Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru LUAT CA UN TOT
Rezultatele 571 - 580 din aproximativ 763 pentru LUAT CA UN TOT.
George Topîrceanu - Problema râsului și humorul românesc
... o chestie de temperament. Fiindcă totul e să prinzi raționamentele și icoanele sub un unghi particular, ca acei pictori care găsesc atitudinea cea mai potrivită ca să-și așeze modelul într-o lumină nouă.â€� <...Ați înțeles d-voastră acum, din aceste cuvinte ale lui Lautrec, ce e humorul? Vă mărturisesc ... clar ar fi ideea că humorul este o chestiune de temperament. Firește. Dar aceasta nu e o explicație, aceasta are numai aerul unei explicații...
Mihail Kogălniceanu - Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională
... au fost jertfa tiranilor și de multe ori chiar a compatrioților lor? Nenorocirile noastre trebuie să le socotim de nimică, când vedem pe un Socrat silit să primească otrava chiar din mâna atenienilor, pe un Aristid supus ostracismului numai pentru că era numit cel Drept, pe un Caton dându-și singur moartea, ca să nu-și vadă patria în robie. Îi cu neputință ca cineva, insuflat de asemene pilde, să nu-și îmbărbăteze caracterul, să nu dorească de a imita pe acești străluciți bărbați, făcând abnegație de ... cum am zice, viața! "A nu ști ce s-a întâmplat înainte de a fi născut este, zice Ciceron, tot aceea ca când ai fi necontenit prunc; căci, ce este vârsta omului, dacă memoria faptelor noastre nu s-ar uni cu veacurile cele mai denainte?" [1]. Istoria ... mele îmi par mai plăcute, mai frumoase decât locurile cele mai clasice. Suceava și Târgoviștea sunt pentru mine mai mult decât Sparta și Atena; Baia, un sat ca toate satele pentru străin, pentru român are mai mult preț decât Corintul, pentru că în Baia avanul rigă a Ungariei, Matei Corvinul, viteazul
Constantin Stamati-Ciurea - Către N. Rădulescu-Niger
... Dară chestia este a limbii, chestie foarte însemnată în privința reformei filologilor români moderni, care țintesc să curețe idioÂmul de vechile cuvinte ca de o rugină, dându-i lustrul unei limbi civilizate. Vă întreb însă: o veche monedă nu va pierde valoarea sa neprețuită, atunci când ea va ... ales unele din părțile pământului pare că sunt predestinate a fi arena de luptă între felurite generații, pentru că acele locuri au slujit ca o țintă sânÂgeroasă, atrăgând spre sine aviditatea de cuceriri a națiunilor megieșe. Provinciile daco-române au și fost acel colț de pământ ... națiuni în oarde sălbatice, ce nu lăsară în urma lor nici monumente, nici ieroglife, căci erau copiii geniului întuneriÂcului și ai stârpirii; dar lăsară un șir de cuvinte, ce, cum zic, se păstrează până și astăzi în numismatica limbajului român. Ele sunt unicul document al antichității de care noi trebuie ... strălucită de a cultiva literatura pentru poporul rural, pentru că românul cult, se înțelege, va prefera literaturile străine, bogate, strălucite și cioplite în tot felul de gusturi, îndestulând tot ...
Vasile Alecsandri - Mihu copilul
... mai scula! Iar ungurii toți, Lui Ianuș nepoți, Stau de mi-i privesc Cum mi se-nvârtesc, Cum mi se smucesc, Cum mi se trântesc Ca doi zmei, ca lei, Ca lei paralei. [13] Iată, mări, iată Că Mihu deodată În loc se oprește, Pe Ianuș sucește, Sus îl opintește, Jos încă-l izbește Și-n ... presupune că ar exista de pe epoca Cruciadelor. Însuși caracterul cavaleresc al eroului baladei ne întărește în această idee. ↑ Levent înseamnă viteaz de soi. Un voinic poate să fie de neam prost, iar un levent trebuie să fie de neam bun. ↑ Șade în loc de șede , precum șapte în loc de șepte, provincialism din Moldova. Asemenea se zice ... cuvântul hărțăgos pentru ca să exprime un om gata de ceartă. În balada lui Mihnea-vodă și Radul Calomfirescu se vede că harța era și un joc voinicesc în soiul acelor cunoscute sub numele francez de tournoi . Frații Buzești și Căplești zic lui Radu Calomfirescu: Noi în cale ți-am ieșit ... faclii! ↑ Chiotul face parte din toate serbările și veseliile românului. Ia nunți, la hore, la mese mari este obicei a chiui într-un ton puternic și prelungit. ↑ Ființe fantastice care figurează ades în poveștile poporale. În locul acestor două versuri unii cântăreți zic: ...
