Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru TE
Rezultatele 561 - 570 din aproximativ 2230 pentru TE.
Ion Luca Caragiale - Baioneta inteligentă
... mă cheme-n serviciu, era tămâiat. Îl cunoșteam de mult — cine nu-l cunoștea în mahala pe d. Cotoi? — zic: — Frate Guță, te rog, pe mine să mă scutești; sunt slab de constituție. — Ei, aș! zice. Oftică rusească!... Nu se poate, d-le Iancule... adică... se poate ... da rublă știu că n-am, și nici n-o să mai am de aici înainte. Scurt! — Atunci... cum? — Iac-așa. — Atunci te bag la arest. — Să poftești! — Car' va s' zică nu dai rubla? — Nu pot. — Bine... Și a plecat supărat ... a duhnit la ureche: — D-le Iancule, nu face pentru d-ta să stai între boccii... Dă-mi o jumat' de rublă și du-te acasă. — N-am nici sfanț, nene Guță, zic eu tare, ca să m-auză cocoanele înghesuite pe trotuar la spatele șireagului nostru. Dar d ... a zis: — D-le Iancule, să știi că acuma ne-mparte și noă, la garda națională, dicorății pentru apărarea Independenții; să știi că te pui pe listă. Eu, înțelegând unde vrea să m-aducă d. Guță, i-am răspuns că eu n-am pretenție... am luptat așa, de dragul ...
... Pe cînd luna, scut de aur, strălucește prin alee Și pătează umbra verde cu misterioase dungi, Nu uita că doamna are minte scurtă, haine lungi. Te îmbeți de feeria unui mîndru vis de vară, Care-n tine se petrece… Ia întreab-o bunăoară — O să-ți spuie de panglice, de ... Pe cînd inima ta bate ritmul sfînt al unei ode… Cînd cochetă de-al tău umăr ți se razimă copila, Dac-ai inimă și minte, te gîndește la Dalila. E frumoasă, se-nțelege… Ca copiii are haz, Și cînd rîde face încă și gropițe în obraz Și gropițe face-n unghiul ... c-o sărutare acea tainică căldură, Ce n-o are decît numai sufletul unei femei… Cîtă fericire crezi tu c-ai găsi în brațul ei! Te-ai însenina văzindu-i rumenirea din obraji — Ea cu toane, o crăiasă, iar tu tînăr ca un paj — Și adînc privind în ochii ... mai mult să o iubească. Știe care ea că poate ca să-ți dea o lume-ntreagă, C-aruncîndu-se în valuri și cerînd să te-nțeleagă Ar împlea-a ta adîncime cu luceferi luminoși? Cu zîmbiri de curtezană și cu ochi bisericoși, S-ar preface că pricepe. Măgulite ...
Petre Ispirescu - Cele douăsprezece fete de împărat și palatul cel fermecat
... un șipot de apă ce ieșea din coasta unui deluleț, șerpuia printre brusturi și alte buruieni pe unde își făcuse loc, și susurul apei parcă te îndemna la somn. Copaciul subt care se adumbrise era măreț și parcă se lupta ca să ajungă la nuori. Printre crăcile lui întinse se giugiuleau ... ca să pot și eu sălta ceva. Fă bine și-mi dă socoteala. - Da pentru ce, băiete, să ieși de la mine? Au doară nu te mulțumești de simbria ce-ți dau? Au mâncare n-ai destulă? Ia, mai bine șezi la mine, și eu voi căta săÂți dau o ...
Petre Ispirescu - Fata moșului cea cu minte
... plecă. Mai încolo dete peste un puț, care îi strigă: - Fată mare, fată mare! vino de mă sleiește, că ți-oi da apă rece, să te răcorești când t-ei întoarce. Data slei puțul și plecă înainte. Merse ce merse și dete peste un cuptor, care-i strigă și acesta: - Fată ... timp, zise fata: - Maică Sântă Vinere, mi s-a făcut dor de părinți, fă bine și-mi dă voie să mă duc. - Du-te, fata mea; dară mai-nainte caută-mi în cap, și să vezi că o să curgă o apă pe dinaintea casei și o să aducă ... mi-am ales lucru pe cât face slujba mea. - Ia-l, fata mea, daca n-ai voit să-ți alegi altceva mai frumos, și du-te cu Dumnezeu. Fata unchiașului își luă ziua bună, plecă cu cutia la supțioară și, întorcându-se pe la cuptor, căpătă o azimă caldă, și trecând ... puț, și daca o chemă puțul, ea îi răspunse și lui: - Da' ce! am mâncat laur ca să mă ostenesc eu cu tine până să te sleiesc? Și plecă mai departe și se duse până ce dete și peste cuptor, care o strigă ca și pe fata unchiașului; ea îi zise ...
