Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FACE SĂ PRINDĂ GUSTUL

 Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 102 pentru FACE SĂ PRINDĂ GUSTUL.

Petre Ispirescu - Cele douăsprezece fete de împărat și palatul cel fermecat

... nu se poată mărita până nu va găsi cineva care le ghicească legătura ursitei lor și facă pe vreuna din ele ca iubească pe cineva. Ursitele lor le dăruise cu patima jocului. Erau nebune după joc și pe fiecare noapte rupeau câte o pereche de conduri de ... în plata Domnului; căci nimeni nu mai voia -și piarză sufletul pentru un cap de muiere. Însuși împăratul fu coprins de spaimă, cum de piară așa junii ce voiau -i pândească fetele, și nu mai cuteza îndemne pe nimeni. Împăratul era nevoit cumpere mereu pe fiecare zi câte douăsprezece perechi de conduri, și intrase la grije că o -i îmbătrânească fetele în vatră și o împletească cosița albă, fără puie pirostriile în cap. Argatul de la grădinărie își împlinea slujba cum știa el în legea lui. Și domnițele erau mulțumite de mănuchele de flori ... îi zicea inima se arate la împăratul cu cererea de a pândi și el, dară lăsăm că-și cunoștea lungul nasului, lăsăm că nu1 uitase pățeniile atâtor flăcăi ce pieriseră, lui îi era

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a II

... 4] Dar, dă vreți a face cum voi spune, știți că vom nimeri mai bine. S-arătăm adecă în plecăciune Domnii, ca nu ne mai mâne De-acum așa departe și iute, Sau încai drumul ne mai scurte. trimeată vodă pe-un vechil Care -așeze ca nu hie Pănă la Spăteni mai mult de-un mil; Apoi ne deie slobozie Dă-a face trii hodini câte-odată!..." Aici voroava lui fu curmată, Căci Avèl striga din gura toată: ,,Ahăsta m-i sfat, ahasta-i minte!..." De-aci ... la om este ca țăpușa La scaiu; dă-ahaia-armatul arată Cu-îndrăzneală fiecărui ușa Și-e totdăuna dă război gata; Iar' acum, ahăl tare ține Care sânte-înarmat mai bine. Dăci dar' întâi dă-armătură bună ne grijim cât mai dăgrabă. Dă mult un cuget pân cap îmi sună: Cum s-ar putea face mai cu trabă Ca ne-armăm cu vreo dăscălie? Ș-aflu așa c-ar putea fie: Ca fiește care dintre noi fie cu totul ferrecat, [15] Adecă-îmbrăcat în hierr la războiu, Ca n-aibă teamă dă tăiat Sau pușcat, nici frică dă moarte, Ci tot vitejește ...

 

Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare

... originea și transformările clasei stăpânitoare din Moldova, în care se susține că "elementul roman rămas în Dacia după retragerea legiunilor n-a putut se mănție și a trebuit dispară fără urme în potopul de barbari năvălitori" și că "naționalitatea română s-a născut exclusiv numai din contopirea slavilor ce venise ... nu a mai adus-o și nici nu credem că o va aduce vreodată. Este dar, iubite coleg, îndoită mulțumirea cu care viu te felicit pentru introducerea criteriului latin în cercetarea poeziei populare și pentru vioiciunea stilului cu care știi ne împărtășești convingerea d-tale. În această parte a discursului ne putem uni nu numai d-ta cu cel ce are plăcerea de ... a auzit și a înțeles că în murmurul poporului e o muzică naivă și sentimentală a doinelor ce se cuvine fie notată, că este o muzică eroică a baladelor ce se cuvine și mai mult fie scrisă". Dar eu întreb: de ce "și mai mult"? Pentru Alecsandri, ca și pentru unii din noi, se cuvenea tot așa de mult ...

 

Emil Gârleanu - Boierul Iorgu Buhtea

... dar boierul îi luă mâna de la ochi: — Băiete, știi că nefericirile, ca și fericirile, de la Dumnezeu vin și trebuiesc privite fățiș. fii bărbat cum a fost tată-tău și -i porți numele cu cinste. Eu am fiu lângă tine ca te povățuiesc... Sărută-i mâna. Copilul lipi buzele de mâna rece a tatălui său și își șimți sufletul mai puternic... Boierul își puse ... nepotului. Cu atât mai mult se silise ajungă acest scop, cu cât vedea că tinerii ce răsăreau pe urmele bătrânilor nu mai erau destoinici ducă înainte trăinicia neamului. Chibzuise mult până se hotărî -și trimită nepotul în străinătate. Îl momise dintru-ntâi în toate felurile, ca -i cântărească firea: Din încercări sufletul iese mai tare sau se nimicește, zicea dânsul. Când văzu că băiatul rămâne neînduplecat deșertăciunilor lumești, că era strâns ... trai ce avea ducă de acum încolo, boierul îl plimbă pe la toate moșiile și-l întrebă: — Pe care ți-o alegi, băiete, -i porți singur de grijă? — Pe toate, tată, e timpul ...

