Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FACE SA ARDĂ
Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 253 pentru FACE SA ARDĂ.
Alexandru Beldiman - Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea greci
... oastea, arnăuții toți în rînd, Îi privei cu mare fală, giucînd caii și mergînd. Mai la urmă Hiliarhul, îmbrăcat foarte curat, De a sa ofițerime se afla încungiurat. Muzica italienească după dînsul răsuna, Îți părè pe pămînt Aris, și dînd pildă îndemna. Și-ndată artileria cu șef și artileriști ...
Ion Luca Caragiale - O blană rară
... vreme, să nu scoți un câine afară. Lumina fanarelor, roșie, e îmbrobodită într-o stranie aureolă irizată. În gangul palatului d-lui Psaridi, mare proprietar, arde, clipind arare, o mare lampă electrică cu arc, e ca un vis albastru și rece de poet dezgustat. Pe ferestrele mari, mate de abureală, ale ... la Teatrul Național. A luat apoi la patisierul Ă la mode, en petite chambrĂ©, un pahar de șampanie... și acum vine la amica sa madam Psaridi să-și facă actul de prezență... D. Cuțopolu este oprit acasă de afaceri politice... O criză... o nouă combinație ministerială... adunarea unui grup ... greșală... Ce? — Cine a zis ceva? Cine n-a făcut o greșală? O greșală? — asta este lucru care se face regulat. Aruncată în valurile prăpăstioase ale lumii, ea, de atunci, s-a zbătut cu uraganul, dând din mâini și picioare, și a ... pe prietinul tatălui său, pe Psaridi, mare om de afaceri... Acum Mișu este omul de alergătură al lui Psaridi. Foarte credincios, binecrescut și discret, Mișu face afacerile domnului și doamnei — și-i plătit destul de binișor. Ar fi fericit daca băiatul și Lucreția n-ar fi bolnavi!... o casă igrasioasă ...
Ion Heliade Rădulescu - Mihaida
... i catenă, Și un profum de viață dintr-însa se exală. Mihai pasă la ușă și pe custod îl află Dormind în a sa lance cu capul p-a sa dreaptă. Se-ntoarnă la icoană. Și mintea-i se lumină, Îndată-i vine-n cuget ideea învierii Dezvoaltă, lămurită, acest fel cum la nimeni Nu ... Și alt cu tot se simte. E plin d-o-ncredințare Necunoscută încă. În inima sa simte Decretele divine, și brațul ș-a sa minte Capabile de faptă. Fântâna cugetării Inundă de-adevăruri, ființa îi îneacă. Repaos cere carnea și-n svol îi este mintea. Cămara nu-l încape ... ațintă, Prevăzător îi spune că e deschis asupră-i Și răsărit-a ziua . E ora rugăciunii; Eroul îngenunche și-nclină a sa frunte. În rugă totdauna tăcută-i era buza, Și inima sa numai se exprima fierbinte Și-și dezvolta simțirea ce limba nu e-n stare Material să spuie; iar pietosu-i cuget Pe aripe de flăcări ... nclină, tăcut iese a împlini comanda. "Binevenit să fie al Domnului ministru! La timp sosi păstorul, și cerul îl trimite. Ce cauză îl ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Văduvele
... Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Văduvele Văduvele de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Oamenii, când n-au ce face, se-apucă de gâlceavă. Se dau la vorbă, și destul e unul s-o apuce anapoda, că cearta e gata. Prostia pândește mintea omului cum ... o vorbă bună nu le spuse, de unde până aci îi mângâia cu ochii și cu cuvântul. Irina depăna. Și barem n-o întrebă ce face. De-a dreptul la târn. Îl smulse din colțul magaziei și începu să măture în toate părțile câteva coji de dovleac și doi ... făcea. Apoi luă grabnic un bulgăre de var, îl stinse și trase câteva bidinele pe pata din perete. Irina lăsă rodanul și ieși după mă-sa, care robotea tăcută. Cămașa ei subțire și creață, cu mânecuțe largi și scurte, se aduna în cute la betelia rochiei, se lipea de spinare și ...
