Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CEL MAI DEPARTE
Rezultatele 571 - 580 din aproximativ 664 pentru CEL MAI DEPARTE.
Anton Pann - Norocul și mintea
... 0 scoase din locu-i, ca un ghigant tare, S-a deșchis sup dînsa o gaură adîncă, Ca de vro doi stînjeni și mai ceva încă, Care avînd scara ca de pivnicioară, Pe trepte-nlăuntru pe loc cum coboară, Vede, grijit bine, ce nu mai văzuse, Și patruzeci chiupuri frumos în rînd puse. Ardică la toate capacele grele, Să uită și vede niște pietricele, Adică : într-unul era diamanturi, Într ... bogăție dacă ei văzură Fără socoteală și peste măsură, Avuta lor marfă pe loc lepădară Și d-acele pietri scumpe încărcară, Alegînd ei numai cele mai frumoase, Care socotiră că sînt mai prețioase. Nici nu așteptară să se lumineze, Ci plecară-ndată să se depărteze, Lăsînd pe ciobanul cu plosca în mînă Și privind la dînșii răzimat ... duse Și împărătesii despre toate spuse, Își arătă încă gîndul său și dorul Pentru încuscrirea cea cu negustoiruL Și împărăteasa n-a fost mai cu minte, A găsit cu cale aceste cuvinte, Și mai vîrtos zise că această treaba Fără-ntîrziere să se facă-n grabă, Ca nu cumva asta mare norocire S-o soape din mînă cu vro ...
Anton Pann - Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea
... Hogea Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea de Anton Pann Cuprins 1 ÎNVĂȚĂTURA DATĂ RĂU SE SPARGE ÎN CAPUL TĂU 2 PÂINE, LA FOAME UDATĂ E CEA MAI DULCE BUCATĂ 3 CÂND SE GĂTEȘTE ÎN LATURI, NUMAI DIN MIROS TE SATURI 4 GRIJILE-S LA CREDITORI MAI MULT DECÂT LA DATORI 5 CÂND CERI ȘI NU ȚI SE TRECE, TE-NTORCI CU INIMA RECE 6 DACĂ N-AI SĂ MERGI CĂLARE NU ... la o parte, cu chip prea politicos. - Dar ce este asta ? zise judecătorul bătrân; - Este darul, el răspunse, ce ți-l arătam în sân. HAINA MAI MULT E PRIVITĂ DECÂT PERSOANA CINSTITĂ Nastratin Hogea odată fiind la nuntă chemat, Se duse în haine simple, ca sărac biet îmbrăcat; Nuntașii astfel văzându ... fruntea mesii, fiecare loc făcând. El dacă șezu la masă ș-a-ntins mâneca în vas, Zicând: - Poftim, poftim, blană, mănâncă ce e mai gras ! Îl întrebară nuntașii: - Hogea-efendi ! zicând, Pentru ce o faci aceasta, ș-întingi mâneca mâncând ? - Pentru că, el le răspunse, eu întâi când am ... FURĂ ȘI O IAPĂ DAR OR ÎN TEMNIȚĂ PLÂNGE, OR PICIOARELE ÎȘI FRÂNGE Nastratin Hogea-ntr-o vreme nici un câștig neavând Și în cea ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira III
... mai de curând. De orice schimbări nouă, de orice-naintare El află mai nainte, și tot ce se lucrează Ca tatăl nostru știe. El e mai mulțumit Trei zile să postească, decât a nu afla Ce veste curierul din Persia aduce, Ce fată se mărită, ce tânăr se însoară ... vreme, Când știi că iese dinții copilei lui acum, C-a fost în fierbințeală ș-a plâns neîncetat. Pe fata cea mai mare e gata s-o mărite; O dă după un tânăr frumos, bogat și nobil, C-un an mai mare numai decât copila lui. Izvodul îți citește de zestrea care-i dă, Și toată garderoba pân-la un fir de ață. Nu-i mult ... urmă-i o umbră de-adevăr. Dar unde se pot toate descrie cu-amăruntul? Nu sunt atâte fire în snopuri de grăunțe, Nu jură precupețul mai multe ori pe an, Nu fură de la ocă mai dese un crâcimar Scăpând de judecată și de globiri prin mită, Decât limbutul nostru înșiră la o masă. El nici se mai ...