 

Duiliu Zamfirescu - Tănase Scatiu

... dacă-s caii stătuți de drum... În același timp voi sară în noroi. Stăpânu-său îl apucă de ceafă: — Ce faci, mă!... Vrei sari în noroi și apoi te sui în trăsură, ca un porc? — Poi ce fac? — te ia dracu, asta faci. Nu poți te cobori de pe capră în trăsură? Stoica se uită cam urât la priporul ce se întindea din vârful caprei. Se simțea în ce hal ... mână și voi treacă într-altă odaie. Elchemă fata înapoi: — Zoițico, stai aici. Fata nu prea vrea. Mamă-sa o ruga binișor rămână. Ea rămase, dar fără voie. — Nu vrei stai cu tata? încercă el zică, cu glas blând. — Nu, răspunse fata, gata plângă. — Atunci, hai, marș! Fetița se întoarse spre ușă, cu mâna la gură, neîndrăznind iasă, dar în același timp nevoind rămână. — Marș! nu te mai văd în ochii mei, urâto. Fata izbucni în plâns. Mamă-sa, care o aștepta la ușă, o luă în brațe și trecură ... ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecu I

... că-aceasta-i a ta țară, Aș grăi cu tine-almintre doară. Unde-i duhul ș-inima nefrântă Acelui mândru Luceafăr care Nu -îndoi și pre cea mai sfântă Lumină-în ceriu viețuitoare A scula cu războiu, odată! Ce negrijă-acum te ține,-o tată? Tu șezi aici, fără nice-o teamă, Adevărat! Dar sus ce face, Pe lume, nu știi sau nu bagi samă. Nu vezi ce năpraznă vine-încoace Pe iadul tău? Eși numai, afară, Ș-însuș' a ta ... cineva zice: Asta-i țara mea, eu-s dă aice!..." [11] De-aci Goleman luă cuvântul Și le sfătui pre larg și tare, Întii, ca -și împartă pământul, Ca tot însul din vreme -l are, -ș' poată face mălaiu și pâine, S-aibă ce mânca de-azi pănă mâine. ,,Oameni buni! Oare n-ar hi mai bine (Zicea el) numim astă țară Cu nume nou, păcum cuvine, Făcând ș-o rânduială-adevară, Noi între noi, cării toți hie Supuși, întru d-alba țigănie? [12] Că fără dă rând nu-i nice-un bine! Căsi apoi

 

Mateiu Caragiale - Craii de Curtea-Veche

... anii din urmă, fusesem greu încercat de împrejurări; mica mea luntre o bătuseră valuri mari. Mă apărasem prost și, scârbit de toate peste măsură, năzuisem aflu într-o viață de stricăciune uitarea. O luasem numai cam repede și mă vedeam în curând silit depun armele. Mă lăsau puterile. În acea seară, eram în așa hal de sfârșeală că n-aș fi crezut mă pot scula nici fi luat casa foc. Dar deodată mă pomenii cu mine în mijlocul odăii, în picioare, uitându-mă speriat la ceasornic. Mi-adusesem aminte că eram ... meu prieten. Pașadia nu zise nimic. - Da, urmă Pirgu, leșinându-și și mai mult glasul și privirea, are fie atât de frumos! Eu am -ți duc căvălăriile pe pernă. Și, la șapte ani, la parastasul cel mare, când au te dezgroape, rămășag pun că au te găsească tot dichisit, tot scorțos, tot fercheș, fără un fir de păr alb, murat în argint-viu și în spirt ca un gogoșar în ... a cărei taină rămânea nepătrunsă. Dacă, încercând a reda întrucâtva trăsurile acestui nobil chip, am stăruit atât, e pentru că n-am voit scap prilejul de a-l ...

 

Iacob Negruzzi - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi)

... se ridică dimineața până-n ziuă. (iese.) ZULNIA Ei da, mătușică. De vreme ce știi, de vreme ce nu-ți mai pot ascunde nimica, trebuie -ți spun tot, te fac -nțelegi. ARGHIRIȚA Ce -nțeleg! ce vrei -nțeleg, decât că ești o copilă naivă, o neroadă, o nebună! ZULNIA Dacă sentimentul... ARGHIRIȚA Taci cu sentimentul. Parcă numai d-ta știi ce-i ... ți spun eu ce-i sentimentul. Nu înțelegi că ai a face cu un bărbat? Știi tu ce sunt bărbații? ZULNIA Mătușică... ARGHIRIȚA -ți spun eu ce sunt bărbații, -ți spun eu ce-i sentimentul. Nr. 3 CUCOANA ARGHIRIȚA (Rondo) Sentimentul, nepoțică, Pentru noi e un păcat; Te pândește la potică, Ca un hoț ... l, Până când deodată, haț! Tu -i prinzi inima-n laț! Nu-l iubi, Nu te jertfi, Fiin'că pace! N-ai ce-i face Bărbatul cel mai de soi încă e un marțafoi! ZULNIA Așa o fi fost cu paraleul d-tale, dar cu cavalerul meu nu-i tot ... și paraleul meu, un nerod! ZULNIA Frumos! ARGHIRIȚA Ah! ZULNIA Mândru! ARGHIRIȚA Ah! ZULNIA Sentimental! ARGHIRIȚA Brutal, senzual, desigur un marțafoi! ZULNIA Delicat, duios!... O ...

