Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ADUCE PE LUME
Rezultatele 581 - 590 din aproximativ 727 pentru ADUCE PE LUME.
Ion Grămadă - In Abbiategrasso
... întorcându-se către noi, ne zice râzând: Italieni, numai… mai corciți!… Noi, toți câți știam limba italiană, am izbucnit în râs. Acum, eu șed pe scaun și-l înfășor cu privirile pe signor Vacano. El își scutură luleaua de scrum și și-o umple, iarăși, cu tabac. Toată vremea, îi joacă pe buze râsul cel ștrengăresc, care-i stă așa de bine, mai ales că are comănacul pe-o ureche și luleaua-n colțul gurii, de parcă-ar zice: - Pe moș Vacano nu-l înșelați cu una, cu două! Și, ca și cum i-aș fi ghicit gândul, îl întreb așa, în șagă: - Ei, ce ... români din Ardeal, el rămâne la vorba lui. Câteodată, ascultă la vorbele soldaților ce au aprins focuri și pregătesc mâncare, apoi se bate cu mâna pe genunchi și zice: - Ce vă spuneam eu?! Pe Vacano nu-l înșelați! Vreo doi ofițeri se duc la iazul morii ca să se spele pe față de colb și sudoare. Soarele asfințise de mult; în vale, deasupra satului, plutește fumul albăstriu. O transmontana îmi răcorește obrajii arși de soare și ... vânători râd. Cine să fie fata asta zveltă? Uite cum dispare în gang! Dinspre iazul morii vin ofițerii, vorbind veseli între ei și ștergându-se ...
... nu ne par încă bine înțelese sau cel puțin nu sunt încă primite de mulți scriitori români. Principiile neologismelor le putem despărți în patru reguli, pe care le vom expune în paginile următoare și vom căuta să le întemeiem. I Acolo unde pe lângă cuvântul slavon există în limba românească populară un cuvânt român, cuvântul slavon trebuie să fie depărtat și cuvântul român păstrat. Vom zice dar binecuvântare ... limbi străine. De aici urmează, firește, că o sumă de cuvinte și de deprinderi sintactice le vin mai întâi în minte sub forma limbii străine pe care o cunosc mai bine. Însă cea mai ușoară deșteptare va fi de ajuns pentru a trezi pe acești scriitori din felul de letargie intelectuală în care se află cât pentru limba lor și a le aduce aminte că și limba română are geniul ei propriu și cuvintele ei proprii și că acestea trebuiesc cunoscute și trebuiesc deprinse. Mai toți știm pe ... donner le change) etc., etc. [2] De asemenea limbă râd toți oamenii cu minte și poate ar râde și autorul ei, dacă i-am face pe franțuzește ceea ce ne face d-sa ...
Vasile Alecsandri - Cucoana Chirița în balon
... purtând cu litere mari numele de Ciubăr-Vodă, este înălțat astfel ca să fie văzut de publicul din sală. Nasela e ornată cu steaguri tricoloare. Lume multă în fund. În dreapta, o estradă. Pe laița din față, Năucescu și Despa. Hazliu și Panglică se primblă pe sub estrade lornietând damele. Vânzătorul se poartă pintre public, strigând din timp în timp: Alune prăjite! șeapte de-o para! SCENA I PUBLICUL, MOGHIOR, NĂUCESCU ... minune! ce drăcie! Parcă-i din poveste, zău! A ajuns omul să fie Mai ușor decât un zmeu. Nu-i destul că el pe lume Bate câmpii deseori, Acum el vroiește-anume Ca să zboare chiar prin nori! NĂUCESCU (într-o mirare necurmată): Aoleo! maică!... Ce-a fost ... Chirița se duce-n nori! Ea, din mândră baroneasă. Vrea s-ajungă baloneasă! CHIRIȚA: D-apoi cum? și de ce nu?... Doară una-i Chirița pe lume, deși multe au ambiție ca să-i samene... Câte am pățit eu! prin câte am trecut de când ne cunoaștem și, slavă Domnului! iată-mă ... să mai văd și alte lumi, nu tot asta de la noi, și m-oi ascensiunearisi chiar de-a fi să-ți cad ...
