Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru L��SA

 Rezultatele 541 - 550 din aproximativ 852 pentru L��SA.

Gheorghe Asachi - Patima (Asachi)

... Gheorghe Asachi - Patima (Asachi) Patima de Gheorghe Asachi I La munceii din câmpie, la pădurea cea umbroasă, La cel râu care șerpează pintre înflorit ogor, L-adăpostul singuratic, lângă stânca-ntunecoasă, Întristat și plin de gânduri singur umblu cu Amor. Că în cuget și în sânu-mi port simțirea cea duioasă ... păserele, Mai duioase se făcură fiarile-n ascunsa ripă, Înalțară a lor frunte tupilate floricele, Zefirul cel mai zburdatic înfrână a sa aripă. Mai lin curseră atunce ale râurilor unde Și naiadele duioase au ieșit din râu, din mare, Acea patimă s-aculte care inima-mi pătrunde ... pot ca să răzbată. Deși-n versul meu cel umil strălucinda-vă virtute Cerc să cânt ș-al vostru merit în toscană armonie, Care de l-a voastră faimă un eho să împrumute, Când țintează sumeț ochiul în a ceriului făclie, Întunericul îl ceartă numai câteva minute ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Iancu Moroi

... Moroi Iancu Moroi de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Publicată în 1884 în suplimentul literar al gazetei România liberă , semnată pentru prima oară cu numele ce și-l va lua de aici înainte: "De la Vrancea". Lui Alexandru Economu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 ... totuși, Moroi furișă prin geamuri o privire. I se păruse că revolta lui, atât de tainică, descuiase rând pe rând fiece ușă, spărsese geamurile și-l dăduse de gol. II E ora 11. Ploaia răpăie pe acoperișurile de șindrilă și pârâie pe cele de tinichea, parcă ar bate tobele. O trăsură ... Până ce suiră scara, se împiedică de câteva trepte și-și trecu batista prin toate buzunarele. Vroi să-și scoată ceasornicul și se sperie că l-a pierdut, până ș-aduse aminte de "Solomon Berștein & fiu" din fața Bisericii Crețulescu. Sfârșise prin a se convinge că ...

 

Dimitrie Bolintineanu - La piramide

... ce vă-nălțară pieriră în uitare. De cincizeci evi, pe dânșii s-a-nchis al lor mormânt, Țărâna lor perit-a l-a vântului suflare, P-acest deșert pământ. Popoare noi venit-au și au trecut din viață Mai multe tronuri mândre d-atunci s ...

 

Titu Maiorescu - Poeziile lui Octavian Goga

... Nu duce valul, călătorul..." Numeam mai sus „excepționale" împrejurârile în cari patriotismul a devenit unul din izvoarele poeziei d-lui Goga și-l inspiră în modul cel mai firesc. Dovada sta în aducerea și descrierea unor figuri obișnuite din viața poporului, cari însă cîștigă deodată — pe lîngă ... din regatul maghiar vede în preotul său nu numai un propovăduitor al religiei, ci mai ales un apostol al naționalității ; în învățătorul și în învățătoarea sa („sfielnica, bălaia dascăliță") pe strejari cari îi păstreaza. comoara limbei și a istoriei românești ca o armă de apărare ; în plugarul, cu ... lună Și pe argintul cărunteței Din aur împlctesc cunună. — Cuvine-se hirotonirea Cu harul ceriurilor ție, Drept vestitorule apostol Al unei vremi ce va sa. vie." Și în poezia Plugaru ne zice: „La voi aleargă totdeauna Truditu-mi suflet să se-nchine, Voi singuri străjuiți altarul Nădejdii mele de ... GROAPA LUI LAIE Am venit să-ți spun o vorbă, Azi, cînd pleci în țăn maî bune, Niculae, Laie Chioru, Cîntăreț din patru 'strune. Du-l cu tine meșteșugul Care ne-ntărea soboru, Meștere a nouă sate, Lăutare Laie Chioru ! Unde nori-și țin popasul, In lăcaș ...

