Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru SPRE MARE
Rezultatele 561 - 570 din aproximativ 1092 pentru SPRE MARE.
Multatuli - Cîntecul lui Sa%C3%AFdjah
... lui SaĂ¯djah de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Sămănătorul , 27 iunie 1904 După Multatuli Eu nu știu unde am să mor. Văzui marea cea mare la țărmul mării, Cînd tatăl meu m-a dus acolo Să facem sare. De voi muri pe mare Și de m-or azvîrli în apa-adînvă, Veni-vor chiții lacomi, Vor înota în preajmă-mi și vor întreba: Care din ei să-nghită ... I-a-nveșmîntat în haine albe Și-apoi i-au coborît în groapă. De voi muri acasă și m-or îngropa La capul satului, spre răsărit, pe deal, Acolo unde iarba crește-naltă, Adinda va veni, și haina-i de mătase Încet, încet de tot, o să atingă În treacăt ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira V
... ce văzurăm Îl facem totdeauna de leșină de râs. Doi ani acum trecură de când sunt eu la rând, Și împlinesc voința lui Pan împărat mare. Acest oraș în parte-mi căzu, dar chip nu este Să mai petrec aice cel de pre urmă an. PERIERG: Deprinderea te face a ... sau pentru-o vorbă numai, Adese nu își cruță chiar însăși a sa viață, Voind a face răul în cel mai mare grad, Deși-i nebun de frunte, viteaz îl socotiți. Stenon ce-n adunare înșiră cum îi vine Și vrute și nevrute ca moara cea stricată ... singur numai de-a sale secături, Din mâini bălăbănește întocmai ca din limbă, Și n-are nici rușine, nici chip de politețe, Cu mare bucurie de toți e priimit, De toți cu sârguință chemat ș-îmbrățoșat. O zi dacă lipsește, oricine îl întreabă, Trimit de-l cercetează și zic ... științelor protector. Noi frații satiri altfel de lucrurile voastre Gândim și înțelegem. Orice împrejurări De voi sunt însemnate, pătrunse-n adevăr. Prilej de râs mai mare ne-aduce o pricină Spre ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira III
... Când știi că iese dinții copilei lui acum, C-a fost în fierbințeală ș-a plâns neîncetat. Pe fata cea mai mare e gata s-o mărite; O dă după un tânăr frumos, bogat și nobil, C-un an mai mare numai decât copila lui. Izvodul îți citește de zestrea care-i dă, Și toată garderoba pân-la un fir de ață. Nu-i mult de ... le înzestrează. Ferice de-al lor suflet! Cereasca desfătare Pre dânșii îi așteaptă; lor raiul e deschis. Nu fiți la îndoială că vorbele-i privesc, Spre a spori — de poate — a clerului venituri; Acei ce la biserici au dănuit averea Din care el se-ngrașă ... lumii răi și buni! Din faptul zilei Foca la cei mari prin antreturi Așteaptă cu prezenturi; ca cel mai de pre urmă Ciocoi se înjosește spre a intra-n favor, Dorind să zică lumea: vedeți cum îl cinstesc Pre Foca toți boierii? Cum îl poftesc să șadă Șoptindu-i ... luceafăr a răsărit pe lume; Gândește că vederea, auzul sunt lăsate La oameni, ca să vadă, s-asculte ale lui Mărețe întreprinderi, căci ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra mișcării literare și științifice
... fi deci nedrept de a vorbi de lipsa unei mișcări științifice la noi? Neîndoielnic că cei ce vor vorbi așa vor avea o mare doză de dreptate. Că instrucția se întinde la noi — cam încet, nu e vorbă, dar totuși se întinde — nu mai încape discuție; că ... Dar de ce publicul e azi așa de indiferent pentru producțiunile artistice, când cu treizeci ori patruzeci de ani înainte arăta un interes așa de mare pentru Alecsandri și alții? Cu explicațiile date însemnează a te învârti într-un cerc vicios: publicul nu citește pentru că nu se produce ... afară de aceasta, și o luptă pentru redeșteptarea și liberarea națională. Așadar, generația de la '48 a avut două scopuri de cea mai mare însemnătate: transformarea unei întregi întocmiri sociale și redeșteptarea națională. Fiecare din aceste scopuri în parte e în stare să provoace o puternică mișcare intelectuală. Ce ... unei însemnate părți din națiune, care devine un teren foarte favorabil pentru crearea artistică. O mulțime de oameni sunt însuflețiți de același ideal, au aceeași mare dorință, forțele lor sufletești lucrează în aceeași direcție și de aceea e la ei o cerință sufletească de a comunica unul cu altul ...
