Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FACE FATA
Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 557 pentru FACE FATA.
Alexei Mateevici - Obiceiurile și rânduielile nunții la moldovenii basarabeni
... Nunta 4 Masa cea mare 5 Îndulcitul tinerilor 6 Facerea căei Logodna Flăcăul care s-a pornit mire vine la o casă și face întrebări despre fată, cum este ea, câtă zestre are și altele. Apoi, împreună cu starostele, se duce la fata cu care vrea să se căsătorească. Dac-au intrat ... se plac unul la altul, apoi spun la bătrâni că se plac, iar dacă nu, apoi vorba se sfârșește și nunta se strică. Logodna se face tot atuncea astfel: mireasa și mirele își schimbă inelele și mireasa îi dă mirelui o șalincă, iar el ei, de obicei, 3 ruble. După asta ... soțioară. Dar nunul cel mare Cu grija-n spinare, Călare pe-un cal, Ca un Docipal, Se ridică-n scări, Se îmflă în nări Și face ochii roată Peste oștirea toată, Și când încoace privește, Aici zărește O floricică frumoasă Și drăgăstoasă, Și văzând că nu-nflorește, Nici nu rodește, Nici ...
Alexei Mateevici - Sfântul Vasile - Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni
... Sfântului Vasile. Trebuie de însemnat că Anul Nou și Sfântul Vasile în ,,hăituri" se înfățișează în chipul unui plugar român puternic, voinic și tânăr, care face minuni cu vredniciile sale plugărești. În ,,hăituri" se povestesc toate isprăvile lui ,,badea Vasile", se zugrăvește toată vitejia și năzdrăvănia lui la lucrul plugului în ... duc la alte case. Mai târziu, când amurgește bine, pornesc ,,de-a hăitul" flăcăii. Venind la o casă, ei dintâi se-ntreabă de fată (dacă casa-i cu fată) se poate să hăiască sau ba. Și dacă le dă voie fata, ei încep hăitul, împletind într-însul și cuvinte în care se laudă vredniciile ... că i-au prădat, Nouă plugușor ne-au dat Cu coarne de floricele, Că avem să arăm pământ cu ele, Pământ negru nisipos, Unde se face grâu mândru și frumos. A alergat badea acasă Ș-a luat un chiticel, Mititel ca porcul, Iute ca focul; Ș-a ...
... a găsit acasă mare mulțumire: cocon împărătesc de trei luni în vârstă, dar crescut cât unul de un an... și doica» o mândrețe de fată oacheșe, îmbrăcată numa-n mătăsării, ca orce doică de cocon împărătesc... și sânul!... și s-a bucurat foarte mult împăratul despre toate. S ... împăratul și împărăteasa. — Cu cine? — Cu fata unui crai vecin. — Asta nu se poate! auzi? coșcogea fecior de-mpărat să ia o fată de crai... Asta nu se poate! — De ce nu? — Fiindcă trebuie să ia fată tot de-mpărat, pe potriva lui... Nu! asta nu se poate, în ruptul capului! — Dar bine, femeie, dacă așa au hotărât părinții lui?... â ... și, răspicat, le-a spus că Florică al ei nu poate lua pe orcine, că lui Florică al ei trebuie pe puțin o fată de-mpărat; de unde nu, nu trebuie! că, slava domnului! tânăr e, frumos e, voinic e, fecior de-mpărat mare e! Are vreme să mai ... pumnul peste sânul gol, începe să se bocească flăcăului: — Nu se poate, maică! nu voi, maică, moartă tăiată! Nu te dau, Florică, decât după ...
George Coșbuc - Fresco-ritornele
... aleg pe plac din sân o pară. Și m-am trezit că-mi dă deodată peste mână ! 3 Pe punte-am sărutat mai ieri o fată, Și-acum au dat sătenii jalbă la prefectul, Că fetele stau cârd pe punte ziua toată ! 4 Psaltirea popii o sărut, dar aș lăsa-o ... ai venit la noi o săptămână ! 10 De când eram noi mici, mi-ai fost ca soră, Și prietenă mi-ai fost de când ești fată mare, Iar mama vrea d-acum să-i fi, drăguță, noră ! 11 Eu am de mult scriptura mea și-mi țin scriptura : Gurița fetelor cu ... dar drept e și aceea Că om cu minte n-am văzut să nu iubească ! 19 Eu am drăguțe multe-n sat, dar nici o fată N-a zis că-i bine s-o sărut și să-i țin drumul, Dar nici că-i bine când o las nesărutată ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Palatul de cleștar
... din scaunul domniei, că din cele trei împărătese ce mi-au slujit de soții n-am avut parte de parte bărbătească. Că făceau câte-o fată ș-a doua oară, cum făceau băiat, mureau și cuconul, și muma cuconului. Cea din urmă mi-a zis: "Măria-ta ... două costelive și pițigăiate. — Domniță, ce mai e pe lumea de pe tărâmul vostru? nici-o ceartă? nici-o ocară? — Domniță, te-aș face praf și fărâme dacă nu m-aș teme că n-aș mai avea pe cine urî! — Domniță, de când v-am părăsit, nu mai ...
