Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru IN SCRIS
Rezultatele 531 - 540 din aproximativ 857 pentru IN SCRIS.
Mihai Eminescu - Ursitorile Ursitorile de Mihai Eminescu Codru-i alb și frunza-i neagră. A lui mii de rămurele De zăpadă îi sunt grele, Vântul trece doar prin ele, Vântul rece și vro țarcă Scuturând le mai descarcă... Albă-i noaptea cea cu lună, De-n departe codrul sună, Lupi-n pâlcuri se adună. Suflă vântul, suflă-într-una, Câmp și cer mi le-mpreună. Te-apuc-o jale nebună, Jale lungă și întinsă, Ca și țara toată ninsă, Codri tremur ca o vargă Cât îi zarea ta de largă, Lupii peste culmi aleargă, Străbătând ninsorile, Pâlcuri zboară ciorile, De mai zici cu zicătoarea: Albă-i lumea, neagră-i cioara. În temei de codri deși Nu e pârtie să ieși, Nu-i cărare, nici răzor, Nici urmă de vânător. Vicolind, troienele Au umplut poienele, S-au lăsat pe crengi uscate, Peste frunze scuturate, Peste ape, peste toate. În pădurea nepătrunsă, O căscioară e ascunsă, Nu-i aproape sat, nici drum, Singurică, nu știi cum, Doar din horn îi iese fum... Cine-n casă o să-mi șadă, De nu-i pasă de zăpadă, Care cade ș-o să cadă Tot grămadă pe grămadă, De-ntrece gardu-n ...
Mihail Kogălniceanu - Introducție la "Dacia literară"
Mihail Kogălniceanu - Introducţie la "Dacia literară" Introducție la "Dacia literară" de Mihail Kogălniceanu La anul 1817, dl Racocea, c. c. translator românesc în Lemberg, publică prospectul unei foi periodice ce era să iasă pentru întâiași dată în limba românească. Planul său nu se putu aduce în împlinire. La anul 1822, dl Z. Carcalechi, în Buda, cercă pentru a doua oară o asemene întreprindere, dar și aceasta fu în zadar. În sfârșit, la 1827, dl I. Eliad vru și ar fi putut, pe o scară mult mai mare, să isprăvească aceea ce Racocea și Carcalechi nu putură face. Ocârmuirea de atunce a Țării Românești nu-i dădu voia trebuincioasă. Așa, puținii bărbați care pe atunce binevoia a se mai îndeletnici încă cu literatura națională pierdură nădejdea de a vedea vreodată gazete românești. Numai doi oameni nu pierdură curajul, ci așteptară toate de la vreme și de la împrejurări. Aceștii fură dl aga Asachi și dl I. Eliad; unul în Moldavia, altul în Valahia păstrau în inima lor focul luminător al științelor. Așteptarea lor nu fu înșelată. Împrejurări cunoscute de toți le veniră întru ajutor. Așa, la 1 iunie 1829 în Iași, ALBINA ...
Nicolae Filimon - Ernani. Operă serie în 4 acte
Nicolae Filimon - Ernani. Operă serie în 4 acte Ernani - operă serie în 4 acte. de Nicolae Filimon Poezia de D. Piave, muzica de Maestro Verdi. Muzica acestii opere este una din compozițiunile maestrului Verdi sau, putem zice, singura care a plăcut mai mult publicului nostru și pe care o înțelege mai bine; cauza este că geniul celebrului maestro cînd a creat această delicioasă operă, a fost mai mult inspirat de accentele melodiei decît de acelea ale armoniei. Mai toate ariile au o coloare populară și romantică, o facilitate încîntătoare; nu e într-însa nimic scolastic, nimic profund, nimic din acele dificultăți surprinzătoare, tot e frumos, tot e suav, chiar masele armonice de la cor, orchestru, sunt compuse din cele mai dulci accente, din cele mai înțelese acorduri, și putem zice că această muzică a contribuit prea mult la întinderea famei muzicale a celebrului maestro, precum și la dezvoltarea gustului muzical al publicului. Primadona Geanfredi, afară de vreo cîteva tonuri acute și care au făcut o impresiune neplăcută, a interpretat destul de bine partea muzicală a rolului donii Elvirii, deși pentru perfecta esecutare a ...
Nicolae Nicoleanu - Amicului I. A.