Mihail Kogălniceanu - Nou chip de a face curte
... și de a răsface curte. Ei bine! cu toate aceste, chipul meu este nou, pentru că este nevinovat; și că, pentru oamenii civilizați ca dumneavoastră, numai nevinovăția a mai rămas încă un lucru nou, nevăzut, neauzit. Câteodată ți se întâmplă poate să te duci la țară; asta n-o faci ca să te miri de frumusețile naturii, ca să privești mărețul răsărit al soarelui peste înaltele vârfuri ale Carpaților, ca să răsufli curatul aer de pe șesurile Moldovei și a Siretului, ca să auzi desfătăcioasa cântare a filomelei, ca să zici, în sfârșit, cu Văcărescu. La Carpați mi-am dus jalea, Lor am vrut s-o hărăzesc; Răsunetul, frunza, valea, Apele mi-o înmulțesc ... să vezi, sau s-auzi măcar, cum fac flăcăii curte fetelor, mai ales la munte? Spusu-ți-a cineva că la munte, când un flăcău apucă pe o fată de peștiman sau de salba care-i este împrejurul gâtului, este ca când și-ar cere-o de soție? Nu-i chipul galant? Nu-ți insuflă niște suvenire mitologice? Nu crezi că citești romanul colanului zeei Vinerei ... slujnică urâtă și bătrână, îmbrăcată cu straie stremțuroase. — Ei, asta-i? — Ba nu, ba nu; pentru că fiara noastră este cu părul galben ...
Alexei Mateevici - Cuvântarea la primul congres al învățătorilor moldoveni din Basarabia
... și el în trecut cu vorba și cu scrisul pentru luminarea neamului întreg. Primiți felicitările mele de moldovean și rugăciunile mele de preot către Dumnezeu, ca să ne trimită ajutorul său pentru un lucru atât de sfânt și de mare. Ca unul care vin cu toată dragostea mea în mijlocul d-voastră cred că pot să-mi îngăduiesc de a vă da unele sfaturi ... putere La nevoi și la durere. Unde-s doi puterea crește, Și dușmanul nu sporește. Fără unire nu vom putea dobândi nimic. Deci să avem un gând, o inimă, un ideal! Al doilea sfat e acesta. Lucrul drept poate înflori numai dacă se întemeiază pe idei drepte. Cu mâhnire am văzut astăzi că între d ... trebuie să facem și noi! (Aplauze.) Asta nu însemnează separatism, căci și cei din Transilvania, și cei din Bucovina, și cei din America se numesc tot români. Trebuie să știm de unde ne tragem, căci altfel suntem niște nenorociți rătăciți. Trebuie să știm că suntem români, strănepoți de-ai romanilor, și ... o intervenție:] N-avem două limbi și două literaturi, ci numai una, aceeași cu cea de peste Prut. Aceasta să se știe din capul locului, ...
Constantin Negruzzi - Aprodul Purice (Negruzzi)
... se poată săvârși; Și Dumnezeu milostivul p-al său popol credincios Nu-l va lăsa în călcarea ungurului fioros. Deci Sfântul Duh cu-ndurare pe un român însuflând Ce de mult se afla încă printr-e unguri petrecând Și carele auzise tot planul acel cumplit Ce asupra țării sale ungurii au schimuit Deși se găsea nemernic, pribegit din țara sa Patriotică-i simțire in inimă ... pricina acelui bejanărit, Căci el crede că de dânsul nimene nici au gândit; Deci îndată poruncește să-i afle pre cineva Prin colibe, prin bordeie, ca să-l poată întreba. Iată că îmblând haiducii piste un moșneag au dat, Gârbovit de bătrâneță, într-un toiag răzămat; A sa barbă ca zăpada, a lui plete argintii, Fața lui cea cuvioasă, ochii săi măreți și vii Îl aseamănă că este îngerul ocrotitor Al acelor pustii ... a fost învins mâna sa. Unul c-o sabie-întoarsă, c-un capot roș înfirat Și haine înaurite, este turcește-mbrăcat; Altul încalecă iarăși un cal de Don căzacesc, Poartă o suliță lungă și un hanger calmucesc; Îmbrăcat c-un ceapchin verde, și blănit tot ...
