Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CEL MAI MIC
Rezultatele 551 - 560 din aproximativ 825 pentru CEL MAI MIC.
Petre Ispirescu - Hoțu împărat
... că este de optsprezece. Daca văzu așa, tată-său, împăratul, îl dete la carte; după ce învăță filosofia și citirea pe stele, de la cei mai iscusiți dascăli, îl dete la cel mai meșter vraci, de învăță și meșteșugul leacurilor. Văzând tată-său, împăratul, că fiu-său are ținere de minte grozavă și ia în cap ușor cele ... te-am dat să înveți toate meșteșugurile. Nu mi-a venit în gând că și hoția este un meșteșug. Aceasta îți rămâne să mai înveți, după care te vei face un împărat ca Solomon împărat și cum altul nu va mai fi pe lume. - Ii! tată, răspunse fiul de împărat, carele se rușină și se roșise ca o sfeclă, cum de mă osândești astfel ca pe ... tovărășie pe bine și pe rău. Începuse a mișca binișor la meseria lor, de când se făcură tovarăși. Vezi că fiul împăratului era mai ager de mână, mai isteț și mai îndrăzneț. Într-una din zile, feciorul de împărat se duse la vânat, ia așa cam în dorul lelii, fiindcă n-avea altă treabă. Umblând el ...
... triumf ca pe o grațioasă regină, însă damele v-ar scoate ochii fără milă... și zău! ar comite o mare crimă, căci nu-i nimic mai încântător și mai dulce la privit ca doi ochi frumoși care înoată în flacăra triumfului.“ Dridri răspunse, roșindu-se: „Doamnele care ar voi să mă ... gândești totdeauna însă că o bună reputație este pentru o artistă coroana talentului și a carierei sale!“ E de prisos să mai observăm că noaptea întreagă Dridri n-a închis ochii. Triumful alungă somnul. A doua zi directorul veni să-i propuie un ... ca una din pensionarele „Varietăților“. Fericită de poziția ce câștigase, Dridri se ocupă cu ardoare de arta sa, și pe fiecare zi atrăgea mai mult favorurile publicului. Autorii dramatici scriau roluri vesele pentru dânsa, siguri fiind de succes; jurnalele o lăudau numind-o DĂ©jazet II, însă camaradele sale ... adevăr, sărmanele aveau bune cuvinte de a fi îngrijite, căci toți adoratorii lor începuseră a flutura împrejurul ei. Una din ele mai ...
Dorin Ștef - Miorița s-a născut în Maramureș
... viu. Performerii ritualului (verii primari). Intervenția Bisericii. Alte superstiții și interdicții. Metode de sancționare. Ritul jertfei animalice. Despre sacrificiu. / Tema micului. Repere etnografice. Succesul celui mai mic. Subtilizarea numelui. Prototip al eroilor. Metamorfoza vârstei. / Tema străinului. Neapartenența de iure la ceata de păcurari. Jurământul păcurarilor. Neaparteneța la neam. Neamul – instituție de ... Intrarea în neam. Ieșirea din neam. Asocierea termenilor înstrăinare-moarte. Destinul dezrădăcinaților. Miorița – o colindă a înstrăinaților. IV. Soborul păstorilor Îndepărtarea celui mic. Pretext pentru o întrunire de taină a fârtaților. Sindromul înstrăinatului și prefigurarea morții. Practici magice. / Tema omorului. Teza actului juridic. Tema ierarhiei comunitare ... Pribegii pe podul Veneției. â– Nehotărârea Soborului. Registrul opțiunilor. â– Ori să-l puie-ntre țepuște. Țepoaiele colibei. Ordalia pastorală. Legenda păstorului-lup. Izolarea celui mic. Mitologia lupului. Proba supraviețuirii. Nașterea din nou. Botezul morții. V. Mioara năzdrăvană Dialogul cu turma oilor. â– Dialogul cu fârtații. Interogația Ce mortiță tu poftești ... atipice. Expunerea temporară a cadavrelor. Ferestre ale sufletului. / Obiectele meseriei. VII. Bocetul. Măicuța III. Tipologie - Antologie - Glosar Tipologie Notă asupra Antologiei Antologie Cea mai ...
