Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru L��SA
Rezultatele 581 - 590 din aproximativ 852 pentru L��SA.
Vasile Alecsandri - O primblare la munți
... însemnat. Câte înecări am știut, toate s-au istorisit cu un talent deosebit, mai ales că suvenirul Bistriței era încă viu. Acel al doilea vad l-am trecut cu o nepăsare eroică, fiindcă acum ne deprinseserăm cu primejdiile. Omul se deprinde cu toate lucrurile în lume. Cei mai vestiți eroi au ... mângâiere sufletului! După ce sfârșirăm cu toată pompa cuvenită ceremonia numitei treimi, ne aduserăm aminte de țelul primblării noastre și îndată am rugat pe sf.-sa egumenul să ne arate portretul lui Alexandru vodă Lăpușneanul. -- Acea icoană -- ne răspunse sf.-sa -- a fost ridicată de-aici și dusă la mănăstirea Slatina, ce este zidită tot de acel domn. Cuvintele aceste îmi pricinuiră o tulburare ... a râde, întrebând pe călugăr dacă ținea acea armă pentru tâlhari? Călugărul se posomorî și îmi răspunse cu glasul schimbat: -- Ba nu, fiule, nu-l țin pentru tâlhari, pentru că tâlharii n-au ce căuta la mine; dar îl păstrez ca un lucru ce a pricinuit toată nenorocirea ...
Nicolae Filimon - Roman Năzdrăvan
... i întrebe ce caută. Vătaful spuse împăratului cererea lor, iar el porunci să puie pe cei doi rîndași la grajd, iar pe Roman Năzdrăvan să-l îmbrace bine și să-l facă copil în casă. Nu trecu mult timp și împăratul făcu pe Roman Năzdrăvan mai mare peste toate slugile curței împărătești. Frații lui, cum auziră ... acestea și ziseră unul către altul: — Bre! ce dă bani a cîștigat nelegiuitul! — Lasă, mă, răspunse unul din doi, că ți-l pui eu bine pe dînsul! A doua zi, cînd împăratul se plimba prin grădină, frații lui Roman Năzdrăvan îi ieșiră înainte și-i ... prins pe hoțul de Roman Năzdrăvan și am venit la măria-ta să-mi dai ăl plop de colo, să fac un butoi ca să-l bag într-însul. — Bucuros, moșicule! Atunci Roman tăie plopul și numai cît clipești din ochi făcu un butoi gros, legat cu cercuri de fier ... el poate să spargă butoiul și să scape, și atunci ne prăpădește pe toți; fă bine de intră măria-ta în butoi și, după ce l-oi înfunda, pune-ți toată puterea să vedem, poți să- ...
Titu Maiorescu - Scrisoarea lui Maiorescu către Eminescu (februarie 1884)
... de exemplu bibliotecar al Universității. De aici înlelegi că despre vreo îngrijire pentru existența D-tale materială, în viitor, nu poate fi vorba. De vreai sa știi cu ce mijloace ești susținut deocamdată? Bine, Domnule Eminescu, suntem noi așa de străini unii cu alții? Nu știi D-ta iubirea și (dacă ... aceștia am contribuit pentru puținele trebuințe materiale ce le reclamă situația. Și n-ai fi făcut și D-ta tot așa din mult puținul ce l-ai fi avut când ar fi fost vorba de orice amic, necum de un amic de valoarea D-tale? Acum trebuie să știi că volumul ...
Antim Ivireanul - Cazanie la Vovedenie Bogorodițe noemvrie 21
... besĂ©rică le priimiia preotul pre urma tuturor și sta la besĂ©rică mai jos decât toț și bucate nimeni nu mânca cu el, ci-l ținea toț ca pre un urgisit de Dumnezeu. Deci Ioachim și Anna, fiind sterpi, s-au întâmplat, într-o sărbătoare mare ce avea jidovii, prin ... acuma, sau să le moștenească moșiile ce numai cu făgăduială ca aceia ca, de vor naște vreun prunc, au parte bărbătească, au parte femeiască, să-l închine lui Dumnezeu. Vedeț dară, acum, pohtă și dragoste creștinească, vedeț căldura de inimă, vedeț râvnă. Cine să află acu, pre acĂ©ste vremi, au ... pre dânsa cela ce să odihnĂ©ște pre scaunele cĂ©le îngerești și-ș găti luiș ceriu însuflețit cela ce au întărit ceriurile cu înțelepciunea sa și pământul l-au întemeiat pre ape, de carele se cutremură toate adâncurile și beznele iadului. Și au avut mare dreptate Ioachim și Anna ca să nască pre ...