Petre Ispirescu - Făt-Frumos cu părul de aur
... de gât. Și, dacă îl luă, văzu că într-însul era o scrisoare, o ceti și află că copilul de față este lepădat de o fată mare de împărat, care alunecase și ea în valurile lumei și, care, de frica părinților, lepădă copilul, îl puse în secriaș și-i dase drumul ... pe gârlă, unde erai dat și pus într-un sicriaș de mumă-ta, ca să nu se dovedească fapta sa cea de rușine, fiindcă era fată de împărat. Dacă voi adormi somnul cel de veci, care o să-l cunoști când vei vedea că tot trupul meu are să fie rece ... case zânele aveau o baie, că acea baie, la câțiva ani, într-o zi hotărâtă, curge aur, și cine se scaldă întâi aceluia i se face părul de aur. Îi mai spuse să vază că într-unul din tronurile casei zânele aveau o legătură cu trei rânduri de haine, pe care ...
Petre Ispirescu - Zâna munților
... prin istețimea, boiul și înțelepciunea lui. Toate fetele de împărat ar fi voit să joace lângă el în horă. Când, deodată, vine la nuntă o fată îmbrăcată în niște haine cum nici una din fetele de împărat nu avea. Cosițele ei împletite cu meșteșug și date pe spate îi atingeau pulpele ... El își pusese în gând ca, la hora din urmă ce va juca, să întrebe pe această necunoscută cine era, de unde venea, de este fată ori măritată, și se gândea că de n-ar avea bărbat să o ceară de nevastă. Când, pieri ca o nălucă. Feciorul de împărat rămase ...
... ca să-i rumpă, Căci fetele așa-s făcute ca să le placă haina scumpă Și ei, sărmanii, n-au nimica să poată-ademeni o fată. Dar cum mor formele spre seară, și crește luna fără veste, Un miros blînd, cum nu-e altul, pătrunde-atît de cald și dulce, Că ...
Ion Creangă - Povestea lui Ionică cel prost
... acela și din vecinătate era un flăcău fruntaș, anume Vasile, care s-a însurat și a luat de nevastă iarăși o fată de fruntaș, anume Catrina lui Popa Cioric, care era cea mai frumoasă și mai hazulie fată dintre toate fetele din sat și de prin împrejurimi. Dar parcă văd că vă țineți să întrebați că de ce-i ziceau lui Popa Cioric ... un holtei tomnatic, care nu mai avea acum grijile aceste… dar prea departe ai ajuns; dacă ț-a fost de dînsa, cînd era fată mare la părinți acasă, de ce-ai șezut deoparte ca un felteleu ș-ai căscat gura? Acum na-vă cîte un pai, scobiți-vă pintre ... apoi atunci să nu fie vina mea. Eu mă cunsc cu cînii, dar voi luați pîne muetă în rachiu, de i-ți îngăima, pîn-oi face eu pe treabă… Atunci se ieu vreo trei-patru flăcăi după Ionică și hai, hai! hai, hai! ajung la casa lui Vasile în puterea nopții ... te și tu și atunci ai scăpat de oaste: n-or mai ave ce zice nici ei. Hai să te toporîm iute și degrabă! Iaca ...
Emil Gârleanu - Nadişanca Nadișanca de Emil Gârleanu Boier bogat, bun la inimă și cu slăbiciunile lui ca fiecare om. Așa, printre alte slăbiciuni mai mici, avea una mare, foarte mare: ținea, ca la ochii din cap, la Bălanul dumisale, un cal bătrân care de-abia mai ducea acum nadișanca în care se încerca să steie chipeș, cu brațele întinse pe hățuri, cu biciul în mâna dreaptă, boierul Gavril conul Gavrilaș. Pentru că iubea atât de grozav Bălanul, ținea tot pe atâta la nadișancă; nu se putea gândi la cal fără să nu-și amintească și de tovarășa lui de călătorie. Pe Bălan îl avea de mult; să-l fi cumpărat acum douăzeci de ani, un mânzoc pe atunci. L-a mai ținut un an și, cum împlinea trei ani și jumătate, i-a cumpărat, pe măsura lui, din iarmaroc de la Frumoasa, o nadișancă nouă-nouță, pe toate părțile cu flori asemănătoare cu cele de pe lăzile de Brașov, de care casa boierului era plină, ca pe atunci. Un an întreg și-a plimbat boierul soția, pe coana Casuca, linișteasc-o Dumnezeu, în nadișanca trasă de căluțul sprinten, învârstat de niște hamuri rusești ...
Alecu Russo - Critica criticii
... se deosebi; cei învățați, înțelepți se înseamnăprin faptele care rămân. De aceea un sătean vrea să se facă vornicîn satul lui, de aceea vornicul va face, dacă poate, băietul săudascăl de biserică, de aceea un cojocar nu-și dă fata după un sacagiu, de aceea orișice fată de băcal are ambiție de a fi mai multdecât o băcăliță sadea sau o băcăliță de frunte, de aceea un băcalîși dă învățătură ... căci noima Băcălia se poate înțelege orice trepte ale societății), care se urcă mai sus decât se cuvine după împrejurărileeducației și ale prejudețelor pământului: tonul face cântecul. Domnul Sărmală nu-i un cuconaș pospăit numai, care umblă după averi, precum critica îl vede. Sărmală este domnul D. G.,autorul, toți câți ... cunoștința omului de când se naște și pân' ce moare. De aceea autorul a pus în scenă peMătăsar, care, afară de slăbiciunea părintească, face morală croitădupă meseria lui, educația lui și judecata firească de care în țaraMoldovei cei mai mulți au câte o fărmătură, afară de critici, caresocot că ... Sărmală îi criticaZoiței, Mătăsarul îi critica Zoiței și a lui Sărmală. Domnul D. G., care judecă lucrurile și critică precum se vede, se ...