Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ��AN��O��
Rezultatele 561 - 570 din aproximativ 726 pentru ��AN��O��.
Vasile Pârvan - Datoria vieții noastre
... antică și de istoria artelor, ținute în semestrul de iarnă 1919 - 1920 la Universitatea din Cluj, citită în ziua de 3 noiembrie 1919 De la o zi la alta popoarele trăiesc prin munca, mereu aceeași, a celor mulți. Singura oboseală ce și-o dă sufletul omului simplu e de a păstra cât mai neschimbat meșteșugul din bătrâni, care îi dă - după meseria ce o are - hrana. Și memoria populară e foarte precisă: unele procedee își au începutul lor, identic cu forma de azi, în epoca preistorică. Continuitatea civilizațiilor populare ... inimă pot pune la cale, susținuți de acest ambiant încrezător și cald, mari reforme spirituale, pe care în vremurile obișnuite nu le-ar fi adus o evoluție de decenii ori secole. Iată, în fața noastră, o operă de revoluție, înfăptuită cu mijloace revoluționare, inspirată de o iubire cu totul dezinteresată pentru mai bine, apărată, tocmai prin acea speranță naivă și curată a celor mulți, de atacurile puterilor tradiționale, ignorate ... trebuie să-l faci să înflorească în inima contemporanilor tăi, chiar de ar fi să-l crești cu tot sângele vieții tale, pe care numai o dată ...
Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini
... din concertele sale, ajungea uneori a pune în joc orologiul și bijuteriile sale. Odată, zice biograful său, anunțase darea unui concert, dar cu o zi mai nainte, ducîndu-se la jocul de cărți, avu o pierdere atît de însemnată, încît ajunse pînă la gradul acela de desperare de a pune în joc chiar violina, amicul său cel nedespărțit ... de a ceti la prima vista oricare compozițiuni de cea mai mare dificultate îndemnă pe faimosul pictor Pasini a supune la o probă reală ceea ce se zicea de vulg. Să prezintă dar la Paganini cu o violină de Stradivar, prețuită 1.500 franci, și cu un concert scris pentru acest instrument, în care se coprindeau cele mai mari dificultăți, și îi ... a inventa noi efecte pe magicul său instrument. Odată promise înamoratei sale că, la primul concert ce va da la curte, îi va da o nouă probă despre ardenta pasiune ce nutrea pentru dînsa. Anunță pentru acel concert o galanterie muzicală intitulată Scene amoroase . Aceea însă ce mișcă curiozitatea auditorilor și îi puse în uimire fu armatura violinei lui Paganini, care nu avea decît ...
Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană
... pozițiune de a pierde din serile destinate pentru abonați din cauza indispozițiunii cutăruia artist sau artistă, lucru ce i-ar cauza, daca nu o ruinare, cel puțin o însemnată pierdere pecuniară. Avantagiul publicului este tot atît de mare ca și al impresariului fiindcă acum i se va da ocaziunea a asculta ... vestminte ce nu seamănă deloc cu cele din timpii în care se petrece această acțiune. Studierea operilor cu maturitate, punerea lor în scenă de către o persoană cu cunoștințe speciale și o poliție de scenă mai severă pe timpul reprezentărei fiind condițiuni din cele mai esențiale pentru reproducerea operilor cu toate amănuntele lor, le cerem și pe ... vedea programe pompoase prin care să ni se promiță deliciurile paradisului și apoi să ni se dea monstruozitățile infernului. Nu dorim 25 de opere pentru o stațiune, cum avu imprudența a ne promite repozatul Danterny, nu vom avea o asemenea bizară pretențiune, dar vom cere de la impresariul actual a ne da tot ce s-a obligat prin angageamentul său ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Milogul
... iarna vine, și copiii-s goi... — Eh, las' să vie, las' să fie... răspunse Căliman, și-și scutură pletele și începu să râdă. — O să-ți bei cămașa din spate, o să-ți bei pielea de pe oase, o să-ți bei mințile, mormăi Raluca, și-și zgudui copilul, rupându-i țâța din gură. — Ale mele sunt toate, las' s' le beau... â ... de zid, supse cea din urmă înghițitură de rachiu, oftă și, uitându-se lung în ochii țigăncii, îi zise repede: Uite-așa, măcar să crăpi, o să-ți zic p-a lu' Sotir: Nelăută, nespălată, bat-o Dumnezeu s-o bată, da nu doarme, sa îmbată, Și e groasă și umflată, bat-o Dumnezeu s-o bată; ziua zace, noaptea fată, mai bine rămânea fată, bat-o Dumnezeu s-o bată. Ochii lui Căliman se tulburară. Ca o pieliță gălbuie i se poșghi pe albul lor. Se lăsă moale și, după ce bolborosi câteva cuvinte, izbi cu piciorul clondirul gol și-l făcu ... ei șopti: "Să nu-l crezi. Are picioarele în paie." Și i-am spus cu amarul în gât: "Vino de răscolește, vino de caută". Trecea ...