Vasile Alecsandri - Pâinea amară a exiluluil
... om cât de ordinar, destinat a trece pe lume necunoscut? A face umbră pământului de azi până mâine? E destul să te împingă norocul a te înfrupta măcar cu alocuția de pâinea amară a exilului, pentru ca să te trezești cu un nimb strălucit pe frunte, ca sfinții din ceaslov, să devii om însemnat, patriot de prima clasă și să aspiri la orice onor ... și la recompensă națională. . . reversibilă, sub pretext că ești mucenic al unei credințe la care nici nu ai visat. Cu atât mai mult dacă destinul te-a ajutat a juca un rol oarecare în evenimentele țării, dacă ai fost silnic depărtat de sânul ei sau chiar dacă ...
Vasile Alecsandri - Sentinela română
... ai mei copii Cel mai tare-n vitejii! Mergi în Dacia, grăbește, Pe barbari de-i risipește, Ș-apoi vecinic priveghează, Sentinelă mult vetează, Și te-aține la hotare Că s-aud în depărtare Răsunând dușmane pasuri, Menințând barbare glasuri... Venit-am și am învins! Pe barbari pe toți i-am ... tot vine, ce tot crește Și pe câmpuri se lățește Cât e zare de zărit Între nord și răsărit! Sentinelă, priveghează, Norul crunt înaintează, Sentinelă! te arată, Norul crunt se sparge!... Iată Iată oardele avane, Iată limbile dușmane De gepizi și de bulgari, De lombarzi și de avari! Vin și hunii ... De cutremură pământul! Mulți sunt ca nisipul mării, Mulți ca ghearele mustrării Într-un suflet păcătos, Într-un cuget sângeros!... Sai, române, pe omor, Fă-te fulger răzbitor, Fă-te Dunăre turbată, Fă-te soartă ne-mpăcată, Căci potopul iată-l vine Și-i amar, amar de tine! Vie!... Ca o stâncă naltă Ce din vârf de munte saltă ...
... lămurit, Având cu dumneata ceva și de vorbit: Eu, domnul meu, aud că dumneata voiești La însurarea mea de-aici să mă smintești? Că dumneata te pui cu mine de un rang? Așadar te poftesc să-mi tălmăcești pre larg Aceste ce aud. NOULEȚ Mă rog de iertăciune, Dar dumitale eu nimica n-am a-ți spune ... de gălbenași în aht! Asemene un loc și eu de mult doresc, Nădăjduiesc acum curând să-l dobândesc. NOULEȚ Nu cred că dumneata cu banii te însori? POSTELNICUL Să știi, boierule, c-ai mei mijlocitori Au bună trecere oriunde voi dori: Prin coana Safta eu pot totul isprăvi. Dar mai vârtos ... încă prea ușor! POSTELNICUL ... Căci pot să mă numesc din fașă tot boieri. (Nouleț arată chip de mirare). Poți dumneata cât vrei de-aceasta să te meri. Zavistia la voi îi boală din născare, Ce, după cum s-au zis, în lume leac nu are. Așa, doar au cei mulți a ... fost și diochet... NOULEȚ Vai, ce primejdii! POSTELNICUL Dar nu mi-au fost nimica. NOULEȚ Pe mine, zău, acum mă cuprinsese frica! POSTELNICUL Degeaba dumneata te ...
Antim Ivireanul - Luna lui dechemvrie, 6. Cazanie la Sfântul Nicolae
Antim Ivireanul - Luna lui dechemvrie, 6. Cazanie la Sfântul Nicolae Luna lui dechemvrie, 6. Cazanie la Sfântul Nicolae de Antim Ivireanul Pentru căci iaste omul făcut de Dumnezeu, îndoit, de suflet cuvântătoriu și de trup simțitoriu are și bunătăț îndoite; sufletești și trupești. Și sunt bunătățile cĂ©le sufletești 4: vitejiia, înțelepciunea, dreptatea și curățeniia. Bunătățile cĂ©le trupești încă sunt 4: tăriia, întregimea, fromosĂ©ția și sănătatea. Și dintr-acĂ©ste bunătăț ale sufletului și ale trupului nasc alte 4 bunătăț de obște: credința, nădejdia, dragostea și smereniia. DĂ©ci pe acĂ©ste patru bunătăț ca pe 4 temelii nemișcate, voiu să-mi întemeez vorba ce voiu să fac astăzi, cu ajutorul lui Dumnezeu, înaintea dragostii voastre. Ce întâi voiu să vă spuiu, foarte pe scurt, a fieștecăruia bunătate, putĂ©rea și lucrarea ce are, pentru ca să se priceapă mai lesne cĂ©lia ce voiu să grăesc, apoi vom întinde vorba înainte, de vom zice, după putință, câte va aduce ceasul și ne va lumina Dumnezeu, de la carele cĂ©rem și ajutor. Ci vă pohtesc să ascultaț cu dragoste, ca să aveți și plată de la Dumnezeu. Credința, după cum zice fericitul Pavel la ...
