Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru SĂ

 Rezultatele 581 - 590 din aproximativ 4001 pentru .

Alecu Russo - Iașii și locuitorii lui în 1840

... împărăției și a Daciei, în drumul hunilor, slavilor și tătarilor, se stinse cu desăvârșire. Așa fel Ștefan cel Mare a putut fie întemeietorul lui. Dată fiind lipsa de istorici, dat fiind întunericul neștiinței și al barbariei, nu-i de mirare fi rămas ca o tradiție nedeslușită numele Iaș, atribuit unui morar — nume pe care Ștefan l-a dat târgului său, fără ... deși e înfășurat încă în scutecele copilăriei și ale imitației necugetate. În punctul acesta am ajuns noi astăzi. Las pe altul mai dibaci decât mine aleagă nuanțele și deducă urmările necesare și firești. Tocmai în clipa regenerării noastre politice și intelectuale a apărut printre noi dl Girardin . Scrisorile lui au dat ... rău o mărturisim — sunt neexacte. S-ar părea că cei opt cai care purtau repede pe dl La Battu prin principate, l-au împiedicat vadă ceva, și frica de friguri, alungându-l din Iași după puține zile, l-a făcut nu-și mai poată revedea notele. Dealtfel, așa fac mulți călători; câteodată proverbele au mult bun-simț. Iașii se întinde domol pe spinarea ușor înclinată ...

 

Ion Luca Caragiale - Frați radicali și D. Dim. Sturdza

... mai ales asupra luptelor ivite pe tărâmul științei de stat, reaua credință este de multe ori o bună temelie pentru clădirea unei frumoase reputațiuni. Ca treci de cel mai curat, n'ai decât ponegrești cu ori fără drept pe alții; ca te crează lumea om cinstit și de treabă, n'ai decât ocărăști și osândești în vileag purtarea altora, chiar dacă dânșii au o bună purtare și mai ales în cazul acesta. Dacă vrei înșeli lumea, a zis un filosof, înșeală-o gros, că subțire, nu ți se prinde. E mult numai până -ți faci o reputație frumoasă, și în urmă poți fără grijă săvârșești însuți păcatele, de care osândeai odată pe alții buni nevinovați. În cuvântări publice și intime, în gazete, în publicații de tot felul, fățișe și ... imediat după votarea aceasta, d. Sturdza a dat de știre bancherului belgian, care aștepta cu palpitație trecerea articolului cu pricina și prin Senat, -și ia giamantanul și plece, deoarece nu mai este nicio speranță. - Unde ești, d-le baron de Hahn,

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Hagi-Tudose

... La înfierbânțeală, uită că degetele sunt ale lor, și le mușcă, și vorba se preface în supărare, supărarea în ceartă și cearta în gâlceavă. Cum cază ei la învoială?... Fiecare vrea laude și numere numai cum vrea el, iar nu cum laudă și numără ceilalți. De cumva nu ești din partea locului, trei-patru bătrâni - cari de obicei ... A mea era!... era a mea!" Paracliserul știa de la nepoata Hagiului că Hagiul de zece ani taie din turul pantalonilor ca -i cârpească pe unde se cosesc. Scurteica fusese încă p-atât de lungă, dar o scurtase mereu din poale, ca încăputeze mânecile. III Fum pe coșul Hagiului nu s-a pomenit. Ridice viscolul nămeții până la ștreșini. Apele înghețe tun. Treaba lor! Hagiul nu vrea știe de crapă pietrile la gerul Bobotezei, nici dacă în iulie turbează cânii de căldură. Iarna tremură, vara gâfuie. Toată viața lui, de câte ori ... din cuvânt Leana, înghițind în sec, cu gândul la șorici, bătrânul răspundea liniștit: - Un porc... carne multă... Se strică... Două guri suntem... Venea Paștele. - Nene, înroșim și noi ouă... - Ce prostie!... Ouă roșii?... Nu e mai bine ...

