Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DAT FIIND CA
Rezultatele 581 - 590 din aproximativ 1905 pentru DAT FIIND CA.
Vasile Alecsandri - Un episod din anul 1848
... a întâmplat la Iași? -- Am aflat, răspunse un vânător nalt și spătos, anume Crețu; cică vodă a prins pe ciocoi și le-ar fi tras o sfântă bătaie... cum s-ar zice, bătaia păpușoiului. Bieții ciocoi!... nu le-a fi fost pe îndemână. Un hohot răsunător se ridică și f[...]ntr-o clipă jurul rondului. Vali se mira mult de acest vis produs prin ideea ... și le citi scrisoarea. Toți se întristară și căzură pe gânduri, căci, printre multe alte vești rele, corespondentul mai adăuga: că poliția din Iași ar fi arestat un mare număr de persoane pe care le supunea la torturi în întunericul închisorilor, că o seamă de tineri ar fi fost expeduiți spre Dun[...]n căruțe de poștă, iar că sosind în pădurea de la Poieni, nu departe de Iași, ar fi fost uciși de arnăuții care-i escortau; în fine, că unul din șefii miliției, prințul G., plecase la munți cu un regiment de soldați și ... Ce-avem noi cu boierii? Ei ne ciomăgesc pe noi, vodă pe dânșii, parte dreaptă. -- Bătaia-i din rai! -- Dar dacă ar veni oamenii stăpânirii ca ...
Constantin Stamati-Ciurea - Floricica codrului
... și, cu o mână făcându-și cruce, cu cealaltă deschise poarta acelei colivii. Milioane de voci ale roÂbilor rugiră de bucurie, năbușind la ieșire ca un avalanș, ca o mare ieșită, ce spărgându-și pragurile sprăvale, răstoarnă totul ce-i stă în cale. Așa și torentul furios și orb al poporului liberat zdrobi ... de paj. Trecură ani și Hrițko din băietan se alese un flăcăuandru isteț și dibaci la vânători așa, că ajunse la demnitatea a fi favoritul boierului KliÂmenko. Și mai ales și-a câștigat bunăvoința la un vânat, când stăpânul său, fiind cam ceacâr, împușcă de aproape ... holtei bătrân. Pe de altă parte era el om de natură rece, și săgețile de foc ale amorului se stingeau lovind în grăsimea corpolentului sibarit. Ca să inspire el vreo pasiune unei femei era cu neputință, fiindcă de tânăr Klimenko era foarte urâcios. De stat mic, dar spătos, de o obezitate ... zbieratul a două oițe ce pășteau în poieniță. Pe pragul bojdeucei ședea un bătrân în cămașă rufoasă, încins cu un curmei. Bătrânul avea ca ...
Antim Ivireanul - Luna lui iunie, 29 de zile. Cazanie la sfinții apostoli Petru și Pavel
... a închinării de idoli, la limbi, pentru ca să răsipească cu strălucirea minunilor și cu lumina învățăturii norii cei întunecaț ai înșălăciunii. Și, pentru ca să încĂ©pem de la luminătoriul cel mare, de la soare, zicem cum că iaste soarele vârf celoralalte stĂ©le și le covârșaște cu lumina ... și lĂ©mnele să slujiia ca niște dumnezei și omul să abătea cu toate puterile sufletului spre acĂ©ia ce iubiia Luțifer și dracii, carii ca niște nașteri ale iadului și ca niște fii ai înșiș răutății, alta nu pohtiia, alta nu iubiia, făr numai răutatea, păgâniia, răsfătăciunile trupului, nerușinarea obiciaiurilor, uitarea desăvârșit a celor ... acĂ©lia ale firii, când era lipsiț oamenii de suflet, sufletul lui Dumnezeu și Dumnezeu de slujba și închinăciunea ce i să cuveniia. Deci pentru ca să gonească această noapte întunecată și pentru ca să luminĂ©ze o întunecare împuțită ca aceasta, au ales Dumnezeu pre Pavel, ca luminând ca altă lună luminată în lume, să răsipească întunĂ©recul închinăciunei de idoli și pentru ca să adeverĂ©ze acĂ©ia ce zice: Norodul carele ședea întru întunĂ©rec au văzut lumină mare. Să cuvine lui Pavel și a dooa
Paul Zarifopol - Delicate lucruri vechi
... de femeie, numită impropriu și aproape în derâdere iubire, este întoarcere la animalitate, este, gândind bine, o impulsie sinistră. Orice declarație de amor, oricum ar fi exprimată, tacit sau prin cuvinte, este, în esența ei, o cerșire a corpului, considerată de femeie, fie că consimte sau nu, ca o propunere rușinoasă. Și oroarea ascetică pentru realitățile sexuale o exprimă desăvârșit vorbele doctorului despre țăranca pe care o vede trecând repede spre un flăcău ... o altă fază, consemnează jurnalul, nu fără spirit de analiză. Acum cititorului, chiar cât de străin de lumea și timpul doctorului Codrescu, i se va fi deschis, credem, drumul limpede pentru a simți accentele și valorile acestui roman de analiză, atât de minuțios și atât de delicat. Cadrilul acesta ... se precizează, de exemplu, și așa: pe doctorul Codrescu îl stăpânește frica de a trăi. De această frică, tineretul actual este mai străin ca de orice. Și acel darwinist trăiește sub o prejudecată populară, foarte naivă și foarte trecută și ea: prejudecata perfecției și a eternității fericirii ... până ce o exasperează. Și doar fata, cât era de pudică și de bine crescută, face și spune tot ce era posibil pe acea vreme, ...