 

Mihai Eminescu - Povestea magului călător în stele

... i iar Să nu poată s'oprească gândirea celor răi. Și cine - enigma vieții voește s'o descue Acela acel munte pe jos trebui să-l sue». Cu buclele lui negre, ce mândre strălucite ! Cu fața lui cea trasă, ce dureros de pal ! Cu ochii mari ce-și primblă privirile-i ... să le pui. « Aripe, ca să știe ce e deșertăciunea: Să treacă ale lumii curs mizer și meschin, Ca pasul vieți-mi toate să-l ducă 'nțelepciunea, Ca sigur să calc calea vieții cea de spini, Ca tot ce eu voiu face să fie fapte bune, Să n'ascult decât ... cu picioare de stânci de granit, Cu fruntea trăsnită ei norii despică Și vulturii 'n creeri palate-și ridică Ș'uimiți stau în soare privindu-l țintit . Acolo prin ruini, prin stânci grămădite E peștera neagră zăhastrului mag; Stejari prăvăliți peste râuri cumplite Și stanuri bătrâne cu mușchi coperite; Încet se ... Cu fața ei cea blondă lungi nourii sfâșie Și visuri lungi gândirea i-o 'mbată și i-o mint. Aripa unui înger el simte că-l mângâie Și neteda lui frunte o-atinge tremurând — Și gâtul ăstui înger ar vrea ca să- ...

 

Constantin Negruzzi - Întâia noapte a lui Iung

... toate să stâng în al său întuneric, Ah, acel întuneric nu-i ca mine de trist, nu-i ca mine de jalnic! Fantom spăimântători ci-l urmează tăcere, Pe scaon de abanos având așa șăderi Cu un nour des văzduhu învălești Și cu un schiptru de plumb pe lume stăpânești. Ci ... luminează, ah! zi prefioroasă! Voi, cari-mi îndulciți întuneric, tăceri, Voi, vecinici făpturi ce-mi sunteți cu plăceri, A cărora ființă duhu ne-l lămurești, Faci ca să uităm toate, necazu îl nădușești, Veniți de sprijăniți minte me ce rănită, De necazuri și trudi cu totul obosită. Și vă ... întră în mormânt, Măriri și-ngâmfare s-acopăr cu pământ. Dumnezăiri deșarte, voi mă veți agiuta. Eu chem pe Dumnezău meu, ci sunteți voi înainte sa

 

Nicolaus Olahus - La moartea fratelui meu Matei

... rogu-vă, Muze! De-al vostru poet aveți milă, Iar voi, o, Grații, acum ziua cea tristă slăviți! Însuți chiar tu, Apolo, citarede, pe care-l răsfață Veselul cântec, a mea liră de-acum s-amuțești. Voi, zeități, ce cândva prielnice mie îmi furăți, De amărâtul vost' bard vă ... silește-a porni - cruda! - spre negrul Tartar. Și, de îndată ce vârsta-nflorit-a sosit, ne-amenință. Numaidecât cu a sa spaimă ori Lethe, ori Styx. Nădăjduind a trăi cât Nestor, junia cea mândră Disprețuiește-n zadar ceasul de sorți hărăzit. Când se apropie ... bântuiești a mea țară cu atât de cumplite primejdii Și cu dușmanul tău braț să năruiești orișice? Până și propriu-mi neam tu l-ai întinat prin o moarte Și din familia mea tu mi-ai luat ce-i mai scump. El a supus nesfârșita Libie, Galia ...

 

Paul Zarifopol - Popi

... să piară de insolație în așteptarea unui ceas păstoresc. Domnul Spyros, cum se întâmplă oricând în asemenea jocuri, se îndrăgostește pe cont propriu de simpatriota sa fragilă și ardentă; și neapărat îi destăinuiește îndată că el e cântărețul de sub fereastră și nu tânărul străin care-l plătea. Însă dacă domnul Spyros are glas frumos, tânărul străin e băiat foarte de duh. Pătrunzând în casa lui Popi, tocmai când norocul stă să ... acest înfocat regalist a fost mai tare ca mine! Levantinul e supralicitat, iar Popi e biruită de blufful politic... Pentru a-l convinge să-i închirieze glasul și ghitara, străinul mințise energic lui Spyros că persoana este și ea venizelistă. Fiindcă smirniotul pusese condiție din capul locului ...