 

Dimitrie Anghel - Moartea babacului

... poate crede că ai mai durezi încă aproape jumătate veac, și aceasta și-o spusese și milostivele rude ce-l făcuse pe bietul bătrîn -și părăsească vechile lui căsuțe din Iași și -și încredințeze viața și averea pe mîini străine. La început, doi-trei ani a mers, dar după ce banii au fost cheltuiți, ce ... și în jurul ochilor lui. Umflate, vinele șerpuiau și se încolăceau pe uscatele lui mîini palide, dar ca un copac uscat și noduros el urma trăiască. Nesfîrșite îi păreau zilele și nopțile, și, cît timp a putut mai gîndească și -și aducă aminte, de multe ori i se părea că trăiește de cînd lumea. Își amintea ca într-un vis de căsuțele lui străvechi, în ... Și cînd gîndul lui s-a stins într-o zi ca un putregai, cînd vine ziua și nici amintirile n-au mai putut -l alinte, atunci a rămas așa, prostit, privind înaintea lui fără vadă, aplecîndu-și urechile la orice zgomot fără poată

 

Ion Luca Caragiale - Cometa Falb

... sfîrșitul lumii. Notițele, reportajurile și interviewurile ziarelor în privința tristului sfîrșit al planetei nu mi-erau însă de ajuns. Îmi trebuia ceva mai pe larg. spun însă în treacăt ce lucru ciudat se petrecea în spiritul meu : pe de o parte căutam cu dinadinsul găsesc păreri savante cari tăgăduiască posibilitatea cataclismului ; iar pe de altă parte, și mai cu dinadinsul dedeam crezămînt părerilor cari înclinau a confirma prevederile lui Falb. Îmi ... ziua de l noiemvrie ! Dar în sfîrșit… Sinistra proorocire nu s-a-ndeplinit. Atît mai bine ! N-a fost voința Domnului se prăpădească bunătate de planetă, care sufere, fără geamă, greutatea atîtor păcate și atîtor prostii. Tatăl ceresc n-a voit nici de astă dată pieirea noastră, a greșitei vecinic ... și vecinic nepocăitei omeniri. Cum s-ar fi plecat ea -și pună mintea cu niște nemernici ca noi ? Cum s-ar fi-ndurat el lase o cometă vagabondă răstoarne atîtea statornice și mărețe temple, pe cari omenirea cu trudă de veacuri le-a rădicat lui, spre a-l slăvi ... ...

 

Urmuz - Pâlnia și Stamate

... el până atunci divinii fiori ai dragostei. Se simțea acum mai bun, mai îngăduitor, și turburarea ce o încerca la vederea acestei pâlnii îl făcea se bucure și totodată sufere și plângă ca un copil... O scutură cu un otrep și, după ce îi unse găurile mai principale cu tinctură de iod, o luă cu sine ... sărutare. Pentru Stamate, pâlnia deveni de atunci un simbol. Era singura ființă de sex femeiesc cu un tub de comunicație ce i-ar fi permis satisfacă și cerințele dragostei, și interesele superioare ale științei. Uitându-și cu totul sacrele îndatoriri de tată și de soț, Stamate începu -și taie în fiecare noapte, cu foarfecă, legăturile ce-l țineau atașat de țăruș și, spre a putea da frâu liber dragostei sale ... totuși bănuitor, se puse la pândă, și a doua noapte, necrezându-și ochilor, văzu cu groază cum Bufty, urcat sus, gâfâind, fusese lăsat intre și treacă. Pietrificat, Stamate abia avu puterea se ducă se lege singur la țăruș; a doua zi însă luă o hotărâre supremă. Mai întâi își îmbrățișa soția devotată și, după ce-i ...

 

Alecu Russo - Soveja

... slujba lui, turcul se prăpădea cu firea. În sfârșit, rudele acestuia, prin deosebite uneltiri, ajunseră până la vizirul și-i dară o jalbă, rugându-l ierte pe osânditul și -i dea drumul a se-napoia acasă. "Mohamet trăiască! — zise vizirul , — ce? n-a murit câinele acela? Îndată meargă -i taie capul!" La turci, unde-i vorba, acolo-i și fapta... Peste trei zile însă, vizirul fu mazilit și altul veni în locul său ... și dau peste o invitație de la aga; contrastul era ciudat... dar fie!... Intru în trăsură și mă duc la domnul aga, deși nu știam fi avut vreo daraveră cu pristavii agiei... Nu-l găsesc însă acasă... dar crezând că poate fie ziua dlui aga, las slujitorului un bilet de vizită, zicându-mi că poate prindă bine, și mă întorc acasă... Vreo câțiva prieteni mă așteptau cu o partidă de șah. Abia începusem partida, când deodată intră pe ușă aga ... voastră, domnilor, nu voiți vă astâmpărați și ...