... n toi Și era să fie lată, Țifra Două, înarmată, Porni dârză la război Împotriva țifrei Unu, Și l-ar fi distrus, cu tunu, Ori mai știu eu cu ce armă, Dacă Unu speriat, Pe Zero n-ar fi chemat Cu un strigăt de alarmă. Zero, iertând pe mișel, Veni-ndată ... și Zero-mpreună Aveau putere cât Zece. Vechi de când cu tata Noe E-un proverb ce spune bine: „Totdauna ai nevoie De unul mai mic
Mihai Eminescu - Corespondență Mihai Eminescu - Veronica Micle
... ție, căreia aș vrea să-i scriu închinăciuni, nu vorbe simple. Dar tu care ai timp și nu ești bolnavă să nu-mi scrii e mai puțin explicabil. Tu trebuie să fii îngăduitoare cu mine, mai îngăduitoare decât cu oricine altul, pentru că eu sunt unul din oamenii cei mai nenorociți din lume. Și tu știi care este acea nenorocire. Sunt nepractic, sunt peste voia mea grăitor de adevăr, mulți mă urăsc și nimeni nu ... Gane mi-a spus c-o să vie Sâmbăta viitoare, ceea ce doresc și eu pentru ca să se mântuie odată. Pe pezevenchiul cel de grec nu-l mai primi, te rog; sau - dacă-l primești - te oblig să fie și Câmpeanca de față, pentru că nu voi să rămâi tu, om sincer și ... un merit pentru care îți voi fi recunoscător toată viața mea. Nicuță, fii cuminte. Pe mine m-apucă iar furia înnăscută caracterului meu, gelozia, cea mai rea și mai amară din toate patimele. Te rog să n-o hrănești, dacă nu vrei să-mi iei liniștea trebuincioasă pentru a iubi atât de ... ...
Vasile Alecsandri - Cucoana Chirița în voiaj
... bunătate de săcușor cusut de copile, cu un turc călare de-o parte și cu un andenken din dos... Cum vă pare așa bazaconie? te mai încrezi în baroni de drumu mare?.. Dar asta nu-i nimica, pe lângă ce mi s-a întâmplat în urmă. Plodu cel de Guliță se cobora Ia toate stațiile... Copil nu-i, mă rog?... îl trimiteam cu Ioana țiganca pentru ca să nu se prăpădească; când aproape ... pension și am rămas liberă, de capul meu. Ha... a... alal de cine-i tânăr și are bani mulți! Acolo-i pământul făgăduinței cel din scriptură; numai un lucru e cam supărător: toate se vând cu porția, și porțiile-s mici de tot, ca de pomană. De pildă, ceri ... și celelalte cucoane care le-o rămas datoare... (În taină.) Și știți una? Sunt cam multe... așa de multe, încât croitoresele au hotărât să nu mai facă credit compatrioatelor. Cam rușine, dar ce-mi pasă? Eu tualetele le-am pus la mână și am și fantacsit cu dânsele la baluri, la ... întâlnit și o claie de boieri și cucoane de la noi, precum, de pildă: Aud? să nu le numesc? fie!... Dar din toți cine era ...
... ești tu cuminte? — N-am fost pân-acuma, coconiță, sâru' mâna; da de-acu-ncolo, să fie ea a dracului care o mai... De prisos să ne mai lungim la povestit cu de-amănuntul toate... Destul să spunem că, peste un an de la plecare, întorcându-se împăratul biruitor de la război, a ... când îl vedeau săgetând rândunica din zbor; când îl auzeau, pe urmă, cântând din gură și cu harfa, de te sfințea — amândoi soții nu mai puteau de mândrie, îl luau în brațe și-l sărutau, și femeia zicea: — Mulți feciori de-mpărat or mai fi, da ca și ăsta al nostru, nu mai crez altul!... s-a isprăvit! Au trăit ei așa cu toții, la curte, în bună pace, liniștiți și fericiți, fiecare cu partea și ... 0 descheie la sân și dă-i cu oțet de trandafir. Vine și Florea: — Mamă-doică! Și-ncepe să se vaite ca un copil mic și să se bată cu pumnii-n cap: — A răpus-o pe mama-doica!... Aoleu!... nu mai ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură în 26 a lunii lui octomvrie, asupra cutremurului și a marelui
... și a-i cinsti tot întocma și a le împărți avĂ©ria și bunătățile lui, tot într-un chip, nedând unuia mai mult și altuia mai puțin, sau să iubească pre cel dintâi mai vârtos decât pre cel de pre urmă, fără numai când însuș feciorul să va face mai ascultătoriu, sau mai neascultătoriu poruncilor tătâne-său; și așa cu acest mijloc, poate fi el pricina a înmulți dragostea tătâne-său asupra lui, sau a ... zice iarăși Pavel, la capul cel dintâi cătră efesĂ©ni, adecă: Arătându-ne noao taina voii sale după bună plăcĂ©ria sa, care au pus mai înainte întru dânsul, spre isprăvniciia plinirii vremilor, ca toate să le adune supt un cap, întru Hristos, cĂ©le din ceriu și cĂ©le de ... de ar fi fost deșteptat, nu l-ar fi rugat ucenicii și să-i zică: Doamne, mântuiaște-ne pre noi, că perim. Iar incâș să mai zic și alta, ca doară s-ar cuveni. Domnul nostru Hristos, ca un Dumnezeu adevărat, iaste mai nainte cunoscătoriu și cunoștea împuținarea credinții ce avea apostolii; și pentru aceasta au dormit și s-au depărtat să se facă cutremurul, pentru ca să ...