Nicolae Nicoleanu - Amicului I. A. Amicului I. A. de Nicolae Nicoleanu Informații despre această ediție Dacă viața este un vis, Dacă de ceea ce-ți este scris Nu-i cu putință să fi păzit, De ce atâta grije și chin Ia-ți cupa, frate, — umple-o cu vin Și bea, visează până 'n
Nicolae Nicoleanu - Dedicațiune
Nicolae Nicoleanu - Dedicaţiune Dedicațiune de Nicolae Nicoleanu Informații despre această ediție Eu nu scriu și nu-mi bat capul cu pedanți și cu pigmei, Mediocrități stupide, lași, invidioși mișei, Cari nu văd fără spaimă și făr' a se turmenta Un talent sau o virtute la lumin' a s'arăta, Căci talentul și virtutea sunt oglinda pentru ei, În care se văd că-s putrezi, idioți și nătărăi! Însă când aceste versuri vor ajunge păn' la tine, June cu părul de aur și cu fruntea de senin, Lasă-ți inima s'asculte ale inimei suspine Căci numai tu poți cunoaște, deacă slabu-mi instrument, E mișcat d'o mână pură și d'un sincer
Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare
... dedicată doamnei Elena Cuza în 1862, deși publicată de-abia la începutul anului 1866. Publicarea se face în folosul Azilului Elena Doamna fiindcă - după cum scrie Alecsandri - "poeziile culese din gura poporului sunt copii găsiți ai geniului românesc și au dreptul a se bucura de îmbrățișarea înaltei protectoare a ...
Traian Demetrescu - Gluma Gluma de Traian Demetrescu Aseară ți-am trimis priviri Adînci și rugătoare, Tu mi-ai răspuns cu dulci zîmbiri Ca razele de soare... Pe-o foaie din album ți-am scris O frază și un nume; Iar tu, rîzînd încet, mi-ai zis: Că nu te-ncrezi în.... glume . Tăcutele-mi nefericiri Mi le-nțălegi acuma... Iubita mea, cu dulci zîmbiri, De ce nu-mi crezuși...
... la început, Cotadi, cu ocazia instalării mecanismului, nu era dispus să facă nici o concesie, probă că pusese pe un zugrav de firme să-i scrie pe acel capac: „Murdăria oprită". Se mai știe despre Cotadi că se hrănește numai cu ouă de furnici, pe care le introduce pe o ...
Vasile Alecsandri - Balcanul și Carpatul
Vasile Alecsandri - Balcanul şi Carpatul Balcanul și Carpatul [1] de Vasile Alecsandri Balcanul și Carpatul, la Dunărea măreață, Ca doi giganți năprasnici stau astăzi față-n față Ș-aprinși de dor de luptă, cu ochii se măsoară, Cu glasul s-amenință, cu gândul se doboară, Zicând: „Nu pot să-ncapă doi paloși într-o teacă! E scris din noi doi unul în pulbere să treacă!“ Balcanul cel fanatic, muncit de aspră ură, Nu știe să-ngrădească sălbatica lui gură Și zice cu trufie: „Carpatule vecine, De nu pleca-vei fruntea, amar va fi de tine, Căci răpezi-voi grabnic din plaiurile-mi nalte Torente-necătoare deprinse ca să salte Din maluri peste maluri, din munte peste munte, Să bată-a tale coaste, s-acopere-a ta frunte, Să facă într-o clipă ca să dispari din lume Cu-a tale stânci și codri, cu-ai tăi copii și mume!“ Carpatul scoate-un freamăt teribil de urgie, Mișcând coama-i de codri, ca leul de mânie, Și-n clocot lung răspunde: „Balcane, -a ta trufie Arată că tu astăzi căzut ești în pruncie. Nevoie ai ...
Vasile Alecsandri - Bobii Trage, mândro, cu bobii, [1] Nu-ți mai lăcrima ochii. De-or cădea bobii în zece, Să știi că dorul nu-mi trece. De-or cădea bobii în opt, Să știi că mi-e dor de tot. ↑ A trage în 41 de bobi este un obicei foarte răspândit la români. Bobii prevestesc viitorul fetelor și al flăcăilor, și când, după deosebitele împărțeli în zece grămezi, și în opt, și în cinci, și în trei, rămâne unul pe dinafară, bobul sositor, atunci negreșit persoana dorită vine, dorul se împlinește. Babele prin sate sunt foarte dibace în tragerea bobilor pe sită. Mai sunt însă și țigance vrăjitoare, care se poartă din loc în loc și spun sorții cu oglinda sau cu cercetarea palmei de la mâna dreaptă. Românii, ca și strămoșii lor, au mare plecare a crede în presagiuri și păstrează încă unele din obiceiuri antice, atingătoare de aflarea soartei. Pe timpul romanilor, amorezii mai cu deosebire dau o mare însemnătate unor crederi copilărești. Lucrurile cele mai nedemne de băgat în seamă le umpleau inimile de bucurii sau de descurajare. De pildă, pocneau în mâini foi de trandafir sau de mac, sau de ...
Vasile Alecsandri - Călătorie în Africa. De la Biaritz la Gibraltar
... călător, soartă expusă la tot soiul de întâmplări, și adeseori de pericole. De aceea preocuparea mea cea mai necontenită este de a-ți scrie din toate colțurile pământului unde mă aflu, pentru ca să-ți dau semn de viață și să te îndemn a fi liniștit în ...