Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru SĂ
Rezultatele 591 - 600 din aproximativ 4001 pentru SĂ.
Ion Luca Caragiale - Cercetare critică asupra teatrului românesc
... obiceiul cinstit și omenia de a nu scrie nimica, decât numai și numai în deplină conștiință și în cunoștință de cauză; mai bine să ne punem streaje condeiului, deoarece scopul nostru nu e, Doamne ferește, să rărim cumva sin-iubirea imensei majorități — cum se zice parlamentaricește — a confraților publiciști, ci să căutăm a ne desluși cât se poate asupra întrebării: cum se face critica teatrală la noi? Pentru ca să ne ajungem acest scop cu mai puțină bătaie de cap, mijlocul cel mai practic este să purcedem pe calea constatării faptelor simple. Așa și facem... Orice gazetar, de obicei, se bucură vecinic de o intrare liberă și mai totdeauna de un ... categoria pieselor originale, cari sunt așa de puține că le-am putea număra pe degete. E de neapărată nevoie, pentru a fi deslușiți, să privim în parte fiecare din aceste categorii: așadar, să urmăm astfel, luând mai întâi categoria cea mică. Un străin cu minte și cu cunoștință de ce va să zică cultură omenească, picat de curând în București, și care ar fi văzut clădirea, frumoasă pe dinăuntru, ca și pe dinafară, a teatrului ...
Garabet Ibrăileanu - De dragoste
... ca trup, ca simțire, ca minte. Așadar, afinitatea dintre doi oameni, ca să fie completă, trebuie să fie din aceste trei puncte de vedere: trebuie să fie afinitate fizică, ca să zic așa, adică fiecăruia dintre cei doi să-i placă celălalt ca fizic, să-i placă fața așa cum este ea, cu gura, nasul, ochii etc., trebuie să fie afinitate de simțire, adică să simtă bucurie și întristare cam în aceleași împrejurări, trebuie să fie afinitate de minte, adică să gândească la fel, să aibă aceleași idealuri, aceleași concepții în diferitele chestii. Această afinitate însă nu trebuie să fie numaidecât completă, ci numai într-atât întru cât sufletele lor să nu se contrazică. Și aceasta cu atât mai mult, cu cât azi este cu neputință să existe un om complet din punct de vedere sufletesc și, prin urmare, există nevoia de a-ți căuta completarea în alt suflet -- în ... Ipocrizie! Strugurii acri! Ori (sau: și) perversitate de blazat, în care iubirea și actul final [...] s-au disociat. Ori pretenții impertinente de supraom, care vrea să-și deșurubeze creierul de corp, să-l pună deasupra vieții, ...
... amețiți din picioare, de frică și de rușinea arhipăstorului. Nu târziu după aceasta, mitropolitul face pe părintele Duhu arhimandrit cu mitră, adică îi dă voie să poarte straie de mii de lei, fără să aibă cu ce să și le cumpere. Și părintele Isaia, în loc să umble morțiș, ca alți popi, după cerșitorit, luând și de pe viu și de pe mort, să aibă cu ce se împopoțona, el, dimpotrivă, zicea că este de altă părere, și anume: "Decât să dai de pomană la calici sâmbătă, mai bine ceva de băut mahmurilor, marța..." Odată, chemând epitropul unei biserici mai sărăcuțe pe părintele Duhu să slujească de hram, sfinți-sa și-a atârnat la piept o cruce mare de lemn, legată cu sfoară groasă de cânepă, zicând: â ... a comisionat cărți spiritiste și, cetindu-le, cică a zis cătră oarecine: — Aceste cărți, încăpând în mâna unor șarlatani ignoranți, ai să auzi vorbindu-se că fac minuni, ca sfinții. Și sfânt să fie rostul părintelui Duhu, căci tocmai așa s-a întâmplat. Într-una din zile, neavând el cu ce
Ion Heliade Rădulescu - Poema didactică după Boileau și Horațiu
... ca să spună, vorbe cu zvon a căta. Pentru versurile voastre voi de public vă sfiiți? Critic aspru ce nu iartă voi înșivă să vă fiți. Ignoranța e făcută singură a s-admira; Amici buni v-alegeți vouă voioși a vă cenzura, Căror să-ncredințați toate ei sinceri depozitari, La orice defect al vostru să vă fie adversari. Înaintea lor nu mergeți cu-aroganță d-autor, Vă-nvățați îns-a distinge din amic p-adulator, Căci acesta, ca ... pompos; Eu l-aș șterge." — "Cu iertare! ăsta-i locul mai frumos." — "Astă frază nu prea-mi place." — "E minune! Ce-ai să zici?" Astfel e-nțestat la toate să nu-l dregi, ca să nu-l strici. Dacă-n scrisul său vro vorbă ți-a părut a te-nghimpa, El de asta, d-asta numai ... și el ție închinat Ș-unde-ți place poți a șterge, poți s-adaugi unde vrei, Poți corige orișiunde, voie n-ai ca să-i mai cei. Dar aste vorbe frumoase ce veni a-ți înșira Sunt o cursă să ...