... prin greutatea sa științifică, ci prin cea fizică; în februarie 1876 dl Hasdeu cu vreo 25 de alți „redactori“ înființară în București chiar o întreagă Revistă literară și științifică, a cărei prefață o arăta mai ales menită a fi o direcție „sănătoasă“ în contra așa-numitei direcții „noi“ a noastră. Ast[...]nsă — pare c-ar fi zecimi de ... vor fi ajuns oamenii încetul cu încetul să se înțeleagă mai bine unii pe alții și să se mai îmblânzească, se va fi arătat încă o dată legea cea cunoscută, după care o stăruință neclintită nimicește în orice evoluțiune a spiritului rezistențele mai ușoare. Dacă dar în aceste rânduri de introducere am amintit o luptă acum împăcată din mica noastră mișcare literară, nu este pentru a redeștepta violența vechilor dezbateri, ci este, din contră, pentru a ... ei în scrisori și în ziare, pe catedra școlii și la tribuna parlamentului. Căci profesorii, deputații și scriitorii noștri mai de frunte și-au făcut o parte însemnată a studiilor în limbi străine. De aici urmează, firește, că ...
Vasile Alecsandri - Cântece de stea și povestea vorbei de Anton Pann
... Alecsandri - Cântece de stea şi povestea vorbei de Anton Pann Cântece de stea și Povestea vorbei de Anton Pann de Vasile Alecsandri Există la noi o carte foarte prețioasă și de o mare însemnătate, un adevărat tezaur de spiritul și de înțelepciunea poporului român; și însă acea carte, necunoscută de acei care ar trebui să o cunoască, zace lepădată în fundul librăriilor! Ca și dânsa, autorul ei, pierdut în umbră, a fost pe timpul lui victima superbiei ignorante, și ... talent. Să răsfoim acele trei volumuri ale lui Anton Pann și, de vom alege ce-i mai caracteristic în fiecare șir de proverburi, vom compune o comoară de cugetări, care ne va face mândri de profunda cuminție a neamului românesc[...] Aceste extrageri din Povestea vorbei sunt de natură a ... filologii străini; iar judecând după varietatea anecdotelor adăugate pe lângă proverburi, precum și după felul celorlalte publicații, adică: Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea, Moș alb sau O șezătoare la țară, Spitalul amorului, Cântătorul beției, Cântece de stea etc., venim a crede că Anton Pann cunoștea cu desăvârșire datinile naționale, că ... ...
Dorin Ștef - Antologie de folclor din Maramureș
... Indice de localități 16 Indice de culegători Argument Artistul popular între stil și semnificare (prof. Delia Suiogan) I. Poezia obiceiurilor de iarna Mare iarnă și-o pticat Vine Crăciun cel bătrân Scoală gazdă din pătuț Darurile colindătorilor ( Pă drănița fântânii-ța ) Mulțămitură după colindă . Stărostitul colacului Colo jos, colo mai jos ... Nevasta care-i frumoasă Tânără mă măritai Pănt-un dor, mânca-l-ar focu Cruciță din trii molidz Pădurice de znicele Însuratu-s de on an Cântece de leagăn Cântece de bătrânețe Astă lume nu-i a me Fost-am tânăr și zglobiu Bătrânețe, haine grele Tătă lumea-mi ... prunc Nu mă bate, Doamne, rău VI. Cântece de cătănie și război Frunză verde lemn uscat Vai de mine, negri-s munțî În cătane m-o luat Cătunie blătămată Tăte plugurile-și ară Cătănie, jug de fier Frundză verde ruptă-n dzăce Trimăs-o-mpăratu carte VII. Cimilituri VIII. Cântece de înstrăinare. Noroc / nenoroc Mândră floare-i norocu Când s-o-mpărțit norocu Care fată-și lasă satul Auzit-am din bătrâni Cucule, pasăre mândră Să te văd lume ardzând Spune, măiculiță, spune Frunză verde-a ... ...