Gheorghe Asachi - Turnul lui But
... Poloniei agiutor. Dar cu Butu-i logodită Fiia a lui domnitor, De el Ana despărțită Suspina-va de amor; Butu-i dă parola sa C-a veni ș-o va lua. Doamna, plină d-umilință, Giuruirea i-au păstrat, Dar amantul o credință Pentru alta au uitat ... lacrimi neuscate Turbure-s amu fântâni, Că un altu pețitor Mâna-i cere și amor. Toți boierii vin din țară Și un prinț cu svita sa; Ana plânge în camară Că pe But nu poate-uita; Popa mâine va serba Și pe doamn-a cununa. Zice doamna credincioasă: Nu ... mormânt. Dacă Butu nu e viu, Patul nunțe-i un secriu. Însă-n ziua de urgie, Are multe doctorii O bătrână, care știe Și descânteci face mii. Hârca veche, pe ascuns, Duce doamnei cest răspuns: S-alungi popa și pe mine, Va veni azi Butul tău; În ursita-i mântuire, Ea ... ta, Copere-mă c-o manta! Dulce doamno, iacă-ndată Eu voi pune pe-al tău sin A me frunte înfocată, Ce mă arde ca venin. De ea piatra s-a-ncălzi, Doar ceva m-oi răcori. Ce colană-i ferecată? Crucea care mam-au dat! Cruce ...
Mihail Kogălniceanu - Soir%C3%A9es dansantes (Adunări dănțuitoare)
... ele mă împacă câteodată și cu cele tinere. În altele, sunt făcut dintr-un aluat destul de nemulțumitor și puțin însușit spre a face din mine un om căruia-i zicem că este plăcut . Plăcut? Ce însemnează acest cuvânt? Un om plăcut, pentru multe femei, este acela care într ... bal joacă totdeauna și nu se odihnește niciodată, jucând deopotrivă cu toate, cu cele frumoase și cu cele urâte, bun, tânăr și de treabă, care face filantropie la mazurcă spre slujba fetelor celor bătrâne și care crede că are vreo îndatorire către gazda ce-l poftește la bal. Un om plăcut ... când un duh nebun de vârtej și de joc se apucă de toate capetele și picoarele femeiești, omul plăcut, omul mașină, omul ce joacă se face o specialitate, o individualitate, o nevoie; el este neapăratul suarelelor neguțitorești și diecești. Pentru vro câteva pahare de limonadă și de ceai, el își dă ... meșteșug prea puțin câștigător, dacă nu vei pune în rândul câștigului bătăturile, reumatismurile și durerile de piept. — Neneacă, zice duduca P. S. ... către maică-sa, trebuie să poftim pe A. M. M. la cea de pe urmă suare a mătușii mele; n-a lipsit ...
Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Ion Luca Caragiale)
... mă cheamă și mă întreabă: Ai citit pe TĂ©lĂ©mac? Da, în școală: Calypso ne pouvait se consoler du dĂ©part d Ulysse, dans sa douleur... . Mă, fraza asta o știe pe de rost orice găgăuță. Dar chiar dacă l-ai citit în liceu, nu l-ai înțeles. Să citești ... avut nici un rost din partea maestrului Caragiale această autoironie așa de exagerată. Iată epigrama în chestie: Iancu Luca Caragiale... Îți dă berea cu măsură... Face și literatură... Însă nu face... parale! Marele Caragiale, care scria îngrozitor de greu, se minuna de puterea ușurinței mele de a lega ideile în formă spontană și logică ... bună a mamei mele, născută Bucșan, coborâtoare din Spătarul Bucșan, decapitat de turci în secolul al XVI-lea, avea o culă la moșia sa Parepa, apropiată de gara Albești. Soția marelui Caragiale, femeie de o bunătate și de o supremă distincție, era nepoata castelanului. Ea auzise că nepoata ei ...