 

George Topîrceanu - Pe un volum de Eminescu

... și portul? A ales „umbletulâ€� pentru că la ochi, la gură sau la frunte, se înțelege că nu ți-ar fi greu faci deosebire între iubita ta și celelalte femei, chiar dacă n-ai fi așa de înamorat . Pe câtă vreme ca poți deosebi o femeie de toate celelalte numai de pe umblet, de departe (-i poți presimți apropierea), trebuie iubești într-adevăr. Numai amorul singur îți dă putința de a observa o deosebire care scapă privirilor indiferente. Tot așa în ce privește ... că ne pot sugera idei și stări sufletești numai prin imagini și prin șiruri de cuvinte, reduse la rolul de sunete. Și astfel, în loc ne arate, de pildă, în lumină convenabilă, cel puțin colțul unei săli, ca putem completa restul, poetul ne poartă prin întuneric sau prin odăile vecine! Decât așa, preferăm ne lumineze cinstit toată sala dacă poate, ori ne dea pace. În literatura noastră, acest poet există, după cum vom vedea (ca un ecou tardiv al unor cenacluri literare din Franța), sub două ... ...

 

Mihai Eminescu - Gemenii

... numai de oameni ­ de zei e-nvidiată, Răsplată prea frumoasă: un giulgi și patru scânduri. De când văzui aceasta, am stat mereu pe gânduri: -mi stâmpăr lăcomia? Pe lângă dulci izvoară trec murind de sete pentru-o așa comoară? Pe când c-un om în lanțuri ­ de-i frate chiar, ce-mi pasă Dacă-l ... un popor Și sigur fii la rele de-a pururea urma-va, Cu sânge și cenușă pământul presura-va... Ferește-te de una, te păzească ceriul, nu te-mping-un demon a spune adevărul. A spune: că nu-s vrednici decât de-adânc dispreț, Că pentru-o ... laurul vecinic verde în păru-i alb, toiagul De aur și-l ridică: ,,Brigbelu, iată ora Că-n numele mulțimii și-n fața tuturora, Venii chem de trei ori pe rege-n gura mare Și dacă nici acuma din umbră-i nu răsare, -ți oferim coroana, căci legea ne prescrie Ca peste-un an nici tronul deșert nu rămâie, Nici văduvă coroana de tâmpla cuvenită". Pe un tripod s-aduce cățuia aurită. Cu făclii stinse-n mână-n genunche cad oștenii, Iar

 

Gheorghe Asachi - Voichița de Românie

... un Dumnezeu, care este pentru ambi. (Ambii ridică spadele în sus.) Vlad: Giur pe unul Dumnezeu și sânta cruce în unire cu închinătoriul lui Mohamed combat pe comunul nostru inamic, tiranul Moldovei, -l învingem în câmpul bătăliii sau prin alt ascuns complot -i stângem viața! (Scoborând spadele unul pe capul altuia.) Iar dacă am fi necredincioși acestui giurământ, apoi acest fer cu blestemul ceriului cadă pre capul trădătoriului! Osman: Aceste le giur, în numele turcesc a pașei de Silistra! Așa profitul Mahomed mă certe, prin lipsa fericirei și a bucuriei seraiului care ni a păstrat în paradis! (Amândoi îmbrățoșează.) Acum pășim cătră lucrare. Planul meu este următoriu: cu o parte a oastei tale și cu toată a mea calarie eu voi ... nu știu ei că eu aice mă aflu cu miezul puterei și că la apropierea mea moldovenii ca o pulbere de vânt se vor răspândi! răsune buciumul de aramă, fluture bandierile, ca cheme pe junii! Vie îndată aprodul meu Codrat, ca ...

 

Ion Luca Caragiale - Cercetare critică asupra teatrului românesc

... obiceiul cinstit și omenia de a nu scrie nimica, decât numai și numai în deplină conștiință și în cunoștință de cauză; mai bine ne punem streaje condeiului, deoarece scopul nostru nu e, Doamne ferește, rărim cumva sin-iubirea imensei majorități — cum se zice parlamentaricește — a confraților publiciști, ci căutăm a ne desluși cât se poate asupra întrebării: cum se face critica teatrală la noi? Pentru ca ne ajungem acest scop cu mai puțină bătaie de cap, mijlocul cel mai practic este purcedem pe calea constatării faptelor simple. Așa și facem... Orice gazetar, de obicei, se bucură vecinic de o intrare liberă și mai totdeauna de un ... categoria pieselor originale, cari sunt așa de puține că le-am putea număra pe degete. E de neapărată nevoie, pentru a fi deslușiți, privim în parte fiecare din aceste categorii: așadar, urmăm astfel, luând mai întâi categoria cea mică. Un străin cu minte și cu cunoștință de ce va zică cultură omenească, picat de curând în București, și care ar fi văzut clădirea, frumoasă pe dinăuntru, ca și pe dinafară, a teatrului ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>