Titu Maiorescu - Direcția nouă în poezia și proza română
... critica poeziei" ne încredințasem despre lipsa de valoare a celor mai mulți contimporani și urmași ai lui Alecsandri și Bolintineanu pănă la acel an. Din norocire, o reacție salutară a spiritului nostru literar se constată în producerile ultimilor patru ani. Noua direcție, în deosebire de cea veche și căzută, se ... a-și fi terminat chemarea literară. Și nici atenția publicului nu mai era îndreptată spre poezie; o agitare stearpă preocupa toate spiritele. Deodată, după o lungă tăcere, din mijlocul iernei grele ce o petrecuse în izolare la Mircești, și iernei mult mai grele ce o petrecea izolat în literatura țărei sale, poetul nostru reînviat ne surprinse cu publicarea Pastelurilor. În fund, pe cer albastru, în zarea depărtată, La răsărit, sub ... și o divinizează. Însă Madona nu este o idealizare a Venerei, nici Venera antică o realitate brută pe lângă Madona modernă, și strofa O, cum Rafael creat-a, prin care poetul rezumă încă o dată compararea, nu o lămurește mai bine, ci slăbește poezia prin repetiție. Originală și plină de efect, însă prea calculată (recherchĂ©e, cum ar zice francezii) este tranziția "Plângi ...
... din grădina lui. Urmărea cu ochii lui rotunzi toate vietățile din ogradă: știa că găina Bogheta nu se oua la un loc cu celelalte, căci o pândea Sura, o nadoleancă pestriță la pene, și o ciupea de creastă până i-o însângera, de aceea o lăsa să se ouă lângă gard, într-o tufă de brusturi, iar iarna, în pod, după horn. Cunoștea pricina dușmăniei dintre câinele lui și cel al vecinului. Nu era frunză care să cadă ... ceva, da... Să nu te superi. — Da zi odată, băiete. — Uite ce-i: pe Smaranda, pe vară-mea, iar a alungat-o bărbatusău. A bătut-o și-a gonit-o din casă. Sfătuiește-l și dumneata, moș Cuhulea, poate-o primi-o, c-a bătut-o degeaba. Cum vorbeau așa, numai iată și femeia, Smaranda. Și, cum auzise cele câteva cuvinte din gură, își duse pestelca la ochi și începu să ... bătrân... iar lumea își bate joc de oameni... Ai vrea? Femeia răspunse scurt, cuvântul pregătit mai dinainte: — Da. Spusese vorba asta ca oricare alta, o vorbă care ți-ar fi adus un pahar cu vin când ți-e sete de apă, o ...
Paul Zarifopol - Din istoria poeziei românești
... este datoare să exprime trebuințele societății și să deștepte sentimente frumoase și nobile, care înalță sufletul prin idei morale și divine, el nu repeta simplu o formulă a doctrinei clasiciste, ci își mărturisea însuși temperamentul său literar. Până și în erotica lui, altminteri neglijabilă, el strecoară bucuros idei generale ... a timpului său. Siliți suntem a nota că el însuși, cu toate că, în teorie, pleda cu cea mai sinceră convingere pentru o tehnică literară severă, în practică dă drumul multor versuri necorecte. La dânsul, ca la toți înaintașii, contemporanii și mulți din urmașii săi în poezie, până ... nevoie a cita aici, din fabula Dervișul și fata, versurile următoare: Se povestește cum că odată, Un derviș pustnic, om cuvios, S-amorezase, văzând o fată Cu trup subțire, cu chip frumos. Dintr-una-ntr-alta vorba aduse Și în stil neted patima-și spuse Zicând: «Ascultă, eu te ... emancipare al acestui critic de erotica vulgară: Adio! n-am cuvinte Să-ți arăt tot ce simte În astfel de minuturi mâhnit sufletul meu. E o durere mare, Și suferinți, pe care A le simți pot numai, a le descri mi-e greu. Cum vedem, nici Alexandrescu ...
Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II
... te-am avut astfel, la picioarele mele, tot timpul depărtării unul de altul." într-altă scrisoare donna Alba îi imputa lui Tudor Buzescu că într-o societate, în mijlocul căreia se găseau amândoi, el se arătase prea rezervat față de dânsa. Rezerva și-o impuseseră, e drept, anticipat, dar el păstrase o atitudine prea severă, "prea rigidă". Prea luase "ad litteram" înțelegerea prestabilită, prea dovedise lipsă de mlădiere, de tact, de subtilitate. De două ori se întâlniseră ... disprețul integral al domnului Georges Radu Șerban a contribuit în bună parte la asta. Ostilitatea fățișă pe care a trebuit s-o adopte o dată cu mariajul și cu inventarul bunurilor și acareturilor, asupra cărora devenea stăpână și-n care se cuprindea și lista tuturor adversităților soțului, a ... fi mulțumit oare cu domnul Georges Radu Șerban, cea mai limpede, cea mai clară, cea mai răspicată minte întâlnită? Scrisorile, pe care le-am ascultat o noapte întreagă, nu alcătuiau nici o treime din total. A trebuit deci să întocmim un program complet pentru epuizarea acestuia. Așadar, faptul pe care-l plănuisem, furtul pe care ...