Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru TEI
Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 146 pentru TEI.
Mihai Eminescu - Lasă-ți lumea...
... unde? Ești frumoasă, se-nțelege. Înălțimile albastre Pleacă zarea lor pe dealuri, Arătând privirii noastre Stele-n ceruri, stele-n valuri. E-un miros de tei în crânguri, Dulce-i umbra de răchiți, Și suntem atât de singuri Și atât de fericiți! Numai luna printre ceață Varsă apelor văpaie, Și te ...
Mihai Eminescu - Lasă-ți lumea ta uitată
... unde? Ești frumoasă, se-nțelege. Înălțimile albastre Pleacă zarea lor pe dealuri, Arătând privirii noastre Stele-n ceruri, stele-n valuri. E-un miros de tei în crânguri, Dulce-i umbra de răchiți, Și suntem atât de singuri Și atât de fericiți! Numai luna printre ceață Varsă apelor văpaie, Și te ...
Mihai Eminescu - Mai am un singur dor
Mihai Eminescu - Mai am un singur dor Mai am un singur dor de Mihai Eminescu Mai am un singur dor În liniștea serii Să mă lăsați să mor La marginea mării; Să-mi fie somnul lin Și codrul aproape, Pe-ntinsele ape Să am un cer senin. Nu-mi trebuie flamuri, Nu voi sicriu bogat, Ci-mi împletiți un pat Din tinere ramuri. Și nime-n urma mea Nu-mi plângă la creștet, Doar toamna glas să dea Frunzișului veșted. Pe când cu zgomot cad Isvoarele-ntr-una, Alunece luna Prin vârfuri lungi de brad. Pătrunză talanga Al serii rece vânt, Deasupră-mi teiul sfânt, Să-și scuture creanga. Cum n-oi mai fi pribeag De-atunci înainte, M-or troieni cu drag Aduceri aminte. Luceferi, ce răsar Din umbră de cetini, Fiindu-mi prietini, O să-mi zâmbească iar. Va geme de patemi Al mării aspru cânt... Ci eu voi fi pământ În singurătate-
Mihai Eminescu - Nu voi mormânt bogat
... atârna de stânci - Și murmură-ntr-una Când spumegând recad, Iar pe păduri de brad Alunece luna. Reverse dulci scântei Atotștiutoarea, Deasupră-mi crengi de tei Să-și scuture floarea. Nemaifiind pribeag De-atunci înainte, Aduceri aminte M-or coperi cu drag Și stinsele patemi Le-or troieni căzând, Uitarea întinzând ...
Mihai Eminescu - O, mamă... O, mamă... de Mihai Eminescu O, mamă, dulce mamă, din negură de vremi Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi; Deasupra criptei negre a sfântului mormânt Se scutură salcâmii de toamnă și de vânt, Se bat încet din ramuri, îngână glasul tău... Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu. Când voi muri, iubito, la creștet să nu-mi plângi; Din teiul sfânt și dulce o ramură să frângi, La capul meu cu grijă tu ramura s-o-ngropi, Asupra ei să cadă a ochilor tăi stropi; Simți-o-voi o dată umbrind mormântul meu... Mereu va crește umbra-i, eu voi dormi mereu. Iar dacă împreună va fi ca să murim, Să nu ne ducă-n triste zidiri de țintirim, Mormântul să ni-l sape la margine de râu, Ne pună-n încăperea aceluiași sicriu; De-a pururea aproape vei fi de sânul meu... Mereu va plânge apa, noi vom dormi
Mihai Eminescu - Să fie sara-n asfințit
... n asfințit Și noaptea o să înceapă; Răsaie luna liniștit Și tremurând din apă; Și să împrăștie scântei Cărărilor din crânguri, În ploaia florilor de tei Să stăm în umbră singuri. Și capul meu de grije plin De brațul tău se culce Sub raza ochiului senin Și negrăit de dulce, Ca ...
Mihai Eminescu - Zboar-al nopții flutur
Mihai Eminescu - Zboar-al nopţii flutur Zboar-al nopții negru flutur de Mihai Eminescu Zboar-al nopții negru flutur Cu-a lui aripi ostenite, Pe când crengile se scutur Pe cărări înțelenite. Iară bolta cea senină Printre ramuri, printre frunză, Aruncând dungi de lumină Cearcă tainic să pătrunză. Prin a ramurilor mreajă, Sună jalnic în urechi Cântec dulce ca de vrajă, De sub teiul nalt și vechi. Iară sunetele sfinte Mișcă jalnic al tău piept: Nu mai cugeți înainte, Nici nu cauți îndărăpt, Ci asculți de păsărele Ciripind în verde crâng, Cum de-amoru-ne-ntre ele Sfătuindu-se ne
Mihai Eminescu - Zboar-al nopții negru flutur
Mihai Eminescu - Zboar-al nopţii negru flutur Zboar-al nopții negru flutur de Mihai Eminescu Zboar-al nopții negru flutur Cu-a lui aripi ostenite, Pe când crengile se scutur Pe cărări înțelenite. Iară bolta cea senină Printre ramuri, printre frunză, Aruncând dungi de lumină Cearcă tainic să pătrunză. Prin a ramurilor mreajă, Sună jalnic în urechi Cântec dulce ca de vrajă, De sub teiul nalt și vechi. Iară sunetele sfinte Mișcă jalnic al tău piept: Nu mai cugeți înainte, Nici nu cauți îndărăpt, Ci asculți de păsărele Ciripind în verde crâng, Cum de-amoru-ne-ntre ele Sfătuindu-se ne
Traian Demetrescu - Doi bețivi
... beţivi Doi bețivi de Traian Demetrescu Mă îmbătaseră de privirea, De gura unei dulci femei, — Și, beat, mă întorceam acasă Pe drumul strejuit de tei. La o răspînte-mi iese-n cale. Un om necunoscut, străin Era tot beat, — dar beat, săracul, De suferințe si de vin. Ne-am ...
Traian Demetrescu - Lui Eminescu (Demetrescu)
Traian Demetrescu - Lui Eminescu (Demetrescu) Lui Eminescu de Traian Demetrescu Și nu mai ești! ... O groapă sub rînjetele-i crunte Cuprinse necuprinsul din geniala-ți frunte! Și după cum în viață a fost eternul dor: Tu dormi, tu dormi acuma sub teiul plîngător! Iar vîntul cînd va bate, în gîrbovita iarnă, Puzderii de zăpadă desupră-ți o s-aștearnă; Și vara o să-ți cânte cu freamătul său trist, Cum l-ai cântat tu, dulce al poeziei Crist! Când moartea-ți mă cuprinse de plângeri fără margini, Erai cu mine-alături: în veșnicile-ți pagini! Te-am înțeles atuncea mai mult... apoi mi-am zis Că poarta nemuririi chiar moartea ți-a deschis! Dormi!... Țeasta ta o-ncape un biet coșciug de scânduri, Ea, ce-a-ncăput în viață un univers de gînduri!... O! Dormi, sub dulcea pace din al veciei cort, Etern poet! căci numai pentru cei morți ești
Urmuz - Plecarea în străinătate
... cari erau și ultima voință. Renunță la toate titlurile și întreaga sa avere, se dezbrăcă în pielea goală, rămînînd încins numai cu o funie de tei și, după ce în această stare mai privi încă o dată marea nemărginită, se sui în prima căruță cu arcuri ce întîlni în cale și ...