... de a se purta o asprime firească, și puneți în juru-i viața orientală alcătuită din despotism casnic și din trai patriarhal. Apoi pe un divan, ori în căruță de poștă, ori în rădvan, dacă-i dă mâna, faceți-l pe acest moldovan să lucreze, faceți-l să se miște prin țara lui. Imitația necugetată ne strică mintea și inima, și încet-încet va ruina și ... acum și critic , și eu multă vreme am petrecut, nu criticând această biată țară, dar necunoscând-o. Câteodată cugetam privind cu ocheanul în zări de pe dealul Copoului: "Aș vrea să fiu lângă stânca aceea uriașă, înroșită de cele din urmă luciri ale soarelui, pe care o văd în depărtări atârnând parcă din cer...", dar n-aveam decât o dorință nedeslușită, așa cum îți vine câteodată în mijlocul leneviei care ... fruntea brăzdată, cu inima sfărâmată, dezamăgit! Cât de repede trec zilele iluziilor! Cât de frumoase erau visurile mele și gingașe, ca și tresăririle acelea ușoare pe care le stârnea piatra mea pe undele Ronului! Lasă-mă să răsuflu! O, te recunosc, adiere dulce! Cât de bine îmi umpli pieptul! De pe ce piscuri ai cules miresmele tale? Suflă, haide, joacă-te în părul meu, răcorește-mi fruntea înfierbântată. Te salut ca ...
Gheorghe Dem Theodorescu - Tudorel
... o turtică Mi-i făcea; În lacrămi o frământa Și la țâțe I-o cocea, Și în traistă I-o punea. Tudorel mi se gătea, Pe Voichița Săruta, Iar sărmana, Vai de ea, De foc mare leșina. Soacră-sa îmi alerga, Apă rece că-i punea, Pe Voichița deștepta. Tudorel că le grăia —Iacă, maică, nora ta, Păstreaz-o ca viața mea, La-ntoarcere s-o găsesc Așa cum ți-o ... cui Ți-ai lăsat? —Preacinstitule-mpărat, Mare rău m-a-mpresurat; La haraciuri Am fost pus Și la biruri Greu supus, Tot pe ani Cinci pungi de bani, Și pe lună, Pungă plină. N-am dat banii Cu punga, Ci-am dat sacii Cu mâna, Lăscăi Cu dimirlia, Parale Cu banița. De haraci Nu m ... c-ai mai avut Saxanale Cu parale, Sămărași Cu gălbenași, Cirezi multe De boi grași, Herghelii De cai Frumoși, Turme De juncani Spătoși, Nouă mori Pe subt pământ Ș-alte nouă Mori de vânt? —Împărate, Le-am avut, Dar pe toate Le-am vândut, Și haraciul Mi-am plătit, Să mă văz cortorosit, Cu măicuța odihnit. Am plătit cât am putut, Dar de bir n ...
Alexandru Odobescu - Doamna Chiajna
... ținând pe mâini plioapa, pe care stau încrucișate sabia și buzduganul domnesc; îndată apoi, călcând cu pas sigur și apăsat, venea văduva răposatului, Doamna Chiajna, pe al cărei chip, în veci încruntat, nimeni nu putea dovedi păsurile inimii sale; părul ei începuse a cărunți, dar trupul său era nalt ... fiul său a rămas, și Chiajna îi e mumă și va ști să-l apere de voi! Ochii pribegilor se-ntoarseră către Pătru, pe care Doamna îl arăta cu degetul, zicând acestea; dar când văzură trupul mic și gârbovit al tânărului, un zâmbet de dispreț le înflori pe față, și Badea cluciarul adăugă râzând: – Aolău! vai de biată moșie, dac-o fi să-i meargă toată seama șoldâș, ca Făt-Frumos ăl ... strană afundată, unde el se ascunsese cu inima pătrunsă de o cucernică jale. Un muntean negru cu găitane de fir, cioarici la fel, cu pajeri pe genunchi, o mantie scurtă pe umeri, cizme nalte în picioare, cu pinteni de argint; la coapsă un paloș scurt și drept, și-n mână o țurcă de samur cu surguci ... pricepându-se singură cu un bărbat necunoscut, se sculă binișor și, cu pasul încă șovăind, se îndreptă către casele domnești. Radu (căci așa îl chema
Constantin Negruzzi - Zăbăvile mele din Basarabia în anii 1821, 1822, 1823, la satul Șărăuții, în Ra