Constantin Negruzzi - Regele Poloniei și Domnul Moldaviei
... Moldavia rămăsese într-o stare tulburată. Duhurile era ațâțate și inimile îngrijite. Planul lui Cantemir, mai mult personal decât obștesc, izbutise numai a da prepusuri Porței, care începuse a privi Moldavia ca o țară dușmănească și cine știe ce urâte urmări ar fi avut starea aceasta, dacă din o norocită întâmplare nu s-ar fi rânduit domn Nicolai Mavrocordat. Acesta era unul dintr-acei oameni rari care stau ascunși în umbră, pănă ce timpul și întâmplările îi scot la lumină ... butuci cu steagurile și ofițerii lor" . Adăogea că "au mai nimerit acolo trei ofițeri svezi cu patru slugi și că se văd a fi oameni de treabă, care, văzând prinderea leșilor, ar fi juruit mulți galbini de aur ca macar pre dânșii să-i lasă a se întoarce la Ardeal de unde au venit; dar că el le-ar fi răspuns că-i dator a-i aduce înaintea domnului, că ei s-ar fi primit, rugându-l numai să nu intre ziua în Iași; și că vine și el cu dânșii la monăstirea Galata" * A doua zi ... ...
Ion Luca Caragiale - Câteva păreri
... întrebarea: opera aceasta rămâne? Cât timp va rămânea? Așa întrebări sunt absolut afară din chestie. Întrebarea noastră, față cu o lucrare de artă, nu poate fi decât aceasta: opera aceasta viază? Căci, încă o dată, dacă are viață, aibă-o pentru azi, mâine sau pentru veacuri - ea va fi trăit, și asta e condiția ființei: viața, nu durata vieții. Mă rog, între o insectă care trăiește o singură zi la umbra unei piramide eghiptene ... piramida e o veche cunoștință a soarelui, și poate va sta neclintită și rece pe temelia ei până mult după ce soarele va fi încetat a-i mai putea trimite măcar o rază de căldură și de lumină. Da, dar piramida stă și va sta; iar insecta va muri, însă trăiește. Așa e și cu opera de artă. Ea trebuie să trăiască, să vieze ... l-a mulțumit atâta? Poate, cum am zice, să ne întoarcă în afară și nouă ceva din iritarea lui interioară, care pentru noi, oameni ca și el, cu suflet ca al lui, este cel mai important fenomen al naturii? Desigur că nu. Oare de ce? Fiindcă, deși este înzestrat cu facultatea iritării aceleia, ...
Titu Maiorescu - Câteva aforisme
... faptă este o verigă ruptă dintr-un lanț infinit, și omul activ este din capul locului condamnat la fragment. * Oare pârâul de la munte ar fi așa de limpede și de voios dacă n-ar fi rece? * Ferește-te de a da sfaturi. Problema e prea grea și răspunderea mare. Tu dai sfatul după natura ta. Aceasta însă rareori se potrivește cu natura celui ce te întreabă ... dar niciodată dimpotrivă. * Treapta dintâi pe care ne înălțăm e un altar de jertfă. * Între un diamant și o grămadă de pietriș cui i-ar fi alegerea grea? Așa, între aprobarea unui om cuminte și aplauzele zgomotoase ale mulțimii. * Ce liberal e Beethoven în orchestrație! Tot instrumentul e întrebat să-și ... dacă strălucește sub răsăritul soarelui sau dacă deasupră-i ultima rază de lumină se luptă cu întunericul nopții. Și în sufletul de-aproapelui tău poate fi o imensitate, și îndată ce ai înțeles-o ești subjugat. * Guvernele cad prin aceleași mijloace prin care au ajuns la putere. * Nu există prieteni în ... Din chiar mijlocul răului se naște reacțiunea spre bine, și gerul cel mai greu zugrăvește pe fereastră flori de primăvară. * Tot ce e folositor poate fi ...