... nu-i mai e degrabă; poate sta și de vorbă cu un drumeț. Negustorul se uită la fată, se uită șașiu la băiat și merge să vază ce mai e pe dincolo, până-n odaia unde s-au pus niște orzari să-nvârtească un ștosișor... Acu, ce mai una alta? Multă vreme nu poate sta de vorbă o fata care are atâta treabă... N-apucă să plece fata și roșcovanul intră-napoi. Tânărul s-a culcat de-a binele... Aș! E vreme de dormit acuma? Trebuie să ... d-alături, unde e pont mare de câștigat: orzarii sunt și mai buni de iubit - joacă și prost și gros. - Hai, scoală! Între orzari, cine să fie? - Neica Dincă, unchiul, frate bun cu taica flăcăului nostru. Nu stau mult la vorbă ca să înțeleagă unchiul de unde vine și unde se duce tânărul. Vine de acasă și se duce la oraș, să plătească boierului câștigul întârziat, cincizeci de galbeni, pentru sfoara de moșie din Poenița, pe care o ține taică-său în arendă. Și jocul pornește iar ... în timp ce băiatul a strâns banii, i-a legat și a vârât adânc legătura în sân: - Cu mine ...
Nicolas Boileau - Poema didactică după Boileau și Horațiu
... ca să spună, vorbe cu zvon a căta. Pentru versurile voastre voi de public vă sfiiți? Critic aspru ce nu iartă voi înșivă să vă fiți. Ignoranța e făcută singură a s-admira; Amici buni v-alegeți vouă voioși a vă cenzura, Căror să-ncredințați toate ei sinceri depozitari, La orice defect al vostru să vă fie adversari. Înaintea lor nu mergeți cu-aroganță d-autor, Vă-nvățați îns-a distinge din amic p-adulator, Căci acesta, ca ... pompos; Eu l-aș șterge." — "Cu iertare! ăsta-i locul mai frumos." — "Astă frază nu prea-mi place." — "E minune! Ce-ai să zici?" Astfel e-nțestat la toate să nu-l dregi, ca să nu-l strici. Dacă-n scrisul său vro vorbă ți-a părut a te-nghimpa, El de asta, d-asta numai ... și el ție închinat Ș-unde-ți place poți a șterge, poți s-adaugi unde vrei, Poți corige orișiunde, voie n-ai ca să-i mai cei. Dar aste vorbe frumoase ce veni a-ți înșira Sunt o cursă să ...
Nicolae Gane - Piatra lui Osman
... Bistrița, Neagra și Dorna e așezat satul Dorna. Nici o cale de comunicațiune nu era mai înainte prin munții noștri. De ar fi voit cineva să viziteze Dorna, trebuia să treacă prin râpi, să-și facă de multe ori drum cu toporul prin pădure; iar pentru a reveni din Dorna, singurul mijloc mai lesnicios, dar fără pericol ... pentru a ajunge la acest scop. Iscusit în alcătuirea planurilor sale, îndrăzneț în mijloacele de punere în lucrare,el știa, pe o parte, să dea hoțiilor sale aparența legalității, și pe altă parte,să le susție cu iartaganul în mână când trebuința cerea. El întrunea în acelaș timp calitatea de comerciant și de judecător totodată. Singur judeca trebile sale ... ci un mijloc de desfătare a simțurilor sale, și acolo unde nu putea izbuti prin viclenie sau bani, întrebuința totdeauna puterea brutală. O! Să nu fi avut nenorocirea vreo fiică din Dorna să atragă privirile sale; căci Osman ținea într-o mână punga, în cealaltă iartaganul, și la ordinele sale toată oarda coreligionarilor săi, mijloace înfricoșate, dinaintea cărora ... răspundea alta. Ochii ei umblau îngrijiți în toate părțile, parcă se temea de ceva. — Nu-ți spun eu că cu mintea ta n-ai să ...