... ura și la răsplătire dușmanilor săi, precum, și de cumplita răutate a indienilor. Faptile celi dovedite, iar mai vârtos povestirile gubernatorului celui de pe urmă zugrăve pe indieni ca pe niște robi înrăutățiți cari să arată în ochi ascultători și credincioși, iar pe ascuns sunt vrednici a face faptile celi mai răle și mai groaznice. Unii și alții povistĂ© lucruri mai necrezute dispre puterea și lucrare ... în palatul gubernaților, sau care era întrebuințați spre lucruri obștești, nu lipsĂ© niciodată a veni la acești adunări de noapte ce să face pe dealuri, pe la locuri pustii, și la cari să putĂ© mergi numai pe niște potici ce să pare evropeilor nerăzbătute. Pe atunce să numĂ© căpetenia lor ce ascunsă (avĂ© ei însă mai multe) Ximeo. Acesta fiind foarte scârbit pentru nenorocirile și nedreptățile ce pătimĂ© nația sa ... „Azane! au răspuns Mirvan, omul îs poate împlini făgăduința fără cumplire, nici unul dintre noi nu va călca acest giurământ; înfricoșările tale nu sparii pe nimine, și sunt în zadar. Cine nu știi că tu fiind varvar vei goni pe arătătoriul aceștii taine și vei pedepsâ
Dimitrie Bolintineanu - Șerbănești
... Dimitrie Bolintineanu - Şerbăneşti Șerbănești de Dimitrie Bolintineanu I Când vedea-vom încă un erou român!.. Secolii se scură... fiarele rămân... Nici o zi n-aduce a țării mărire; Viața noastră trece fără strălucire. La gândiri de fală, sufletul, căzut, Tremură ca sclavul ce s-a abătut ... arme dalbe popolul a stat, Chiar la zile rele fost-a respectat. Numai cu-arma-n mână d-azi românu-n lume Va putea fi liber și fălos în nume. Vulturul cel mândru căruia s-a smuls Aripile, zace de dureri pătruns, Dar când crește ... mândrie vânturile, norul. Astfel și românul astăzi rearmat, Locul său în lume liber și-a luat." Cum în vijelie frunza cea stricată Zace pe
Antim Ivireanul - Luna lui iunie, 29 de zile. Cazanie la sfinții apostoli Petru și Pavel
... să încĂ©pem de la luminătoriul cel mare, de la soare, zicem cum că iaste soarele vârf celoralalte stĂ©le și le covârșaște cu lumina pe toate și de la răsărit pânla apus, tot pământul și toate unghiurile lui luminează, încălziaște, îngrașă și răvarsă pretutindenea razele lui. Cine nu va mărturisi ... ca doară ți s-ar erta ție cugetul inimii tale. S-au aflat întinăciuni la soarele cel simțitor, prin mijlocul ochianurilor, de astronomii cești de pe urmă, lucru necunoscut de cei vechi și cu totul neadevărat. Deci, să mărturisim și noi cum că s-au aflat oarecare întinăciuni și la soarele ... noapte întunecată și pentru ca să luminĂ©ze o întunecare împuțită ca aceasta, au ales Dumnezeu pre Pavel, ca luminând ca altă lună luminată în lume, să răsipească întunĂ©recul închinăciunei de idoli și pentru ca să adeverĂ©ze acĂ©ia ce zice: Norodul carele ședea întru întunĂ©rec au văzut ... iaste vrĂ©dnic a să numi apostol? Și să mărturisiia pre sine întâi și mai mare păcătos (zicând): Hristos Iisus au venit în lume să mântuiască pre păcătoș, carele cel dintâi sunt eu. Răbdătoriu era Petru, răbdător și Pavel. Amândoi cu bucurie au răbdat lanțurile, bătăile, închisorile, goanele și ...
Dimitrie Bolintineanu - La un schelet
... Dimitrie Bolintineanu - La un schelet La un schelet de Dimitrie Bolintineanu Ce-ai fost tu aici în lume? Rege sau un sclav nedemn? Căci pe frunte-ți nici un nume Nu ne spune nici un semn. Regi sau sclavi, tot se abate. Oasele ce le-a rămas Au ...
Ștefan Octavian Iosif - Novăceștii
... n faptul dimineții ; Venetici din lumea toată Fac popas acolo sara... Dairaua se mărită Cu cimpoiul și ghitara... Trei voinici ficiori de lele Tăbărît-au pe-nserate ; Dairaua cu cimpoiul Și ghitara tac speriate... Țarigradul mi s-ascunde Îngrozit, iar împăratul Dă poruncă să-ntărească Straja peste tot palatul... Forfotesc iscoade ... La Agnița crîșmăreasa, Trei străini descălicară Și de-abia-i încape casa, Ca-ntr-un fund dogit de clopot Tună-n gura lor cuvîntul, Și pe unde calcă dînșii Se cutremură pămîntul ! După mese s-așezară Cîteșitrei și, largi în spete, Între umeri fiecare A cuprins cîte-un părete ... buți de vin goliră, Și-ncă tot mai cer să beie, Iar Agnița crîșmărița N-are vin să le mai deie ! — Duce-vă-ți pe loc de-i spuneți Să le-aducă băutură Și-i plătesc eu cît o face, Cu asupra de măsură. Doar aceia-s chiar Novacii, Căpitani ...