Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru MERGE
Rezultatele 531 - 540 din aproximativ 1168 pentru MERGE.
Cincinat Pavelescu - Cântecul omului
Cincinat Pavelescu - Cântecul omului Cântecul omului de Cincinat Pavelescu Mă-ntorc zdrobit. Ce drum enorm! Vin dintr-o țară depărtată, Pe care harta n-o arată... Sunt obosit, aș vrea să dorm. Sunt ani, sunt ani de când alerg Tot înainte, înainte! Cu-aceeași întrebare-n minte: De unde viu și unde merg? Și barca-mi nu mai e la fel, Iar pânzele-i imaculate, De la plecare, sunt pătate, Ca și o masă de hotel, O mânam eu sau mă ducea În voia vântului tot anul? Eram sau nu eu căpitanul Sărmanei bărci ce rătăcea? O amintire mi-a rămas: Țara nădejdii-n depărtare, Mi se părea atât de mare Și-am ocolit-o într-un ceas! Un gând mă turbură, mâhnit, Ca un ecou de harfă spartă: E visul meu neîmplinit, E idealul meu de artă! În goana lui, izbit de stânci, Mă-ntorc la mal, mânat de soartă, Pe inimă c-o floare moartă, S-ascunză rănile-i adânci. Și-acum, în drumul spre mormânt, Privind amurgul arămiu, Când simt ce-aș fi putut să fiu, Mă-nduioșez văzând ce
Cincinat Pavelescu - E-așa de tristă așteptarea
... ar lăsa din mână tocul Acel ce scrie; Și ciocanul Acel ce bate; Și țăranul Ar zvârli din mâini toporul, Și mosorul, Țesătorul, Și-ar merge fiecare Să-și găsească acela care Plânge, plânge și așteaptă -- Tot zadarnic ca să vie Acela ce nu vrea să vie, Acela ce nu vrea ...
Cincinat Pavelescu - Epitaf Epitaf de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]] (dezambiguizare) Aceasta este o pagină de dezambiguizare — un ajutor pentru navigare care cuprinde lucrări purtând același nume. Dacă o legătură dintr-un articol v-a adus aici, vă rugăm să mergeți înapoi și să reparați legătura astfel încât să ducă direct către pagina menită. Epitaf , de Cincinat Pavelescu Epitaf , de Ionică
Cincinat Pavelescu - Farniente (Pavelescu)
Cincinat Pavelescu - Farniente (Pavelescu) Farniente de Cincinat Pavelescu Mie însumi Nu sunt nici rău, nu sunt nici blând, Nu m-am târât, n-am pizmuit, Am fost și sunt un biet smintit Care visează chiar mergând. Eu niciodată n-am muncit. Noaptea nu dorm și ziua casc, Poate-aș fi vrut să nu mă nasc, Dar nu mă plâng că n-am murit. Și nu știu dac-am suferit; N-am fost sărac, n-am fost bogat; Am și iubit, am și uitat, Am și uitat, am și
Cincinat Pavelescu - Lui Gh. Ranetti
... Lui Gh. Ranetti Lui Gh. Ranetti de Cincinat Pavelescu Ranetti dragă, nu mai lua la vale Pe fostul tău prieten Cincinat, Ce strică el că merge
Cincinat Pavelescu - Oglinda Oglinda de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]] (dezambiguizare) Aceasta este o pagină de dezambiguizare — un ajutor pentru navigare care cuprinde lucrări purtând același nume. Dacă o legătură dintr-un articol v-a adus aici, vă rugăm să mergeți înapoi și să reparați legătura astfel încât să ducă direct către pagina menită. Oglinda , de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Oglinda , de Cincinat
Cincinat Pavelescu - Pentru ochii tăi...
Cincinat Pavelescu - Pentru ochii tăi... Pentru ochii tăi... de Cincinat Pavelescu Pentru ochii tăi cei dulci O să scriu niște povești. Numai tu să le citești Când mergi seara să te culci. Ritmul lor să fie lin, Drăgălaș, adormitor, Ca o șoaptă de amor Ce se pierde-ntr-un
Cincinat Pavelescu - Poetul (Pavelescu)
Cincinat Pavelescu - Poetul (Pavelescu) Poetul de Cincinat Pavelescu Fecioare dulci, e în zadar! Privirea voastră fermecată Și ale voastre jurăminte, Oricât de calde și de sfinte, Nu pot din drum să mă abată Căci e croit mai dinainte, Așa spinos și solitar... Un glas îmi strigă: Mergi! Nebun! Puterii sfinte mă supun, Și fug, și fug în largul zării, Și fug în voia întâmplării P-aripa largă-a fanteziei, Călăuzit d-un singur dor: Sunt jidovul rătăcitor Al
Cincinat Pavelescu - Sic transit
Cincinat Pavelescu - Sic transit Sic transit de Cincinat Pavelescu (LEGENDĂ ARABĂ) Principesei Maria D. Ghika Omagiu respectuos Pe un cal el străbătuse lumea veșnic zgomotoasă, Când în farmecu-nserării o cetate întâlni Și mulțimea de pe strade ca o mare furtunoasă Se ducea încoa și-ncolo, scopul vieții a-mplini. Călătorul fără voie întrebă pe oarecine Cam de când ar fi orașul cu palat lângă palat, Și răspunsul fu acesta: Vezi de calea ta mai bine, Căci cetatea de când lumea către ceruri s-a-nălțat! După secole apuse Petrecu prin acel loc... Ziduri, temple și palate, tot orașul dispăruse, Un cioban mergea prin iarbă înotând pân la mijloc. Se lăsa peste natură o molatică odihnă, Pe când turma răzlețită împrejur pășea în tihnă. Iar drumețul, vrând să știe, întrebă atunci mirat, De când iarba pe acolo început-a să răsară? Hei, ciobanul îi răspunse cu batjocură amară, De când soarele e soare, turme-aici au pășunat! După secole apuse Petrecu prin acel loc... Câmpul verde în pădure de stejari se prefăcuse... Erau crengile mișcate de al paserilor joc, Și sub bolta uriașă nici chiar razele de soare Bucuria primăverii nu puteau s- ...
Cincinat Pavelescu - Strofe Strofe de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]] (dezambiguizare) Aceasta este o pagină de dezambiguizare — un ajutor pentru navigare care cuprinde lucrări purtând același nume. Dacă o legătură dintr-un articol v-a adus aici, vă rugăm să mergeți înapoi și să reparați legătura astfel încât să ducă direct către pagina menită. Strofe , de Ștefan Octavian Iosif Strofe , de Cincinat
Cincinat Pavelescu - Unui mare proprietar, dar mic poet
... proprietar, dar mic poet de Cincinat Pavelescu Când trece meșterul Nigrim În propria-i trăsură, E foarte greu să nimerim Pe melancolica-i figură, De merge