Costache Conachi - Visul amoriului
... tău cere ca să cunoști pre amori De este de fericire sau de este-omorîtori. Trezăște-te, dar, și vino după mine cătinel Și scrie spre pomenire orice-ai vedea la el.â€� M-am priimit și îndată aflîndu-mă-ntr-aripat Deîmpreună cu dînsa spre răsărit am zburat. Într-acea călătorie vedeam mii de năluciri Și mă temeam fiind toate în deosăbite firi. „Tînărule, nu te teme, mi-au ... Tînărule, fii cu suflet, căci iată că am sosit.â€� „Nu mă lăsa la peire, stăpîna mea, am răcnit. Ah, ce foc, ce năcaz mare în inimă mi-au întrat, Ce grădina minunată în lumea asta s-au dat ! Ce flori pline de dulceață aici au răsărit, Ah, mirosul lor ... să nu gîndești că-i rupe-o și că-i mai putea trăi.â€� Am alergat într-un suflet, de dragoste înfocat, Dar plecîndu-mă spre dînsa, mirosul m-au îmbătat. Am amețît și îndată orizontul s-o-nnegrit Și podoabele grădinii din ochii mei au lipsît. În întuneric de noapte ... Nu arde însă ca focul, ci foarte deosăbit, Căci aducea răcoreală unui pept înnădușit. O bucurie nespusă în mine să răvărsa Și zefirii cu dulceață ...
... lângă dânsul. Calul de-abia putu să prindă scânteierea țintelor de argint în care erau bătute hamurile. Trecerea celor doi telegari îi dădu și mai mare putere. Apoi târgul se arătă din ce în ce, și calul, care mai venise o dată, întrezări parcă grajdul mic unde îl așteptase, atuncea, ieslele ... o ferestruică prin care să străbată căldura cât de cât. Și-n fața lui i se păru că se ridică deodată, în fund, o iesle mare-mare, în care un cal, doi, o sută mănâncă strașnic din iarba coaptă și că pentru dânsul e un locușor mic deoparte. O să încapă tocmai ... un jgheab cu apă. Dincolo de gard, o mulțime de poloboace pline cu huștile borșului vărsat din ele. Din altă parte venea miros de oțet. Spre crâșmă se auzeau glasurile celor ce beau. În cătina de alături vrăbiile îl asurzeau. Frânt de drum, înecat de colb, plecă în jos capul. Deodată ...