George Bariț - Inimile mulțămitoare
... după cum îți este obiceiul. Să nu ne stai în cale împed[i]cându-ne. Așa nu ne jucăm. IULIE: Eu voi sta zece pași mai departe de voi, numărând aruncăturiie voastre. Vreați așa? CORNELIA (bate pila) : Una... două... trei... patru... cinci... șase ... șapte... opt... O, ce pilă neghioabă!... De nu mergea ... va aduce nouă aminte totdeauna, cu ce îți suntem datori. EMILIA: Dar mai înfocată a fost bătălia de la Wagram, cum ne-ai mai spus și altă dată, când tatăl nostru se afla în primejdie și mai mare. DION[ISIE]: Așa e, tinerică coconiță! Aceea fu o zi f[i]erbinte și sângeroasă. Groază și cutremur! Gloanțele sbura împrejur, ca și când ... d[umnea]voastră rugăminte pentru mine, cine știe ce s-ar fi întâmplat!?... EMILIA: Taicăl nostru e bun, foarte bun. Dar nimic nu-i este mai nesuÂferit ca beția. Căci, cum zicea dumnealui, beatul nu e stăpân de sine, adeÂseori lucrează ca un nebun și, tărbăcit de vin, face ... de câte ori te vede amețit, împleticind picioarele, totdeauna să mânie foarte. Atunci eu tremur totdeauna pentru starea Dumitale. DION[ISIE]: Niciodată nu mă va ...
Mateiu Caragiale - Sihastrul și umbra
... negri la zare fulgerând? Ascultă vântul rece în apriga-i mânie Ce sumbru vaier smulge stejarilor trufași, Stă gata să pornească năprasnica urgie Cerească, și mai pregeți? - oprește ai tăi pași! Chiar pasărea de noapte ce-a cobe-n selbă țipă La cuibu-i se întoarce în turnul părăsit ... călător, De buna ta primire sorțit sunt să n-am parte, Pleca-voi înainte, în noapte, sunt dator Să merg fără-ncetare și fără țel, departe, Și nu știi de odihnă ce sete mi-e, ce dor... - Rămâi, și locuința-mi tu ia-o drept a ta, Ca și ... nverșunată. - Nu, suspinând îmi zise ciudatul călător, Prin negură-nainte, porni-voi... sunt dator! Mișcat de graiu-i dulce, sunând abia, sfios Eu îl privii mai bine. O nobilă tristețe Adânc întipărită pe chipu-i mult duios, Îi adumbrea de farmec semeața frumusețe. Privirea sa cea neagră în taina-i oglindită ...
Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos
... dulcea limbă a poeziei și ținea una că: De e curcă, Ce se-ncurcă La revărsatul zorilor În calea vânătorilor? Istoria nu adaugă mai departe dacă păgubașele s-au mulțumit numai cu această armonioasă desdăunare, precum, în altă împrejurare, fusese silit să facă simigiul cel cu tocmeala, care, pentru plăcintele mâncate, rămase bun plătit numai cu cântecelul dascălului Caracangea: Deschide-te, punguliță, Să plătești plăcințelele; cântecel care, fără îndoială, este ... în ce chip, cum și ce fel, imaginațiunea, sufletul și mintea mea au putut aievea să-și însușească plăcerile și farmecul artei pe care tu, cel dintâi, o predai astăzi cititorilor români, înjghebată în reguli mai mult sau mai puțin riguroase. Daca chiar în anii tinereții, pe când trupul le bĂȘte (vita), cum zice Xavier de Maistre2 s-avântă mai lesne după zburdările inimii, dacă pe atunci chiar, gusturile-mi stătătoare și trândava-mi fire nu m-au iertat să deviu vânător, apoi d-acum ... ai adormit tu adesea, pe când el, cu ochi de vulpe, zărea creștetul delicat al dropiei mișcând printre fulgii coliliei, nici pe bietul Gheorghe Giantă, cel ...
