte ceasuri ai? N ... La Pitești stă treiștrei de minute... (Cei doi amici îl îmbrățișează pe rând și-l pupă cu multă căldură.) G.: Nene! ești un om fericit!... să trăiești! A.: Asta, ce-i drept, așa e... sunt fericit, slavă domnului! Nevastă frumoasă am, să-mi trăiască! slujbușoară bunicică am - de! orișicât
Alexei Mateevici - De unde vine numirea nașterii mântuitorului nostru - Crăciun%3F
... vremea de astăzi, măcar că acuma suntem creștini cu desăvârșire. Obiceiurile și sărbătorile păgânești în obștea noastră creștinească sunt o mare necuviință — și ar trebui ca noi să ne luptăm împotriva lor cu toate puterile noastre. Dar, cu părere de rău, trebuie să spunem că aceste credințe deșarte le apără mai ales cei bătrâni, care zic că „așa au apucat de la părinți“. Totuși, fiindcă limba ... numirea sărbătorilor a intrat în limbă tocmai pe când se alcătuia limba, odată cu primirea credinței creștinești de către norodul nostru. De ce să nu fi fost așa și cu Crăciunul? Mai departe. Numirile sărbătorilor creștinești, fiind creștine, au putut să fie luate numai din limba părinților norodului nostru, romanilor vechi, din limba lătinească, căci de la acest norod ne-au venit nouă sf.[ânta] credință ... Magna — ziua Domnului cel Mare; Boteaza, de la latinescul vaptizo (botez) și așa mai departe. Prin urmare, și Crăciunul, ca și celelalte sărbători, trebuie să fie din rostirea latinească. Altfel nici nu poate să fie. Așadar, numirea Nașterii lui Hristos în limba noastră, ca și numirile celorlalte sărbători trebuie ...
Ion Luca Caragiale - Situațiunea
... toate gazetele urlă în fiecare zi despre criza ministerială, pentru că nu se-mpacă, și numa intrigi și la conservatori și la liberali, în loc să facă un guvern de coaliție, cu toți bărbații de stat, care să le zică regele, mă-nțelegi, serios: vă ordon pentru ca să limpeziți situațiunea, fincă așa nu poate pentru ca să meargă, ca dumneata să tragi încolo și dumnealui încoace, fiincă, niciodată nu s-a-ntâmplat în alte țări, nici pe vremea fanarioților, putem pentru ca să zicem, nici înainte de independență, în detrimentul prestigiului, care trebuie toți să lupte, dacă e vorba să aibă pretenții de oameni politici... Dumneata nu vezi, cu chestia economiilor... - Ba văz! - Apoi, dacă vezi, ce mai umbli cu mofturi? - Ba nu umblu de ... economii... mofturi! și cu bugetul încărcat cu treizeci și șase de milioane, care mă prinz cu dumneata pe ce poftești că nu poate pentru ca să fie o realitate... - Dacă e vorba de economii - zic eu - pentru ce nu desființăm armata, care?... - Ce vorbești, domnule? se poate să spui astfel de absurdități?... tocmai acuma să
Vasile Pârvan - Datoria vieții noastre
... gândirii omenești luptătoare, se pun din nou: cum să se facă cercetarea realului; cum să se îndrumeze căutarea adevărului; cum să se înțeleagă frumosul; cum să se ia poziție față de lume și viață; cum să se ajute selecționarea naturală a talentelor și geniilor; cum să se înnobileze scopurile vieții sociale, politice, naționale; cum să se dea lupta cu infinita bestialitate omenească, zmulgând cât mai mulți semeni de-ai noștri din noroiul în care se bălăcesc zilnic; toate aceste întrebări ... nu trebuie să-l lași să decadă, pentru sublimul pe care trebuie să-l faci să înflorească în inima contemporanilor tăi, chiar de ar fi să-l crești cu tot sângele vieții tale, pe care numai o dată o ai. Dar iată, totul e rău. Nici cei mai buni nu rezistă ... ci renunță la luptă. Întreaga viață e murdărită de egoism, de interesul brutal, de utilitar. Milioane în jurul tău spun: așa e viața; zadarnic încerci să o schimbi. Și nu cobori ochii, din viziunile senine unde încerci a-i fixa, asupra pământului forfotitor de lume, fără să ...