 

Vasile Alecsandri - Sânziana și Pepelea

... eu de hac zmeului. ARIE Frumoasă Sânziană, Copiliță Cosânzeană, Răpită-era d-un zmeu! Am dat pe el năvală Și, cu viteaza-mi pală, Ucisu-l-am chiar eu. Iar fata, în uimire, Mi-a dat a sa iubire, În schimb pe dorul meu. Aș! vorbă să fie... împăratul a trimis crainici în tuspatru părți ale lumii, ca să dea știre ... RADA: Ba am alungat o pisică neagră care se băgase pe coș la oala cu smântână. PEPELEA: O fi fost duhul necurat? BABA RADA: Ucigă-l toaca!... Când am lovit-o cu cârja, a scos foc pe ochi; și cârja s-a făcut numai țănduri în mâna ... OSTAȘI (sub costum de lăcuste) STOLNICUL (vine alergând și purtând un steag pe care e brodată o lăcustă): Plecați-vă, închinați-vă, că vine măria-sa Lăcustă-Vodă... iaca, nu-i nimeni? nu face nimica, eu să-mi fac meseria mea. (Strigând.) Plecați-vă, închinați-vă... (Stolnicul intră cu servitori care ... mare, Chiar în drum, cât mai curând. (Așează merindele pe-o masă în dreapta, blide cu mâncări, garafe și potire.) STOLNICUL: Grăbiți, copii, grăbiți... Măria- ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii metafizice și celei științifice

... cer și asta, dar cer și multe altele, despre care nici nu pomenește dl Bogdan. Așa, în articolul meu Asupra criticii, unicul aproape pe care-l are în vedere dl Bogdan, am formulat în patru puncte cam aceea ce aș cere eu unei critici moderne, așa cum o înțeleg eu. În ... analizând pe artist din punct de vedere fiziologic, psihologic, moral etc., vom da de mediul înconjurător care a fasonat pe artist și, analizându-l pe acesta din urmă, vom stabili și legătura între mediul înconjurător și producțiunea artistică, cu alte cuvinte, vom stabili influența mediului cosmic și social (mai ... acest sens, ar fi făcută și din punct de vedere filozofic, etic, social, și din cel artistic propriu-zis. Ce face însă dl Bogdan? D-sa îmi ia numai punctul întâi, și chiar acest punct îl reduce, îl micșorează prin observări ca următoarele: ,,Cemi pasă dacă artistul e bălan sau oacheș ... Bogdan zice următoarele: ,,...dl Gherea se folosește de cuvântul judecătoresc fiindcă îi lipsește o idee". Și în altă parte: ,,...dl Gherea micșorează obiectul, ca să-l poată batjocori cu ironicul cuvânt judecătoresc ". Așadar, ,,critica judecătorească" e un cuvânt deșert, pe care-l

 

Nicolae Filimon - Ascanio și Eleonora

... și sălciile plîngătoare ce împodobesc marginile albiei sale, reprezintă, într-un chip misterios și încîntător, tot ce are natura mai frumos și teribil în poezia sa. Pe o stîncă de granit, udată de capricioasele unde ale maiestosului fluviu, este clădit un pavilion chinezesc cu două etaje, din a căruia ... inimă zdrobită de suferințe, o față pălită de vîntul pasiunilor, și un nume de aventurier. O nu! Acesta este un vis pe care trebuie să-l uit. Emoțiunea ce-mi cauzase liniile scrise de bela Amelia mă făcu să caz în delir. Un frig omorîtor îmi coprinse tot corpul și făcu ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>