Ion Luca Caragiale - Bacalaureat
... știu unde șade... — Știu eu... ce-ți pasă! La dreapta, birjar! Și cucoana lovește tare cu umbreluța peste brațul drept al birjarului. — Mână mai iute! Lovește la stânga, lovește la dreapta, apoi iar la dreapta, apoi la stânga; în fine, înfige iar vârful în spinarea birjarului, care oprește. â ... la locuința lui, bat. Cerul n-a voit s-asculte rugile mele: d. profesor este acasă... Cum să încep? Să-l iau pe departe... zic: — Frate Popescule, ciudate sunt și programele și regulamentele școalelor noastre: prea se dă o importantă egală tuturor obiectelor de studiu, și asta este ... a face Morala cu cariera de avocat, pe care vrea tânărul să o îmbrățișeze?... Ba nu, spune d-ta! Profesorul holbează ochii la mine și mai aiurit... Văzându-l așa, îmi zic: „nu merge! nu merge cu sistema mea pe departe! trebuie apucat boul de coarne!" — Uite, frate Popescule, să lăsăm chestiile de principiu. Știi de ce am venit la d-ta? — Ba! â ... familie bună? — Ca Ovidiu. — Nu-nțeleg. — Le dă — zic eu — notă bună la toți băieții. — Și lui Ovidiu? — ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecu I
... nu să nărăvea depreună), Toți cari-încătrĂ² fuga luară Lăsându-și țară vodă și corună. Însă toate-aceste se făcură Prin dimoneasca amegitură, Că, măcar cel fără-asămănare Mai rău duh dintru toate, Sătana, Purure-în iad lăcașul său are, Focului nestins fiind el hrana, Dar' totuș', pe furiș', câteodată, Răzvrătind lumea, el se ... s deșerte și nebunie!... Căci numa de-acel este ferice Care pe sine-a cunoaște-începe. Și firea lucrurilor pricepe. Dela miază noapte mai departe, Sus, în văzduhul întunecos, Este-un loc (precum scrie la carte) CărĂ¹i zic filosofii haĂ²s, [3] Unde neîncetata bătălie Face-asupra stihii stihie ... între sine Cum ș-ar tocmi trebile mai bine. O zi de sfat era și de-ast' dată, Unde toată-acuma s-adunasă Boierimea cea mai învățată, Multă făcând voroavă și deasă. În urmă Drăghici rostul deschisă Ș-acest chip cătră-adunare zisă: ,,Bărbați buni! Trăind eu pă-astă lume, Multe ... Noi țiganii să-avem țărișoară!... Unde să him numa noi dă noi!... Să-avem sate, căsi, grădini ș-ogoare Și dă toate, ca ș-alții, mai apoi? Zieu! privind la lucruri așa rare, Ca când treaz fiind, aș visa-îm pare... Și ce ne ...
Gheorghe Asachi - Junele și bătrânul
... și țigani? Dar bătrânul atunci zice: Fătul meu, spre-a fi ferice, Să nu pierzi nici o minută, Lucră, patria agiută Și pre cel neputincios, C-asta-i lauda și folos! Așa viață nu îmi place! Să-nveți intrigi de a face! Supărare ș-asta cere! Îmi ... venit Fără să fi ostenit! Dar bătrânul, c-un suspin, Zice: Văzui fără carte Fanfaron, ce nu-i străin, Că-n scurt timp au mers departe
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Apus de soare
... a castelului din Suceava, cu ferestre cu gratii de fier, sfârșindu-se cu o terasă pusă pe tălpi de piatră. O ușă dă pe terasă. Mai departe se vede turnul castelului. În dreapta, o poartă. Ceva mai în fund, un puț cu două roate și cu un colac de piatră. O albie cu apă de nălbit. Lângă puț, o salcie pletoasă. Ograda ... și ȚUGULEA MOGHILĂ. (La ridicarea cortinei toate lucrează.) IRINA: Cum, cum? FIRA: Ei, așa... Zic, se duse, se duse, până dete d-un balaur... JOIȚĂ: Mai încet, Hera. Dai peste țeavă... De un ce, Zamfiro?... Și tu, Lisandra, bate mai domol... Na! iar ai încurcat firele... LISANDRA: De un balaur... Stați... A sărit tindechea [2] . ILEANA: Cu gândul la Orhei. D-a ... ce așa de multe?... Și buna doamnă, când mi le-a dat, mi-a zis: Până diseară să le faci... Și mai lungi, Oană, mai lungi. Și-a oftat. Și, plecând, am văzut-o făcându-și cruce. TOATE: Făcându-și cruce? OANA: Da... Mie îmi miroase a ... smeriți... Veniți să vă blagoslovesc. (Fetele se apropie sfioase.) Împrejurul meu... așa... așa... ca ierburile crude de pe bătrânul turn al Sucevei... Da... da... sărută ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Cauza pesimismului în literatură și viață
... excellence , având un ideal măreț în viitor, sunt foarte nemulțumiți de condițiunile actuale ale traiului omenesc. Cu cât idealul ce le lucește în viitor e mai frumos, cu atât condițiunile prezente de trai le par mai odioase, și critica făcută de acești optimiști mizeriilor vieții actuale va fi mai amară decât a pesimiștilor. Vina multor greșeli în ce privește găsirea cauzelor hotărâtoare ale pesimismului stă în metodele greșite întrebuințate pentru căutarea acestor ... schingiuirea în tot felul a corpului; pentru aceasta însă trebuie voință și sinceritate mare de convicțiune. Pesimistului modern îi lipsește, într-un grad mai mult ori mai puțin, și una, și alta. Susținând că viața e o mizerie ce nu merită să fie trăită, pesimistul modern se bucură de viață, caută să ... de a nu reacționa contra mediului înconjurător. Expansiunea forțelor psihice, neputându-se cheltui în afară, se va concentra înăuntru. Omul se va adânci tot mai mult în sine, se va observa mereu, va observa cele mai mici mișcări ale inimii și ale gândirii sale. Această excesivă preocupare de sine e eminamente egoistă, dar acest egoism nu exclude o mare sensibilitate, chiar ... ...