Alexei Mateevici - Toamna (Mateevici)
... vedea tu cum s-a-nsura el. Ți-a aduce vro fată pe cuptor, și atunci poftim de-o primește. Atunci să taci mulcu și să nu lehăiești nimic. — Măcar aducă-mi pe cuptor și zece fete, că nu le primesc. — Asta noi vom mai vedea-o, bre babă ... zăresc pe drumul ce duce la biserică. Ei se primblă pe ulițele satului, mai mult cuprinși de mijloc, glumesc și trag țăhărci. Așteaptă și ei să iasă mai degrabă popa din biserică, ca să pornească veseliile toamnei. Și n-apucă a se curma cântecul clopotelor, iaca vine rândul țiganilor. Din biserică iese vreo nuntă cununată, și toți ... dare de mână, de la biserică se împrăștie pe acasă. Mulți din ei se mai duc pe ospeți pe la rude și pe la prieteni să mai bea vreo câteva păhăruțe de vin, că-i păcat să nu bei nimic în ziua de duminică, — așa-i ziua asta lăsată de Dumnezeu, că, neavând de lucru, trebuie să mai bei vin, măcar câtuși de puțin, să ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira II
... cu omul acel mare; În casa lor atunce se bucurau cu toți, Părea că vro comoară ascunsă au găsit. Deci judecă tu însuți cum trebuie să-mi pară, Când sunt din așa neamuri slăvite și înalte, Să văd c-am ajuns astăzi necăutat să fiu, Și nebăgat în seamă ca cel mai ne-nsemnat? FILARET: A supărării tale am înțeles pricina. Acuma să-mi dai voie să-ți spun a mea părere, Vestindu-ți mai-nainte că eu disprețuiesc Minciuna, lingușirea, viclene însușiri, Și ruga mea rostește ce inima îmi ... iar dincolo se cere ajutor. La cetele rărite de plumburi ucigașe, Și-n ce putere încă se bizuie vrăjmașul. O mare iscusință și multe însușiri Să aibă se cuvine un vrednic comandir. C-o singură ochire el trebui să străbată A dușmanului planuri și câmpul bătăliei. (Un ceas de ne-ngrijire e primejduitor!) Să-ntâmpine oricare viclene uneltiri; Ostașii lui să fie întru îndestulare, Și către el să aibă iubire iar nu frică. Pătruns de-a sa blândețe, norodul mulțumit Părinte să-l numească, de binefăcător; De el ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Liniște
... căpitanul, dând ochii peste cap și râzând un râs guturăit și gros. Ce-ai face dacă s-ar îmbăta? Spune-mi, Mimi, c-aș vrea să știe și maiorul când o veni. Maiorul o să râdă când și-o cunoaște bine giuvaierul de nevastă. Și înghițiră câteva pahare de vin. Doamna se scobi în dinți; râse pe nas; deschise ochii ... că oamenii, când sunt proști, murdari și răi, sunt mai proști, mai murdari și mai răi decât orice dobitoc. Căpitanul îl auzi și tăcu. Vroi să fumeze și-și băgă țigareta cu focul în gură. Eu vrusei să răspund necunoscutului, dar el băuse cel din urmă pahar de vin, își luase pălăria și bastonul și, într-o clipă, se făcu nevăzut. Fără voia ... nedeslușită, apoi fraze întregi, la urmă mi se păru că citește și, în sfârșit, această scenă tainică se încheie cu un mare zgomot, făcându-mă să sar din plapumă. Desigur, trântise niște cărți. Mă lungii din nou în pat, cu ochii deschiși în întunericul odăii. Câtva timp nu mai auzii nimic ... foc la ceva care ardea repede. Se deslușea bine pălălăile supte de coșul sobei. După acest foc, ce nu ținu decât câteva minute, el începu ...
Constantin Negruzzi - Flora română
... în aerul liber, ci numai acele ce stau închise în dosul geamurilor, cum sunt ale mele sărmanele, pe care, de frica răcelii nopților, nu va să le scoată din închisoarea lor. Pană atunci grădina mea e goală, și de voiesc a vedea flori trebui să mă duc în florărie. Acum însă am buchetul d-tale pe care am să-l studiez cu mare băgare de seamă, ca să nu mă mai mustri că nu sunt română. Dar ian spune-mi, ce ți-a venit să-mi trămiți mintă, lemnul Domnului și busuioc? Nu cumva m-ai luat de vro preoteasă? Să lăsăm gluma. Aștept al doile transport de flori, precum îmi promiți, și spre răsplată îți trămit și eu un buchet de fuchsii, azalee, camelii, pelargonii ... și le-am dus în grădinuța mea, unde le pregătisem un așternut de mușchi, dar eram îngrijit gândind la bietele mele flori plebee, cum o să se simtă de umilite, când vor priimi vizita acestor aristocrate atât de delicate și atât de bogat îmbrăcate; și apoi drept să vă spun, doamna mea, gândeam și la mine, ce o să ...