... doi: o fată, pe care a măritat-o după Petrea Țapului, și pe Trandafir, părintele Trandafir, popa din Sărăceni. Pe părintele Trandafir să-l țină Dumnezeu! Este om bun; a învățat multă carte și cântă mai frumos decât chiar și răposatul tatăl său, Dumnezeu să-l ierte! și totdeauna vorbește drept și cumpănit, ca și când ar citi din carte. Și harnic și grijitor om este părintele Trandafir. Adună din multe ... priceapă. Nu-i vorbă! drept avea părintele Trandafir. Este numai că dreptul e treaba celor mai mari în putere. Cei mai slabi trebuie să și-l arate pe-ncetul. Furnica nu răstoarnă muntele, dar îl poate muta din loc: încet însă, încet, bucățică după bucățică. Poate că știa și părintele că ... deal numit Râpoasa. În stânga sunt alte trei dealuri numite: Fața, Gropnița și Aluniș. Pe Râpoasa cresc stânci; pe Fața sunt holde; pe Gropnița este sa- tul, iară pe Aluniș sunt mormintele satului între aluni și mesteacăni. Așa-n dreapta și așa-n stânga: dar lucrul de căpetenie este tocmai în ... să se ducă în a treia. Știa că s-a pus prea rău la protopop pentru ca să poată crede că-
Petre Ispirescu - Cele trei rodii aurite
... său întâlni o brutăreasă care ștergea un cuptor cu țâțele sale; cum o văzu, îi dete bună ziua, și tăindu-și o bucată din haina sa, îi zise: -Ține asta, leiculiță, de șterge cuptorul. Iară ea, luând-o, îi mulțumi. La spatele cuptorului, fiul împăratului văzu o grădină ca un rai ... și așa de subțirică de parcă era trasă prin inel. El o povățui să se urce în pomul de lângă fântână, și îi zise să-l aștepte acolo până se va întoarce de la tatăl său cu cară împărătești și cu călăreți, ca să o ia, fiindcă el cunoscuse locurile că ... ia apă din fântână, dar când văzu chipul care strălucea în apă, crezu că e al ei, și, spărgând ulciorul, se întoarse fuga la mumă-sa: - Nu mă mai duc la apă, zise ea, o frumusețe ca a mea nu aduce apă. - Du-te la apă, arapino, ce tot ... zise măsa, arătându-i coceanul măturei. Ea se duse și iară se întoarse, ca și întâi, fără ispravă și tot cu astfel de vorbe. Mă-sa înțelese că acolo nu e lucru curat și îi dete un ac vrăjit să- ...
Constantin Negruzzi - Cucoșu și puica
... milă! iacă mor! El era isteț, galant și frumoasii îi plăcea, Dar se temea Că îl știa Ca tainele nu păzește. — Gustul să ți-l împlinești, Îi zice ea, numai cauți și apoi, cântând în glas mare, Vei da de știre în tot satu că nu mai sunt fată mare ...
Alexandru Macedonski - Noaptea de septembrie
... e o harpă: nu cugetă, ci cântă Chiar el nu se-nțelege, dar este ascultat! Prin lumile luminii se-ntraripă să zboare Și-n urma sa deșiră frumoși mărgăritari, Pământu-n depărtare îl lasă sub picioare Și-mbrățișează totul cu aripile-i mari! Și m-am suit atuncea în cerurile mute ... În jurul bărcii mele, un stol de nereide Venea ca să se joace cu părul râurând, Aș fi putut chiar cerul atuncea a-l desfide, Cu cerul eram însă, și cerul mi-era blând! Zâmbeam la orice rază venea să mă mângâie, Eram senin și vesel și Orient și ... spre a face Femeia cea de uliți ce n-are vrun secret, Prostituata vilă, ce plânge pentru-a place, Bacanta despletită l-al traiului banchet? Și facla unor gânduri atâta de funebre, Pe loc ce se aprinse de ce să n-o fi stins? Căci lacrimile-aceste ...
Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos
... sac așa îngreuiat de tot felul de petice și de surcele, adunate de pretutindeni, încât nu mai cutez, Doamne ferește! nici chiar eu însumi să-l arunc în spinarea Manualului tău. Am luat dar pretențioasa hotărâre a le deșerta într-un volum osebit, ce-l voi tipări numai pe seama lor, și care, subt un titlu pedantesc și archaic, spunând vânătorilor numai lucruri ce sunt cu totul de prisos artei ... 1874 Difficiles nugae I SĂ MĂ ÎNCURC OARE ȘI EU ÎN CALEA VÂNĂTORILOR? CARTEA TA ȘI PRECUVÂNTAREA MEA. UTILE DULCI SAU SOSII ȘI D
Ion Heliade Rădulescu - Visul (Heliade)
... locuia. XI Voiam să-mi sparg veninul, să uit cele trecute; Munca îmi era dragă, ca uriaș munceam; Roduri scotea-nsutite puterile-mi pierdute: Folosul l-aveau alții, eu lipsa dobândeam. Petreccri înțelepte, aflări ingenioase Mintea-mi prea obosită grămadă izvodea, Ș-a tristului meu suflet icoane credincioase Isprăvi ... socotea. XII Dar visu-și schimbă fața. Cu cruda a mea soartă Pare că mă-mpăcasem ș-odată iar văzui Pe heruvimu-acela l-a fericirii poartă, Schimbat în negru înger, și nu-l mai cunoscui. Ce spaimă de-ntuneric! ce iazmă-ngrozitoare! Viclean ascuns, fățarnic, împelițat Satan. Un duh semeț de vrajbă, turbat de răzbunare! Șarpe îi era ... În faptele-i spurcate era însuși păcatul, Sub mască de virtute vedeai pe vinovatul; În veci dup-ale sale și umbra-i bănuia. Ardea să-l crează lumea de cinste, curăție, Și lumea-l vedea-ntocmai ocară, viclenie; Și când afla că-l știe, atuncea se-ndrăcea. XIII Parcă era femeie... trăsuri amestecate Se gâlcevea pe fața-i de nevoiaș bărbat: Lungă, lungă, subțire și oase înșirate, O ... ...
Mihai Eminescu - Sauve qui peut
... Eminescu (variantă) Albumul tău e un salon în care S-adună fel de fel de lume multă Și fiecine așaz-o foaie smultă Din viața sa, în versuri răbdătoare. Acum dorești cu pana mea incultă Și eu să trec prin mândra adunare? Dar ea de-amicii tăi sfială are Și de ...