Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru P.
Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 655 pentru P..
Mihai Eminescu - Iar când voi fi pământ
Mihai Eminescu - Iar când voi fi pământ Iar când voi fi pământ (variantă) de Mihai Eminescu Iar când voi fi pământ, În liniștea serii, Săpați-mi un mormânt La marginea mării. Nu voi sicriu bogat, Podoabe și flamuri, Ci-mi împletiți un pat Din veștede ramuri. Să-mi fie somnul lin Și codrul aproape, Să am un cer senin Pe-adâncile ape. S-aud cum blânde cad Isvoarele-ntr-una, Pe vârfuri lungi de brad Alunece luna. S-aud pe valuri vânt, Din munte talanga, Deasupra-mi teiul sfânt Să-și scuture creanga. Și cum n-oi suferi De-atuncea-nainte, Cu flori m-or troieni Aduceri aminte. Și cum va înceta Al inimii zbucium, Ce dulce-mi va suna Cântarea de bucium! Vor arde-n preajma mea Luminile-n dealuri, Izbind s-or frământa Eternele valuri Și nime-n urma mea Nu-mi plângă la creștet, Ci codrul vânt să dea Frunzișului veșted. Luceferii de foc Privi-vor din cetini Mormânt făr' de noroc Și fără
Ștefan Octavian Iosif - Păduri și cîmpuri se-nvesmîntă...
Ştefan Octavian Iosif - Păduri şi cîmpuri se-nvesmîntă... Păduri și cîmpuri se-nvesmîntă... de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 23 aprilie 1895 Păduri și cîmpuri se-nvesmîntă Cu flori, — s-a desprimăvărat... Voioasă ciocîrlia cîntă Sus, în văzduhul fermecat. Tresare inima-mi pustie Din toropeala-i de mormînt, Și tu mă faci, o ! ciocîrlie, Să plîng încet, și trist să cînt... Ea-mi strigă gingaș din tărie: — ce tot îngîni acolo-ncet? — un cîntec, dragă ciocîrlie, Și-s ani de cînd îl tot repet ! Îl cînt pe cîmpuri vara-ntreagă, De mult durerea mi-l urzi, Și chiar, o ! ciocîrlie dragă, Bunica ta mi-l
Ștefan Petică - VII (Păunii verzi plecară în noaptea solitară)
Ştefan Petică - VII (Păunii verzi plecară în noaptea solitară) Păunii verzi plecară în noaptea solitară de Ștefan Petică Păunii verzi plecară în noaptea solitară Cu strigăte de jale ca nota care trece Plângând sub ceruri triste; iar sus în turnul rece Trei lacrimi umeziră pe coarde de ghitară. Și palidele trupuri de roze s-adunară Pe marginea-n ruină încet să se aplece Murind ca niște albe columbe-n noaptea rece. O, visele, poema de vise-n noaptea clară! Și noaptea cea muiată în aurul de lună Părea apoteoza fantastică și vagă Căzând pe frunți de ceară în taina lor nebună. Poeme dulci de vise, poeme de petale, Ce mor în tremurarea din mintea-ne pribeagă! Departe trec păunii cu strigăte de
Dorin Ștef - Cazul Dan Pârcălab. O lecție de solidaritate
Dorin Ştef - Cazul Dan Pârcălab. O lecţie de solidaritate Cazul Dan Pârcălab. O lecție de solidaritate de Dorin Ștef Argument → Editura Dacia / Glasul Maramureșului, Cluj Napoca / Baia Mare, (2007), lucrare colectivă; ediție îngrijită și coordonată de Dorin Ștef, ISBN 978-973-35-2312-3 . Argument CV Dan Pârcălab I. Arestarea II. Manifestul. Comunicatul și lista III. Un jurnalist în greva foamei IV. Protestul de la Sighet. Lobby la președinție V. Mitingul tăcerii VI. Eliberarea Lecția solidarității jurnalistice Anexă. Codul deontologic al
Heinrich Heine - Păduri și cîmpuri se-nvesmîntă...