... ridica în sus capul, își lăsa umerii în jos și trăia vremile acelea. Alteori se așeza, obosit, într-un jilț, în odaia de culcare, scăldată, mai mult ca toate celelalte, de lumină. Și acolo, sus, deasupra patului, un portret mai mic îl arăta căpitan; purta favoriți negri, lungi, mustăți bine răsucite; aceiași ochi sub fruntea-naltă. Atunci era însurat; o însurătoare din dragoste un roman. Furase ... culca la stingere, când odăile mari parcă se umpleau de cântecul duios al odihnei... De când zăcuse bolnav greu în pat, de când nu se mai putea mișca decât întors de brațele servitorului ce-l îngrijea, viața i se întunecase cu totul. Nu mai putea privi nici pe fereastră, nici odăile nu le mai cutreiera. Simțea că se duce, dar el cunoștea bine moartea. Nu se temea de dânsa. O aștepta și parcă-i părea rău că nu-i ... într-o clipă, știa bine asta; dar acum acesta îl răpusese, îi apăsa genunchiul pe piept, ținându-l jos, în glod... Îi căzuse sabia, însă mai avea revolverul; se căută la coapsă și, ciudat, simți printre degete cearșaful ce-l învelea; era în pat, dar cum de se găsea în război ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la octomvrie 26, în ziua sfăntului și marelui mucenic Dimitri
... acĂ©stia și să lĂ©pede deasupra lor nevoia cea grea, oare care iaste, mijlocirea mântuirii? Acea mijlocire ne-o învață cu pilda lor norodul cel israiltenesc, când să supăra de oștile lui Hananeu, împăratul Aradului, în pustiu; ne-o învață lăcuitorii din Vetulua, când s-au ocolit în cetatea lor ... ne-au ascultat pre noi. Și iară ninevitĂ©nii au strigat cătră Dumnezeu, neîncetat și s-au îmbrăcat în saci, de la mare până la mic; și văzu Domnul lacrămile lor și n-au stricat pre ei, nici dobitoacele, nici cetatea lor. Drept acĂ©ia, zice David la Psalm 21: Pre ... Și Domnul nostru Iisus Hristos aceasta ne învață în sfânta Evanghelie: CĂ©reți (zice) și să va da voao. Și, pentru ca să ne încredințăm mai mult cum că făgăduiala lui iaste nemincinoasă, adaoge la 11 capete ale lui Marco: Toate câte veți cĂ©re rugându-vă, să crĂ©deț că ... așteaptă rugăciunea noastră; ia aminte să auză glasurile noastre; stă pururea cu urechile deșchise, pentru ca să ne asculte, îndată ce vom chiema numele lui cel sfânt. Dară ce voiu să zic de nesimțirea cea mare a oamenilor acestui veac? Toți pătimesc, toți sunt în scârbe, toți suspină supt ...
Emil Gârleanu - Când stăpânul nu-i acasă!
... un miros! Pe polița din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o bucată de cașcaval. Mirosul de brânză proaspătă a străbătut până în cel mai îngust colțișor al casei. Și din gaura lui, din gaura de după sobă, șoricelul nu-și mai găsește locul. Parcă-l trage cineva de mustață afară. Să iasă, să nu iasă? Mai bine să se astâmpere. Să se astâmpere, ușor de zis; dar cașcavalul? Vezi, asta-i asta: cașcavalul. Să-nchidă ochii. I-a închis ... învețe alții ce să facă cu dânsul. Dar motanul? E-hei! la dânsul nu se prea gândise. Și, Doamne, mulți fiori i-a mai vârât în oase motanul cela. Dar poate nu era în odaie. Ha? nu era. Nu. Orișicum, să mai aștepte puțin, să vadă, nu se mișcă nimeni, nu-l pândește cineva? Cum să nu-l pândească! Dar de când așteaptă motanul prilejul să puie ... gândind: „Cașcaval ți-a trebuit? Poftim cașcaval! Doamne! ce bun o să-mi pară mie după ce te-oi crănțăni!â€� Dar mai întâi să se mai ...