Vasile Alecsandri - Sânziana și Pepelea
... la Sfânta Vineri, pe la Sfânta Joi, pe la Sf. Mercuri, unde m-am întâlnit cu Statu-Palmă-Barbă-Cot, cel care fuge călare pe un iepure șchiop și doarme într-un vârf de plop. TOMA: He! He! asta e și mai gogonată, și mare, cât... cât... MACOVEI: Cât prostia ta. TOȚI: Ha! ha! ha! te-a ... o, suflețele. Ș-am mai fost, oameni buni, pe la curtea lui Lăcustă-Vodă. TOȚI: Lăcustă-Vodă? MACOVEI: Da! Ce? n-ați auzit de el?... un domn mare, cu oaste mare... și cu stomac și mai mare... El mănâncă, mănâncă, de cum se trezește pân’ ce adoarme, și tot nu se mai satură, vecinic flămând și slab. TOMA: Ș-o fi mâncând și comândul; dar poporul lui?... MACOVEI: Sărmanul! e și mai slab și ... de el!... Vrea să zică, tot mai bine la noi, în țara lui Papură-Împărat, deși se spune că împăratul nostru e cam șovăi, șovăi... ca numele lui. MACOVEI: Tacă-ți gura, lehăule!... nu te-atinge de mai-marele tău; împăratul nostru e om cu chibzuială și are doi sfetnici mari ... ...
... ce amar Plâng doi ochi peste hotar! Cât se bate, cât suspină O inimă de dor plină Colo-n țara cea vecină! Mândri-s ochii ca din rai, Dulci ca soarele din mai. Inima e mândră iară, Căci ea saltă ca o fiară În sân falnic de maghiară. De-ai fi pasăre sau vânt, S-alergi lumea pe pământ, Ca maghiara scumpă floare N-ai vedea lucind la soare, Nici în luncă, la răcoare! Alb i-e sânul, dulce crin, Dar hrănește-amar suspin! Negri ... zboară, Nici ca pasărea ușoară! Dar ca dorul ce omoară! Șesuri, văi, norii din cer În urmă-i departe pier. Cine-o vede, o zărește Ca o stea care lucește Și-n văzduh se mistuiește. În codri merei pustii Unde urlă fiare mii, A intrat fata voinică Și se ... s-a lățit, Groaza-n lume s-a pornit, Vântul suflă, vâjâiește, Codrul urlă, clocotește, Tunetul în cer vuiește. Dar ea-ndeamnă tot mereu Calul ce răsuflă greu Și mult drum în urmă-i lasă; Că cine doru-l apasă, De furtuni cerești nu-i pasă! Iată-a ... ...
Ion Luca Caragiale - Două loturi
... Ce! - Ieri s-a tras lotăriile noastre! - Ei? - Am câștigat! - Nu mă-nnebuni!... Cât? - La amândouă am câștigat loturile mari! ale mari de tot! Și căpitanul pune pe masă listele oficiale și alături carnetul său. În adevăr, carnetul sună tocmai ca-n liste: 076.384 Universitate-Constanța, 109.520 București-Astronomie. Cititorul a înțeles acuma ce căuta de trei zile pe brânci soții Popescu ... când aminterea, d. Lefter a căzut pe o canapea sfărâmat de oboseală; a simțit că i se taie încheieturile și așa, un fel de slăbiciune la lingurea, parcă-l lua o apă; a moțăit câteva ore ș-a adormit. Femeia a șezut și ea pe un scaun că nu mai putea de picioare și de mijloc - se-nțelege de atâta alergătură și de-atâtea ridicături. Să fi ațipit d. Lefter ca ... jacheta! Pe cât își aducea mai limpede aminte domnul Lefter, pe atât madam Popescu se turbura, se roșea, se-ngălbenea... - Care jachetă? întreabă ea aiurită, ca de pe altă lume. - A cenușie. - Leftere! zice femeia punând mâna la sânul stâng, ca
Vasile Alecsandri - Prosper M%C3%A9rim%C3%A9e (Alecsandri)
... întâi care a făcut cunoscut în Francia pe celebrul Pușkin, traducând diverse opere de ale acestui poet rus și a scris un șir de epistole foarte interesante asupra Spaniei, unde îi plăcea ades să călătorească. Tot ce a ieșit de sub pana lui este cizelat cu măiestrie, ca obiectele artistice ale lui Benvenuto Cellini; însă cine poate spune talentul său de narator? cine poate descrie finețea observărilor spirituoase, care străluceau cu atâta profuzie ... meu! etc. — Cum? observai întrerumpându-l; aceste versuri au fost compuse de Pușkin? — Negreșit! — Vă înșelați, domnule MĂ©rimĂ©e; acesta e un cântec poporal de la noi. lată versurile: Arde-mă, frige-mă, Pe-un cărbune pune-mă! De mă-i pune pe-un cărbune Ibovnicul nu ți-oi spune, De mă-i bate cu o vărguță Peste ochi și peste țâță, Tot m-oi duce la portiță Să dau altuia guriță. De mă-i bate cu gardul Tot m-oi iubi cu altul. Via-n vară înflorește, Iar în toamnă cum rodește Vine-un