... n Tibru focul oglindirii Luciri de aur risipește. Se scoală Roma zgomotoasă... Ca moartea tinerei să vadă, Mulțimea ei gălăgioasă Ticsește circul tulburată. În haina sa împărătească Cu aur numai și argint, În gloata lui prietenească, Neron s-a așezat. Privind În negura îngândurării, Albin s-așează printre ei ... o-n viitor: Iertați creștina, căci ea moare Pentru al său Mântuitor; Și într-acesta ceas de moarte, Iertând chinuitorii mei Eu rugăciunea mea, ce arde, O duc în ceruri pentru ei... Să-i ierte dar Mântuitorul Pentru sfârșitul sângeros, Primească-i Răscumpărătorul În marea turmă-a lui Hristos ... lături a sărit. Dar iat-o cum din nou pândește, Ca șarpele, încet mergând... O clipă... Sângele țâșnește, Pământul galben înroșind... Dar Roma râde, face glume, A morții taină nici că-i pasă, Și la a sfintei rugăciune Din palme bate zgomotoasă. Această mândră povestire Trăiește ...
Grigore Ureche - Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara
... au lățit, ca să nu să înnĂ©ce a toate țările anii trecuți și să nu să știe ce s-au lucrat, să sa asĂ©mene fierălor și dobitoacelor celor mute și fără minte. Pre acĂ©ia urmând și chizmând, măcar că să află și de alții semnate lucrurile ...
Ioan Slavici - Doi feți cu stea în frunte
... ude, trecând prin foc fără ca să se ardă. — Iară eu, grăi Lăptița, cea mai tânără soră, dacă i-aș fi soție, i-aș face doi feți-frumoși, gemeni cu părul de aur și cu stea în frunte, stea ca luceafărul din zori. Când trec pe lângă fete, voinicii, chiar ... știre că de aici înainte multă vreme n-are să mai iasă din curte, fiindcă-l poartă inima să stea zi și noapte lângă soția sa. Era adică să se întâmple — din îndurarea lui Dumnezeu — precum a grăit Lăptița la cules de căpșune... Și lumea, și țara ... de la cel dintâi bărbat. Și apoi, vai și amar de acela ce cade în asemenea cuscrii! După gândul vitregei era să fie ca fiica sa s-ajungă soție de împărat și stăpână peste împărăție, iară nu Lăptița, fata cea de păcurar. Și acuma sărmana Lăptița avea să sufere pentru că ... pe lume să creadă și să creadă feciorul de împărat că nu e precum este și precum s-a zis. Nu putea însă face nimic, fiindcă feciorul de împărat stătea de-a pururea, zi și noapte, lângă soția lui. Își puse dar de gând ca, cu una ...
... din umeri parc-a zice: "acu n-am vreme de jucării!" și intră-n prăvălie. Șașiul se uită la flăcău și iar îi face cu ochiul: "după ea!" Flăcăul se scoală hotărât drept în picioare și urmează calea ce i-o arată ochiul tovaroșului... A trecut de ... ți calul și mergi de-ți caută de treabă!... Ai auzit?... Dar țângăul se uită în ochiul tovaroșului, care-i stă în față, și se face că n-aude. Merge înainte și bine merge! are noroc nemaipomenit. - Mă, Secule! zice unchiul. Ți-e destul... Pleacă! Aș!… S-a-nserat ... pe flăcău încet-încet spre ușă. Băiatul trece basmaua în mâna stângă și, ștergându-se de sudoare: - Doamne! doamne! suspină el și cu dreapta-și face cruce. Atunci un hohot strașnic se aude... Flăcăul se-ntoarce-n loc. E beznă-mprejuru-i, și nicăieri ochiul luminos al tovaroșului. Tânărul se moleșește ... avut eu... și... - Și ce mai? - Și... arenda. - Cincizeci de galbeni? Nepotul dă din cap punând ochii în pământ. - Cine te-a pus sa joci, dacă nu știi jocul? - Dracul m-a pus! - Nu ți-am spus de trei ori să pleci? - Da. - N-ai înțeles că ...