Alexei Mateevici - Hristos și Samariteana
... puțin se oprise; Și pe când hodinea-nfierbântat și setos Samariteana la apă venise. Băutură-au cerut Fiul Cel Omenesc. I-a fost mare femeii mirarea: ,,Cum așa? — a răspuns — în ce ură trăiesc Samaritenii cu voi?! Nici se văd, nici grăiesc, Și Tu ceri ... A strămoșului sfintei fântâne?" Samariteana așa a-ntrebat pe Hristos: ,,Văd că n-ai nici un vas pe la Tine. Au mai mare Tu ești decât sfântul strămoș, Ce ne-a dat-o pe veci moștenire? În vremi vechi, păscând turma-ntr-acești munți stâncoși, El ... Cel ce apa mea vie gusta-va, Căci apa vieții în curgerea ei Păcatele toate le spală, Prin ea înnoiți; păcătoșii cei răi Din moarte spre
George Coșbuc - Iarna pe uliță
... Vatra , 1896, nr. 16 A-nceput de ieri să cadă Câte-un fulg, acum a stat, Norii s-au mai răzbunat Spre apus, dar stau grămadă Peste sat. Nu e soare, dar e bine, Și pe râu e numai fum. Vântu-i liniștit acum, Dar năvalnic vuiet ... El degrabă-n jur chitește Vrun ocol, căci e pierdut, Dar copiii l-au văzut! Toată ceata năvălește Pe-ntrecut. Uite-i, mă, căciula, frate, Mare cât o zi de post Aoleu, ce urs mi-a fost! Au sub dânsa șapte sate Adăpost! Unii-l iau grăbit la vale ...
Vasile Alecsandri - Satire și alte poetice compuneri de prințul Antioh Cantemir
... atât de aspru relele năravuri... [1] , acele Satire care au dobândit autorului cinstitorul nume de Boileau al Nordului, trebuie să fie primite cu atât mai mare entuziasm din partea românilor, că prințul Antioh Cantemir a fost însuși român și cu atâta mai mare recunoștință că pare să fi fost scrise pentru veacul nostru și pentru noi! Noi am tipărit în no. 4 al Foaiei noastre una din acele ... exemplu și ca dovadă de geniul autorului și de vrednica de laudă nimerire a traducătorilor, dar și cu prilejul acestei critici găsim o mare plăcere a supune cititorilor câteva pasajuri din ele. În Satira I, precum am văzut, Cantemir defaimă ignoranța clerului; . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . În Sat. II arată pre ... aminte La mâna cea legată tot pipăie cercând Să afle unde-i vina, apoi lovește-ncet. Păzind cu scumpătate ca rana să nu fie Mai mare decât trebuie. Această îngrijire Și eu când scriu la versuri întocmai imitez: Îmi pare că iau sânge la demoralizați.“ Aceste sunt satirele prințului ... versurile albe sunt foarte plăcute la citire când sunt bine lucrate (acest soi de versificație a fost de neapărată trebuință la traducerea Satirelor,
... creștine și megieșe, Moldova noastră și Valahia sau Țara Muntenească, de care poate-ți fi auzit vorbindu-se, se sfâșie și se mănâncă între dânsele, spre cumplita urgie și pieire a neamului românesc. Țări surori și creștine, am zis, oameni buni; căci precum ne închinăm noi, moldovenii, așa se ... cap; ia haidem în grădină, să vă fac a înțelege și mai bine. Moș Ioane, vezi colo, în ogradă la mine, bolovanul cel mare? — Îl vedem, cucoane. — Ia fă bine și adă-l ici lângă mine, zise boierul, care ședea acum pe un jilț în mijlocul țăranilor ... și n-a putut face treaba singur; dar când v-ați mai dus câțiva într-ajutor, treaba s-a făcut cu mare ușurință, greutatea n-a mai fost aceeași. Povestea cântecului: Unde-i unul, nu-i putere, La nevoi și la durere; Unde-s mulți ... face atâta vorbă; să auzim și noi! — Dă, cucoane, să nu vă fie cu supărare, dar de la vorbă și până la faptă este mare deosebire... Dumneavoastră, ca fiecare boier, numai ne-ați poruncit să aducem bolovanul, dar n-ați pus umărul împreună cu noi la adus, cum ne spuneați ...
... rele Tremur înaintea ta. Întinat îmi este trupul, Sufletul nelegiuit. Și cu gîndul, și cu vorba, Și cu fapta am greșit. Însă mila ta e mare, Ești atoateiertător... Nu lăsa în rătăcire Și în stricăciuni să mor ! Ci cu duhul gurii tale Suflă, să mă izbăvești, Lămurindu-mi trupul, mintea De ...