Gheorghe Asachi - Voichița de Românie
... zile, dar de asemenea iubesc patria mea. Oare cum aș putea eu fi fericit, dacă patria aș vedea gemând în fine? Dorito Mină, să nu te întristez de a mea departare, în ziua în care eram a ni întruni înaintea sântului altar! Mina: (plângând) Eu plâng de ... aleu, Amorul meu! Mă lasă în văduvie, Când oare a să vie? (Plânge) Horul femeilor: A ta plângere-nfrânează, Doamno, nu te tângui, Că al tău amor e pază Și pre el va mântui! Scena IV Cii de mai nainte, Vlad și un ostaș Vlad: (intră mânios ... cere să închiem o alianție ofensivă și defensivă. Osman: Dar, să închiem; mai nainte însă să ni înțelegem despre condițiile legăturei. Spre a te agiuta, imperatorul meu, căruia Dumnezeul deie ani îndelungați, va coopera cu toată a sa putere a Răsăritului și al Apusului, drept ... anul 12 șoimi și atâtea iepe, în războaile imperatorului meu să dai un corp de oaste și împreună să vii în persoană a te închina înaintea imperatorului. Acum reflectează! Vlad: Grele condiții, în adevăr! (În parte:) Voi giura aleanța și credința, însă fără termin; când îmi va da mâna ...
... Împăratul nu credea așa ceva și l-a chemat pe Danciu la sine. — N-o să fii nici tu în stare să te urci, i-a zis, și să știi că, dacă nu te vei putea urca, dau poruncă să-ți taie capul. Danciu s-a învoit să-i taie capul, dacă nu va fi în stare ... El îi dete binețele cuvenite. — Bună seara, bunică dragă! îi zise apoi. — Bine că mi-ai zis bunică, îi răspunse baba, căci altfel te-aș fi omorât într-o clipă. Dar ce te aduce pe la noi, puișorul mamei? — Bunică dragă, răspunse el, n-ai putea să-mi spui ce fel de rod are pomul acesta? â ... Lia i-a poruncit să iasă din putină. După ce a ieșit, ce să-ți vadă ochii? Să stai și să te miri! El era frumos de nu-i mai puteai găsi pe fața pământului pereche. Să vezi dar rușine ce era să pățească împăratul acela care ... cu orișicare fecior de împărat. Mai nainte de plecare ea îi dete o oglindă și-i zise: — Când vrei să știi ce fac, uită- ...
Petre Ispirescu - Pasărea măiastră
... a mă supune. Chiar mâine până în ziuă voi veni la măria ta pentru aceasta. Acum este târziu. - Bine, voinice; mâine în revărsat de ziori te aștept. A doua zi dis-de-dimineață, ciobanul veni și așteptă porunca împăratului; iară împăratul, cum auzi că a venit păstorul ... tu piciorul în biserică, și tace, daca ieși? - Ca să știi aceasta și altele, luminate împărate, lasă-mă să-ți povestesc toată istoria mea. - Iacă te ascult, povestește-mi tot ce vei voi. Atunci ciobanul începu: - Am tată și frați. Am plecat din casa părintească ca să fac o faptă care ... care mă chinuiesc. Și ca să mănânc în liniște și să mă pot încălzi fără frică, leagă-ți ogarul." "Prea bine, îi zisei, poftim de te încălzește; iată merindetele mele, și plosca mea, mănâncă și bea cât vei pofti." Apoi am legat ogarul și am șezut amândoi lângă foc, povestind. Din ... care m-am însărcinat de bună-voia mea. "Cât pentru asta, îmi zise vulpoiul, fii pe pace. Mâine de dimineață plecăm amândoi, și daca nu te-ai face eu să izbutești, să nu-mi mai zici pe nume." Șezurăm la foc, ne ospătarăm ca niște prieteni; apoi vulpoiul își luă noapte ...