Constantin Negruzzi - Zăbăvile mele din Basarabia în anii 1821, 1822, 1823, la satul Șărăuții, în Ra
... asămine iubire. Ea voiĂ© a urma soțului său, dar graful temându-să de ura indienilor, voiĂ© cu toată măhniciune ci-i pricinuie dispărțâre ca să rămâie soția lui în Ișpania. Grafina să temĂ© de primejdia întru cari să afla soțul ei de a fi jărtvit la ura și la răsplătire dușmanilor săi, precum, și de cumplita răutate a indienilor. Faptile celi dovedite, iar mai vârtos povestirile gubernatorului ... ar afla vreodată între noi vreun trădători a aceștii taine, așa giurăm: cum că îl vom goni și-l vom stânge de ar fi însuș tatăl, fratile, sau fiiul nostru. De va fi însurat, ne giurăm a goni și pe soție și pe copiii lui, și dacă nu-l vor arăta ei, și de ar fi ... aceștii taine și vei pedepsâ pe făcătoriul de rău?â€� Azan, mâniindu-să, vroie să răspundă, dar Ximeo au curmat sfada aceasta zâcând că ar fi far de socoteală și de primejdie a mai întârziĂ© aceaste adunări a nopții și îndată toți s-au împrăștiat. Indienii, prifăcuți ... ...
Vasile Alecsandri - Sentinela română
... de roman, Falnic, tare ca un leu Și cu chip frumos de zeu. Brațu-i stâng era-ncordat Sub un scut de fier săpat Ce ca soarele sorea Și pe care se zărea O lupoaică argintie Ce părea a fi chiar vie, Și sub fiară doi copii Ce păreau a fi chiar vii. Mâna-i dreaptă ținea pală; Iar pe cap purta cu fală Coif de aur lucitor, Ca un zeu nemuritor. Cel viteaz era călare Pe-un cal alb în nemișcare, Și, ca dânsul, neclintit Sta, privind spre răsărit. Numai ochii săi mișca, Vulturește-i alerga, Pe cea zare cenușie, Lungă, tainică, pustie, Unde, ca prin vis trecând S-auzea din când în când Vuiet surd, grozave șoapte Ce veneau din miazănoapte, Zgomot lung, înădușit Ce venea din răsărit. Iarba ... dușmane De gepizi și de bulgari, De lombarzi și de avari! Vin și hunii, vin și goții, Vin potop, potop cu toții Pe cai iuți ca rândunele, Fără frâie, fără șele, Cai sirepi ce fug ca vântul De cutremură pământul! Mulți sunt ca nisipul mării, Mulți ca
Ion Luca Caragiale - Un pedagog de școală nouă
... că d-sa, totdeauna înainte de e și i , pronunță pe: n ca gn franțuzesc, t ca k , d ca gh , g ca j , c ca ș . Aceasta pentru ușurarea citirii citatelor din vorbirea d-sale, pe cari voim să le transcriem pe cât se poate cu pronunțarea lor originală. Cititorul ... No! la muzică acuma... Spune-ne, Popăscule: ce-i muzica? Elevul: Muzica este care cântă, dom'le. Profesorul (nemulțumit): Nu așa, loază! Nu cuvânta doară ca râtanii... vorbește ca școlerii. Dă-ne tu numaighecât ghefiniția chiară și agkecvată! Elevul: Muzica este... Profesorul: Ce? Elevul: Este când... Profesorul (foarte nemulțumit și repetând definiția): Muzica iaște ... au ștuduit, trebuie că rămân repekinți. Acuma doară numai să vă muștruluiesc că cum să fiți la aceea înălțime la carea caută a fi școlerul întrucât priveșke educățiunea prințipială, respeckive la o conduită exămplară față ghe azistenții cari vor fi ghe față. (Către un școlar din fund:) Închighe gura, boule, că-ți întră musca... (Băieții râd.) Silențium!... Școlerul caută să fie curat îmbrăcat... Școlarul Ionescu ... ar fi ...
... nebună, Și-apoi zile întregi Tu tot vii și-alergi Și-ți tot plângi norocul Și nu-ți afli locul! Nu știu ce-aș direge, Ca să-ți dai de lege Și să fii cuminte Ca și mai-nainte! Fata răschira, Mama depăna Și iar cuvânta: Draga mamei, fată, Nu fi supărată, Nu tot suspina, Nu tot lăcrima, Că-mi faci gânduri grele, De mă-omor cu ele! Fii tu veseloasă, Căci tu ești mireasă, Ai ... rocoină, Măduvă de soc, Fir de busuioc Să fiarbă la foc În apă curată Bine strecurată Pân va aburi, Pân va clocoti, Până ce vor fi Ierbile-ncâlcite, Arse și topite. Iar apoi și-apoi Fira le va scoate, Le va pune toate Într-o băndurică, Într-o cârpă mică Și ... de fată, Măcar că ea-i moartă. Și-apoi veseloasă Fira-ntoarnă-acasă Și precum râdea Neîncetat glumea Și fetei zicea: Draga mamei, fată, Nu fi supărată, Nu fi-nnegurată! Căci am socotit, Singură-am gândit, Că n-am făcut bine Ce-am făcut cu tine, N-am umblat pe cale Și-n voile ... ...