Alecu Russo - Scrisori (Russo)
... mândru de voi ceilalți și gloria revoluției voastre se răsfrânge și asupra noastră și asupra tuturor românilor! Încă o dată, vivat și glorie, viitorul poate să nu fie pentru noi, dar nu vom dispărea fără să lăsăm o ultimă amintire despre noi! Dar ce! vorbesc rău despre viitor. Nu, iubite! Mâna nu este atât de îndemânatică ca să urmeze închipuirea frumoaselor planuri pe care le întrevăd! Un mare popor cu o mare ca întăritură, două fluvii care se numesc Dunărea și Nistru drept ... revoluție. De patru săptămâni m-am pierdut în Ungaria și în Banat, unde, vai! libertatea nu este decât un nume! Dragul meu, am puțin timp să-ți scriu, fiindcă plec în Bucovina să-mi întâlnesc șefii și camarazii, dar cred folositor pentru interesul public să-ți spun câteva cuvinte despre Ungaria și libertățile sale... Ungaria este un cuvânt gol pentru cine n-o cunoaște decât din ziare, ori din hărțile ... să se sprijine pe Marea Neagră și pe Adriatica, care vrea să moștenească Austria și visează imperiul lui Atila... pentru aceasta trebuie ca celelalte popoare să-și uite originea, limba mamelor lor,
... azi, vezi tu, clopoțelul parcă nici nu mai e, iar eu, pentru că știam că nu o să fiu trezit, nici nu m-am culcat. Să văd câte ceasuri sunt: sunt patru și jumătate. Peste câteva clipe ar trebui să sosească Puiu de la școală. Parcă-l aud: trântește portița, își aruncă tașca pe biblioteca din sală, apoi se repede ca o furtună să mă sărute. Și nu-mi lovește auzul dupăitul, pe scări, al lui Vasilică, dupăit de ursișor plin de viață; îmi lipsește arătarea, așa, din senin ... de veacuri, ca apa pe o stâncă ce n-a putut-o clinti din loc. M-am dus în Ragusa. N-ai fost? Să te duci îndată ce-i putea. Trebuie să vezi zidurile acelea mucegăite, pe care petele de rugină par niște ochi însângerați, și-n fața cărora parcă ai vrea să pari mai mare decât ceea ce ești în strâmta ta haină de om modern. Trebuie să calci pe treptele înguste, săpate în munte de cine știe ce mâini, să treci pe sub porțile întunecate și umede de răcoare, să privești din pervazul lor marea întinsă, să
Ion Luca Caragiale - Mici economii...
... zilei de mâne — în ce momente?... în ajunul lui sf. Dumitru... și când?... când am ști bine că a doua zi trebuie să părăsim casa unde am locuit, fără să știm de loc unde o fi casa-n care avem să ne transportăm calabalâcul. Dar pavajul de piatră rece ni s-ar părea desigur mai fierbinte decât smoala clocotită! ne-ar arde tălpile! am alerga nebunește ... — Păi, vezi!... Băiete! încă două... — ...E și cam târziu... — Câte? — Șapte și jumătate trecute. — Stai încă un minut... acu trebuie să pice și nevastă-mea... Eu, cu gândul în altă parte, întreb: — În definitiv, n-ai putea dumneata, cu atâtea cunoștințe, să găsești altă slujbă? — Să-ți spun drept, monșer, mi s-a propus să-mi dea cineva o recomandație la primărie; dacă găsesc ceva serios, ca să am cel puțin siguri șapte-opt sute pe lună, înțeleg; dar ca să mai mă-ncurc, să-mi pierz independența pentru o mizerie, nu; asta n-o mai fac... Ce te uiți așa curios? — Nene— zic — te admir din ce ... ...