Heinrich Heine - Păduri şi cîmpuri se-nvesmîntă... Păduri și cîmpuri se-nvesmîntă... de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 23 aprilie 1895 Păduri și cîmpuri se-nvesmîntă Cu flori, — s-a desprimăvărat... Voioasă ciocîrlia cîntă Sus, în văzduhul fermecat. Tresare inima-mi pustie Din toropeala-i de mormînt, Și tu mă faci, o ! ciocîrlie, Să plîng încet, și trist să cînt... Ea-mi strigă gingaș din tărie: — ce tot îngîni acolo-ncet? — un cîntec, dragă ciocîrlie, Și-s ani de cînd îl tot repet ! Îl cînt pe cîmpuri vara-ntreagă, De mult durerea mi-l urzi, Și chiar, o ! ciocîrlie dragă, Bunica ta mi-l
Vasile Alecsandri - Măi bădiță, păr sucit
Vasile Alecsandri - Măi bădiţă, păr sucit Măi bădiță, păr sucit! Șezi la noi dac-ai venit. Decât să văd că te duci Mai bine te-aș vedea-n furci, În furci nalte de nuiele Deasupra căsuței mele. Vântul să te răcorească, Ochii mei să te
George Coșbuc - Ciudatu-s împărțite a pământului comori
George Coşbuc - Ciudatu-s împărţite a pământului comori Ciudatu-s împărțite a pământului comori de George Coșbuc Ciudatu-s împărțite a pământului comori. Săracu-are puține, iar bietul cerșitori Nimic, bogatul multe, de-aceea e fudul - Cu toții-avem ceva, dar nimenea
Constantin Negruzzi - Oscar D'Alva
... frica și avea dulcea simțire Ce amorul o insuflă inimelor cu iubire. A lui Allan caracterul nu avea aceea blândeță Care foarte-mpodobește p-un erou adevărat Și arată ce înseamnă un suflet plin de nobleță, Spre vrăjmași el era aspru, crud și neînduplecat, Iat-o jună castelană frumoasă ... zice cu frică părintele spăimântat, Nici undele, nici vânatul nu opresc pre al meu fiiu, El nu poate afrunta astfel pre logodnica lui. știu Că p-Oscar al meu nimica a-l opri nu e în stare, Nici a codrului desime, nici furtuna de pe mare. Rogu ... vro stâncâ uitate, Poate bătute de vânturi stau încă neângropate. O, cer! te milostivește și-mi dăruiește să mor. Pentru că numai atuncea voi găsi p-al meu fecior!“ „Poate c-a fi trăind încă. Desnădejdea să-mi alin. Iartă, puternice Doamne! tânguiosul meu suspin, Dacă ... voastre însumi eu voi însemna.“ Sosește ziua dorită de Allan cu nerăbdare, Mora va să-i fie soață. Rumeneala feciorească Și zâmbirea strălucește p-a ei față îngerească, S-aude cântarea nuntei și strigări veselitoare, Iar echo rezice glasul coarnelor răsunătoare. Vasalii gătiți de nuntă s-adună
George Gordon Byron - Oscar D'Alva
... frica și avea dulcea simțire Ce amorul o insuflă inimelor cu iubire. A lui Allan caracterul nu avea aceea blândeță Care foarte-mpodobește p-un erou adevărat Și arată ce înseamnă un suflet plin de nobleță, Spre vrăjmași el era aspru, crud și neînduplecat, Iat-o jună castelană frumoasă ... zice cu frică părintele spăimântat, Nici undele, nici vânatul nu opresc pre al meu fiiu, El nu poate afrunta astfel pre logodnica lui. știu Că p-Oscar al meu nimica a-l opri nu e în stare, Nici a codrului desime, nici furtuna de pe mare. Rogu ... vro stâncâ uitate, Poate bătute de vânturi stau încă neângropate. O, cer! te milostivește și-mi dăruiește să mor. Pentru că numai atuncea voi găsi p-al meu fecior!“ „Poate c-a fi trăind încă. Desnădejdea să-mi alin. Iartă, puternice Doamne! tânguiosul meu suspin, Dacă ... voastre însumi eu voi însemna.“ Sosește ziua dorită de Allan cu nerăbdare, Mora va să-i fie soață. Rumeneala feciorească Și zâmbirea strălucește p-a ei față îngerească, S-aude cântarea nuntei și strigări veselitoare, Iar echo rezice glasul coarnelor răsunătoare. Vasalii gătiți de nuntă s-adună
Alphonse de Lamartine - Poetul murind
... rece ultima-mi oră bate. Să gem oar'? sau mai bine să caut a cânta? Să cânt, căci al meu suflet e încă p-a mea liră; Sa cânt, căci mie moartea ca lebedei inspiră Pe țărmuri d-o-altă lume un grid melodios. Semn bun acesta ... poate să dea omul ce-nsuflă Dumnezeu. Nici râu-nvață-a curge pe clina sa la vale, Nici acvila să-noate în aer p-a sa cale, Nici cum s-adune-albina din flori nectarul său. Arama răsunândă din locuința-i sfântă, Cu mistica sa limbă azi ... care promiteți toți timpii la memorie, Aveți d-unde promite? aveți vrun viitor? Atest, ș-am martor cerul, că eu în astă lume Cu râsul p-a mea buză am pronunțat ast nume, Invenție fatală delirului uman. Am stors mult astă vorbă, ș-aflatu-o-am tot vidă, Ș ... o glorie ce pasă, În cursul vieții sale în urmă-i omul lasă Un nume ce tot scade, din zi în zi proscris; Și timpul p-a lui valuri înalță și coboară Această căzătură, și-n fine o doboară În al uitării negru și destructor abis. Arunc și eu ...
Ion Heliade Rădulescu - Poetul murind
... rece ultima-mi oră bate. Să gem oar'? sau mai bine să caut a cânta? Să cânt, căci al meu suflet e încă p-a mea liră; Sa cânt, căci mie moartea ca lebedei inspiră Pe țărmuri d-o-altă lume un grid melodios. Semn bun acesta ... poate să dea omul ce-nsuflă Dumnezeu. Nici râu-nvață-a curge pe clina sa la vale, Nici acvila să-noate în aer p-a sa cale, Nici cum s-adune-albina din flori nectarul său. Arama răsunândă din locuința-i sfântă, Cu mistica sa limbă azi ... care promiteți toți timpii la memorie, Aveți d-unde promite? aveți vrun viitor? Atest, ș-am martor cerul, că eu în astă lume Cu râsul p-a mea buză am pronunțat ast nume, Invenție fatală delirului uman. Am stors mult astă vorbă, ș-aflatu-o-am tot vidă, Ș ... o glorie ce pasă, În cursul vieții sale în urmă-i omul lasă Un nume ce tot scade, din zi în zi proscris; Și timpul p-a lui valuri înalță și coboară Această căzătură, și-n fine o doboară În al uitării negru și destructor abis. Arunc și eu ...