 

Ion Luca Caragiale - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi)

... se ridică dimineața până-n ziuă. (iese.) ZULNIA Ei da, mătușică. De vreme ce știi, de vreme ce nu-ți mai pot ascunde nimica, trebuie -ți spun tot, te fac -nțelegi. ARGHIRIȚA Ce -nțeleg! ce vrei -nțeleg, decât că ești o copilă naivă, o neroadă, o nebună! ZULNIA Dacă sentimentul... ARGHIRIȚA Taci cu sentimentul. Parcă numai d-ta știi ce-i ... ți spun eu ce-i sentimentul. Nu înțelegi că ai a face cu un bărbat? Știi tu ce sunt bărbații? ZULNIA Mătușică... ARGHIRIȚA -ți spun eu ce sunt bărbații, -ți spun eu ce-i sentimentul. Nr. 3 CUCOANA ARGHIRIȚA (Rondo) Sentimentul, nepoțică, Pentru noi e un păcat; Te pândește la potică, Ca un hoț ... l, Până când deodată, haț! Tu -i prinzi inima-n laț! Nu-l iubi, Nu te jertfi, Fiin'că pace! N-ai ce-i face Bărbatul cel mai de soi încă e un marțafoi! ZULNIA Așa o fi fost cu paraleul d-tale, dar cu cavalerul meu nu-i tot ... și paraleul meu, un nerod! ZULNIA Frumos! ARGHIRIȚA Ah! ZULNIA Mândru! ARGHIRIȚA Ah! ZULNIA Sentimental! ARGHIRIȚA Brutal, senzual, desigur un marțafoi! ZULNIA Delicat, duios!... O ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira II

... lui grămadă Sta cei pre care-acuma norodul îi cinstesc, Ș-a cărora favoruri noi astăzi așteptăm! Pre slugi rugau cu daruri mijlocitori fie; Iar dacă-al meu părinte cuvânt le adresa, Uimiți de bucurie ce-or face nu știa; În lacrimi tuturora spuneau de norocirea Ce-avură vorbească cu omul acel mare; În casa lor atunce se bucurau cu toți, Părea că vro comoară ascunsă au găsit. Deci judecă tu însuți cum ... miră cei ca tine, Iar tu te-ncânți de sine precum un nou Narcis. În strâmt pantof piciorul cu sila grămădind, De bătături durerea te face-olog umbli. Ți-ai pus o haină care plătește o moșie, Și slugile asudă până ce te gătesc. Când statul lor romanii au vrut -ntemeieze, Atâta osteneală eu cred că n-au avut, Cât cei ce au s-aleagă colorul hainei tale, Caftanul cum fie cu moda potrivit, Cu vârsta și cu locul, cu timpul ce va fi. În târg nu suferi verde, nici vara catifeaua, Nici iarna ... iar dincolo se cere ajutor. La cetele rărite de plumburi ucigașe, Și-n ce putere încă se bizuie vrăjmașul. O mare iscusință și multe însușiri ...

 

Ion Grămadă - Serafim Cărășel

... împărătești în țara franțuzească, împotriva lui Napoleon împărat, și solomonar ca mine nu găsești pe podul pământului; șapte ani am supt la maica țâță ca fac zodier și cetitor în stele. Alung sloata și-ncalec pe balauri, măi, iar punga mi-i plină de zimțați. Trebuie știi a trăi, în ziua de azi, ca poți prinde oleacă de său, zicea, apoi închidea dintr-un ochi. Căci celui bogat îi leagănă și dracul copiii, iar celui sărac îi trage mâța de coadă ... de pușcă într-însa și o vârî iar în chizea. Înainte de a cânta iar din trișcă, îi vine, din întâmplare, lui Cărășel gust tragă o tămâie și, aflând țigara sucită, o ia între dinți și-o aprinde cu iască. Puf! puf! Trage diacul un fum, două, și suflă ... înșii, ascunzându-se unul de altul. - Stați, măi ghiavolilor, vă mai zic una din trișcă! și iar suge din țigară. Deodată, iarba de pușcă face „sbufâ€�! și-i pârlește mustața lui Cărășel. Băieții o luară, de cu bună vreme la sănătoasa, strigând din răsputeri: - Popa Bârrr!… Popa Bârrr ... ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>