... a lăsat să umblu așa, gonită de la părinți, cu pruncu-n brațe!... Nu mai mă țin picioarele de nemâncată... și pruncul nu vrea să știe — cere... Și n-am încai inimă să-mi fac seama singură: să-l omor și pe el și să mă omor și pe mine... că dă Dumnezeu prunci cui nu-i trebuie, la o păcătoasă ca mine, și la cine trebuie nu-i dă ... gânduri o clipă și, pe urmă, zice: — Fetico, ești tu cuminte? — N-am fost pân-acuma, coconiță, sâru' mâna; da de-acu-ncolo, să fie ea a dracului care o mai... De prisos să ne mai lungim la povestit cu de-amănuntul toate... Destul să spunem că, peste un an de la plecare, întorcându-se împăratul biruitor de la război, a găsit acasă mare mulțumire: cocon împărătesc de ... Or fi hotărât ei... Dar eu?... eu unde sunt? Și repede s-a gătit și-nvăpăiată s-a dus la palat să dea ochi cu împăratul și cu-mpărăteasa, să
Ion Luca Caragiale - Temă și variațiuni
... unor reacționari fiefați, nu ne putem aștepta, decât la atâtea și atâtea infamii de tot soiul și altele încă, dar însă nu credeam pentru ca să ajungem aici, nu credeam, o mărturisim coram populo, oricât am fi crezut de infamă reacțiunea concentrată și atotputernică, să ajungem și la incendii ca acela ce s-a petrecut în Dealul Spirii peste drum de cazarma Cuza, care trebuie să serve cetățenilor de învățătură și să rămâie o pată neștearsă și indelebilă asupra acestui negru regim, pretins alb, regim al incendiului, căci daca pompierii, opera venerabilului și bătrânului general Florescu, nu ... ne-a probat până la evidință că: până când nu vom avea pompiari-cetățiani, până când nu vom avea cetățiani-pompiari nu vom sbuti să ridicăm această instituțiune la treapta la care ea în Occidinte s-a ridicat. Să avem patriotismul a lăsa deoparte spiritul de partită și să ne întrebăm: Până când cu spediinte? Este cineva pompier? — trebuie să fie și cetățian; Este cineva cetățian? — trebuie să fie și pompiar. Aceasta este eficace, este ecitabile, speditiv, iust. Speriința din Dealul Spirii până la stremitate ne-a probat că sperietura cetățianilor
Alecu Russo - Poetul Dăscălescu
... și dezvoltarea gustului sunt adormite în el. Ne pare bine că suntem cei întâi a vorbi de dl Dăscălescu și dorim ca publicul să se pătrundă de dulceața și modestia talentului acestuia, ce se arată cu așa miros de naționalitate, o floricică românească, ce se ivește lângă tufele de ... Românul a avut mulți oameni mari, dar în loc de a le ridica statuie, spre a-i cunoaște, se duce să vadă în depărtare chipul oamenilor mari; românul are viteji în istorie, are mucenici ai neamului său; dar de nu ar fi vântul să ne șoptească de ei, nu am ști că au fost, că pământul și inimile nu au ținut numele, nici chipurile lor; românul a avut ... nu știe a prețui ce e bun și ce e trebnic, decât într-un târziu, când răceala și descurajarea au amorțit sufletele. Trebuie să caști gura în București, ca să fii poet în Iași, trebuie să dai din coate în Paris și în Berlin, ca să fii proroc, trebuie să ...
Dimitrie Anghel - La fîntîna Medicișilor
... tău șubred, pe lîngă uriașa lui musculatură și spune-ți că, dacă, el, Zeu în lumea lui antică, n-a fost în stare să-și înfrîngă durerile așteptării și ale geloziei, tu, un simplu om, îți vei pierde mințile, desigur ! Lasă apele să curgă în voie ca vremile, păstrează-ți sufletul și crede-l că-i tare, convinge-te că trebuie să fii un spirit al eternității și că partea asta individuală, care ne-a fost împrumutată fiecărui, trebuie să existe de cînd lumea, că a trebuit să mai sufere și să se mai zbuciume și că ești dator să ții seamă de el, să nu-l lași înfrînt cu desăvârșire pentru viitor, pentru noua formă ce o va fi s-o reia în decursul vremei. Întoarce-ți ochii de ... căci el și-a dat ochii ca să nu-și mai vadă durerile. Gîndește-te că ochii tăi sînt oglinzile în care ai să răsfrîngi universul cu toate formele lui, și nu-ți jertfi pentru o singură formă. Întoarce-ți-i înduioșați spre vasta grădină unde acum nu rîde ... ...